Connect with us

Justiție

Cum funcționează legea în Anglia, de ce fug tinerii buni din justiție și de ce a „scăzut popularitatea” CtEDO / Interviu cu Vladislav Gribincea

Publicat

pe

Am discutat cu primul cetățean al R. Moldova care a participat la programul de burse oferit de către Ministerul de Externe Britanic, deschis recent și pentru tinerii lideri din țara noastră. Este vorba de Vladislav Gribincea, avocat și președinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)  și experiența sa în cadrul International Leaders Programme (ILP).

Într-un interviu pentru Moldova.org, președintele CRJM a povestit despre funcționarea legilor în Marea Britanie, dar și despre aspectele mai puțin cunoscute ale profesiei de avocat, evoluția evenimentelor din 7 aprilie 2009 și modul în care activează, astăzi, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO).

Domnule Gribincea, sunteți primul cetățean din R. Moldova care participă în cadrul acestui program.  Cum a fost experiența dumneavoastră?

Acesta este cel mai prestigios program al Guvernului Britanic la care au participat, de când a fost creat, doar circa 300 de persoane. Programul constă într-o vizită de o săptămână în Marea Britanie în grupuri de maxim 17-18 persoane. Participanții sunt propuși de către ambasadorii britanici. De regulă, printre participanți se numără oameni cu diferite profesii care vin din diferite regiuni, iar scopul este de a stabili puncte de contact cu actorii influenți din fiecare țară și de a încuraja noii lideri. Am fost onorat sa fiu primul moldovean care a participat la acest program. În grupul meu au fost 11 persoane, eu fiind singurul participant din Europa. Printre ei s-au numărat deputați, miniștri și chiar un președinte de Parlament. Am fost, probabil, singurul fără experiență în funcții publice. Pentru mine programul a fost și o bună oportunitate de a stabili relații noi și de a-mi lărgi orizonturile în ceea ce privește funcționarea veritabilă a democrației. Pe parcursul întregii săptămâni am fost însoțiți de un ambasador britanic, care a venit din misiune special pentru noi și ne-a împărtășit din tradițiile și cultura britanică.

Ce instituții și locuri ați vizitat?

Am fost la Chatham House (Institutul Regal pentru Afaceri Internaționale) și am discutat despre locul Marii Britanii în lume, Brexit, provocările în comunicare, propagandă, dar și despre amenințările la securitate care nu vizează varianta clasică – războiul – ci mai degrabă amenințări economice, ecologice, informaționale, provocările legate de tehnologie, etc. Am avut, așadar, o discuție amplă care să ne permită să înțelegem cum se dezvoltă o democrație veritabilă.

În a doua zi, am făcut un tur al Parlamentului Britanic. Marea Britanie este în primul rând despre tradiții, pentru că există nu atât de multe legi, cât multe referințe istorice legate de „ce se poate” și „ce nu se poate”. Am avut o incursiune în istorie, am aflat detalii despre cum s-a creat Parlamentul, de ce sunt două Camere, de ce îi este interzis reginei să intre în Camera Comunelor… Cu sute de ani în urmă, un rege a omorât cinci membri ai Camerei Comunelor, care nu erau de acord cu acesta. De atunci, monarhilor le este interzis să mai intre în această încăpere. În schimb, de pe tronul din Camera Lorzilor, regina îl poate vedea pe conducătorul Camerei Comunelor când acesta este pe scaunul său.

Am făcut o incursiune în detaliile legate de protocol. De exemplu, deși suntem în era tehnologiilor, proiectele de legi se duc dintr-o cameră în alta a Parlamentului britanic scrise pe piele, de mână, respectând astfel o tradiție de sute de ani. Sunt multe aspecte istorice despre structura Parlamentului. Există și mult simbolism. De pildă, spicherul Camerei Lorzilor stă așezat pe un fotoliu, fără spetează, cu căptușeală din lână, pentru a aminti că măreția Marii Britanii s-a construit pe manufactura din lână.

În cadrul programului am fost și la Bradford, un oraș din nordul Angliei, numit capitala mondială a lânii. Acolo am încercat să înțelegem cum coabitează diferite etnii și religii. În acest oraș există o comunitate mare de imigranți creștini, musulmani, hinduși. Foarte interesantă este comunicarea între liderii bisericilor din regiune. Aceștia se întâlnesc periodic și discută care sunt problemele comunității și împreună le soluționează. De exemplu, dacă trebuie să fie construit un lăcaș creștin sau musulman, toți se gândesc cum să contribuie. Se discută calm, rațional. Tot în Bradford am vizitat o școală publică… Școlile private din Moldova nu se compară cu ceea ce am văzut acolo…

Am mai vizitat Channel 4, cea mai activă televiziune britanică pe rețelele sociale, care, de altfel, este una publică. Am ajuns și pe Stadionul Olimpic din Londra și am avut o întâlnire cu reprezentanții Fundației West Ham United. De asemenea, am vizitat Lancaster House, dar am făcut și un tur de peste o oră pe Downing Street. Ne-am întâlnit cu șeful de protocol de la Downing Street și comunicatorul șef al Guvernului britanic. Ulterior, am avut două zile rezervate pentru vizite private. Fiecare participant și-a ales întâlnirile. Eu am fost la Curtea Supremă de Justiție, unde m-am întâlnit cu grefierul-șef și șeful aparatului instituției. Apoi am mers la Consiliul Baroului din Anglia, unde am aflat mai multe despre instruirea avocaților, etica profesională a acestora, reglementarea profesiei, relația dintre avocați și Barou…

Ați făcut anumite paralele cu situația din R. Moldova?

Inevitabil faci o comparație. Trebuie să conștientizăm că realitățile istorice și culturale din R. Moldova și Marea Britanie sunt foarte diferite. Trebuie să învățăm din exemplul lor, dar nu trebuie să uităm că modelele nu pot fi pur și simplu implantate fără a fi adaptate la context. De exemplu, sistemul complicat de adoptare a legilor din Marea Britanie la noi, pur și simplu, nu ar funcționa, deoarece nu avem tradițiile în baza cărora acestea funcționează la ei. În justiție, de pildă, judecătorii sunt numiți de regină. Acest model nu o să lucreze niciodată la noi. În Marea Britanie, judecătorii sunt juriștii cu o experiență de 15-20 de ani. Practic, devin judecători la 40-45 de ani. Mă tem că în R. Moldova, dacă judecătorii ar fi persoanele cu atâția ani de experiență în spate, am angaja, de fapt, oameni formați în trecut, în baza unor valori care nu mai sunt actuale. Cine sunt cei care au devenit procurori sau avocați cu 20 de ani în urmă? Când au absolvit ei? Când și-au început studiile și ce se preda atunci la facultate? Este greu să schimbi astfel de persoane.

character

„Acesta a fost programul de cel mai înalt rang la care am participat. A fost o ocazie excepțională de lărgire a orizonturilor, o mare sursă de inspirație și încredere că lucrurile pot fi altfel și că putem reuși. Sunt sigur că în momentul în care toată lumea va face ceea ce trebuie să facă, lucrurile se pot schimba. Trebuie să începem de la noi. Singura persoană cu care vă puteți compara sunteți dumneavoastră, astăzi. Excelarea și perseverența sunt soluțiile pentru o carieră frumoasă, satisfacție profesională și bunăstare.”

De ce vin tinerii în avocatură, astăzi?

Fiindcă nu se duc în justiție. Probabil constrângerile din sistem îi fac pe tineri să se gândească foarte bine la alegerea lor. Când spun constrângeri mă refer la imaginea de ansamblu a justiției, la riscul de a fi influențați, la nivelul discuțiilor profesionale din sistem, fenomenul corupției… Toate acestea îi fac să nu-și dorească să devină procurori sau judecători. Majoritatea studenților buni pleacă în avocatură sau bussiness.


În anul 2016, numărul absolvenților din R. Moldova a constituit aproape 7 000 de persoane. Fiecare al treilea specialist a absolvit domeniul inginerie și de două ori mai puțini tineri au absolvit domeniile ocrotirea sănătății și asistență socială, afaceri, administrare și drept. Cea mai semnificativă reducere a numărului de persoane înmatriculate la studii s-a observat în domeniile: științe sociale, economie și drept.


Cum trebuie să fie un avocat bun?

S-ar putea crede că un avocat bun este cel care câștigă toate dosarele, ceea ce este imposibil. În momentul în care cineva pretinde că reușește să câștige toate dosarele, la mijloc este ceva strâmb. Motivul este simplu: judecătorii gândesc diferit. E puțin probabil ca judecătorul să accepte întotdeauna argumentul tău. În ultimul timp, în R. Moldova, să fii avocat înseamnă mult mai mult decât să fii un bun profesionist. Trebuie să ai rezistență la stres și suficientă tărie de caracter ca să depășești riscurile profesiei. Vorbesc despre amenințări, nevoia de a respecta etica deontologică în pofida constrângerilor… Cred că în fiecare profesie există o regulă generală: ori ești cel mai bun, ori ești nimeni. Mediocritatea este o idee proastă. Așa că, una dintre calitățile unui avocat este autoperfecționarea constantă.

Cum alegeți clienții cu care lucrați?

Mai degrabă ei mă aleg pe mine. Am o nișă îngustă și este adevărat că nu accept fiecare dosar. Nu accept un dosar în care nu cred că există șanse de succes. Nu accept dosarele simple. Eu caut o provocare intelectuală de fiecare dată. Mă interesează cazurile cu un potențial impact asupra sistemului.

Grupul Ilașcu în cușcă metalică

Există vreun proces sau o victorie de care sunteți cel mai mândru?

Nu consider că un proces te poate face mândru de ceva. Fiecare dosar este, în primul rând, o lecție. Unii învață, alții mai puțin. Cred că cel mai mult am învățat din cauza Ilașcu (Ilașcu și alții c. Moldovei și Rusiei  – n.r). Era o cauză complexă, iar eu fiind la începutul carierei am învățat multe. O altă cauză importantă pentru mine a fost cauza Manole (Cauza Manole și alții c. Moldovei – n.r) care vizează cenzura la postul public de televiziune. Nu este foarte discutată astăzi, însă a fost prima dată când CtEDO a examinat care sunt obligațiile statului în raport cu independența editorială a radiodifuzorului public.

Apropo de CtEDO, cu câțiva ani în urmă spuneați că popularitatea acestei instituții printre cetățenii moldoveni scade…

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului poate primi cereri de la 800 de milioane de oameni, dar are doar 47 de judecători. Dacă la începutul anilor ’90, aceasta recepționa 500 – 800 de cazuri, acum este vorba despre 50 000 de cazuri. Prin natura lucrurilor, timpul pe care Curtea îl are pentru examinarea fiecărui caz este mult mai mic decât în trecut. Pentru comparație, în R. Moldova sistemul de justiție examinează anual 200 000 de cereri, dar sunt 500 de judecători. CtEDO, în ultimul timp, se concentrează pe cazurile cele mai importante și mizează pe buna-credință a guvernelor celor 47 de țări membre și pe faptul că, după prima sa hotărâre, violări similare nu vor mai avea loc. Într-adevăr, Curtea a devenit mai rigidă în privința rigorilor procesuale ale cererilor. În consecință, peste 95% din dosare sunt respinse ca fiind „vădit inadmisibile”. În ultimii 5-6 ani, au fost respinse prin această procedură peste 300 000 de cereri.

Ce credeți despre modul în care s-au așezat lucrurile după 7 aprilie 2009?

Faptul că în 10 ani sunt mai multe întrebări decât răspunsuri înseamnă că justiția nu și-a făcut tema. Recent mă întrebam câți din cei care au abuzat persoanele reținute la 7 aprilie au fost întemnițate…? Aproape nimeni, deși meritau această pedeapsă. Cum ar putea fi prevenite asemenea devieri în viitor, dacă efectiv există percepția că „nu se întâmplă nimic strașnic cu mine”? N-am înțeles de ce persoanele sus-puse din poliție n-au fost întemnițate. Nu cred că era atât de complicat să primească pedeapsa pe care o meritau.

Justiție

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu, revocat din funcție

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu a fost revocat astăzi din funcție. Decizia a fost luată în cadrul ședinței CSM. Pentru revocarea acestuia au votat 9 membri ai Consiliului. Un vot a fost împotrivă.

Cu toate acestea, Victor Micu va rămâne în continuare membru al CSM. Interimatul funcției de președinte CSM va fi exercitat de Dorel Musteață.

PE LUNG

Propunerea de revocare a fost lansată de către membrul CSM, Petru Moraru, care la începutul ședinței a solicitat explicații de ce în această perioadă critică, în care se află sistemul judecătoresc, Victor Micu a plecat la odihnă.

„V-ați planificat concediul din timp sau ați dat bir cu fugiții? În perioadă critică pentru sistemul judecătoresc v-ați permis să plecați la odihnă. Eu consider că nu este frumos”, a declarat Moraru.

În context, el a mai zis că după reîntoarcere Victor Micu nu a convocat CSM, de aceea este obligat  să pună în discuție acest subiect. „Vreau ca astăzi să fie pusă în discuție întrebarea dacă noi mai putem fi reprezentați în sistem de dvs. ca președinte”, a mai spus spus Moraru.

Victor Micu este membru al CSM din 2014. În iunie 2014, el a fost ales președinte al Consiliului, pentru un mandat de patru ani. Victor Micu a fost reales în funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii în ianuarie 2018. Precizăm că CSM este constituit din 12 membri.

Citește mai departe

Justiție

Procuratura Generală: Grupul de urmărire penală în dosarele fraudei bancare va fi extins

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Grupul de urmărire penală, care desfăşoară ancheta în dosarele fraudei bancare, va fi extins. Decizia a fost luată de către procurorul general interimar după evaluările făcute pe marginea evoluţiei investigaţiilor, dar şi în urma unor discuţii purtate cu partenerii de dezvoltare, a anunțat Procuratura Generală.

Prin urmare, pe lângă procurorii anticorupţie, reprezentanţii Agenţiei de recuperare a bunurilor infracţionale şi Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor, la grupul de urmărire penală se vor alătura ofiţeri de urmărire penală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate, experţi judiciari şi experţi contabili ai Băncii Naţionale şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.

PE LUNG

Membrii grupului urmează să fie înlăturaţi de la alte activităţi, specifice funcţiei, pentru a se concentra asupra investigaţiilor în dosarele fraudei.

Totodată, PG precizează că pentru a impulsiona recuperarea bunurilor delapidate, s-a dispus iniţierea, în comun cu EUROJUST, a unei Echipe Comune de Investigații. Aceasta pentru obținerea operativă a documentelor și a altor probe, în privința persoanelor implicate în frauda bancară, necesare pentru finalizarea anchetei și remiterii dosarului în instanța de judecată, atât pe teritoriul Republicii Moldova cât și pe teritoriul altor state.

Grupul de anchetă va coopera inclusiv cu experţi ai partenerilor de dezvoltare, de la care au solicitat asistenţă, pentru repatrierea mijloacelor financiare litigioase aflate peste hotare.

PG a menționat că au fost expediate cereri de comisii rogatorii internaționale în Federaţia Rusă, Letonia, Italia, SUA, Franța, Austria, Cehia, Cipru, Elveţia, Estonia, Liechtenstein şi Monaco, prin care s-a solicitat ridicarea rulajelor bancare, audiere de persoane, ridicare de documente confirmative a tranzacțiilor efectuate etc.

Au fost executate în total 6 cereri de comisie rogatorie, executate parțial 5 cereri de comisie rogatorie și neexecutate 9 cereri de comisie rogatorie.

În acest context, prin intermediul Direcției cooperare internațională a Procuraturii Generale se va solicita accelerarea executării cererilor de comisie rogatorie adresate altor state care deocamdată nu au oferit un răspuns.

Procuratura a mai spus că drept reper pentru valorile care sunt urmărite pentru recuperare este suma de 13,34 miliarde lei, ceea ce reprezintă valoarea hârtiilor de valoare de stat, emise în vederea acoperirii creditelor de urgență, acordate de BNM, în favoarea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank.

La etapa actuală, numărul cauzelor penale privind faptele infracționale de prejudiciere a „Băncii de Economii”, „Băncii Sociale” şi „Unibank”, care s-a aflat sau se mai află în gestiunea grupurilor de urmărire penală, este estimat la 197 de cauze penale. Numărul total de cauze penale, pornite sau aflate în gestiune, este în permanentă deviație, pe motiv că acestea fie sunt conexate într-o singură procedură, fie sunt disjunse, suspendate sau clasate/încetate.

Astfel, valoarea sechestrelor aplicate este de aproximativ 3 miliarde de lei, iar suma prejudiciului recuperat (la data de 15.06.2019) este de 2 276,6 mln. lei, dintre care active proprii ale băncilor -1 203,4 mln lei, iar pe titluri executorii – 1 073,2 mln lei.

Citește mai departe

Justiție

Procuratura Anticorupţie a pornit o urmărire penală pe faptul înstrăinării ÎS „Casa Presei” şi fostei cantine a Guvernului

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Procurorii anticorupţie au pornit o urmărire penală pe faptul înstrăinării Înstreprinderii de stat „Casa Presei” şi fostei cantine a Guvernului Republicii Moldova. Procurorii au suspiciuni rezonabile că imobilele şi anexele lor au fost date în locaţiune unor agenţi economici, iar ulterior înstrăinate, cu multiple încălcări.

PE LUNG

Potrivit materialelor cauzei, în septembrie 2018, administratorul ÎS „Casa Presei” a semnat trei contracte de locaţiune cu administratorii ai unor societăţi comerciale prin care le-a transmis în posesiune şi folosinţă temporară 1406 de metri pătraţi din suprafaţa imobilului.

Ulterior, în baza unor contracte adiţionale, suprafaţa dată în locaţiune a fost mărită până la 1766 de metri pătraţi. Peste jumătate de an, în ianuarie 2019, Agenţia Proprietăţi Publice a aprobat vânzarea ÎS „Casa Presei” cu preţul de 16 250 000 de lei, cei trei agenţi economici devenind proprietari ai imobilului.

Nereguli similare au fost constatate în procesul de înstrăinare a unor spaţii care au aparţinut fostei cantine a Guvernului.

Astfel, în noiembrie 2018, reprezentantul Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a semnat un contract de locaţiune cu administratorul unui agent economic, oferindu-i pentru folosinţă încăperi nelocuibile din strada Mateevici 79/A, 79/B şi 79/C cu suprafaţa de 1700 de metri pătraţi.

Ulterior, în luna ianuarie 2019, Agenţia Proprietăţi Publice a aprobat vânzarea imobilelor contra sumei de 9 000 000 de lei, la cererea agentului economic.

Potrivit unui comunicat al instituției, procurorii au constatat suspiciuni rezonabile că darea în locaţiune şi înstrăinarea imobilelor au avut loc cu derogări de la legislaţia în vigoare. Astfel, persoanele responsabile de comiterea faptelor menţionate au comis abuz în serviciu, cauzând un prejudicii în proporţii considerabile intereselor publice.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social4 ore în urmă

Un avion care zbura spre Chișinău s-a întors pe aeroportul Domodedovo din Moscova. A aterizat cu un singur motor

PE SCURT Un avion care efectua cursa Moscova-Chișinău s-a întors astăzi pe Aeroportul Domodedovo. Decizia de a se întoarce a...

Politică5 ore în urmă

Șefa Uniunii Creștin-Democrate din Germania către Maia Sandu: „Sunteți o sursă de inspirație pentru femeile din politica europeană”

PE SCURT Premierul Maia Sandu a avut o întrevedere cu liderul Uniunii Creștin-Democrate a Republicii Federale Germania, Annegret Kramp-Karrenbauer. În...

Sport5 ore în urmă

Câți bani va încasa Simona Halep după triumful de la Wimbledon

PE SCURT Pentru trimful de la Wimbledon Simona Halep a primit un cec în valoare de 2,9 milioane de dolari...

Sănătate7 ore în urmă

(Foto) Încă o mână de ajutor oferită de Uniunea Europeană

PE SCURT Peste 3500 de oameni pot beneficia de serviciile oferite la noul centru al medicilor de familie din satul...

Politică7 ore în urmă

Maia Sandu alături de Angela Merkel: Ne propunem să schimbăm Moldova din interior pentru a putea fi acceptați în Uniunea Europeană

PE SCURT Prim-ministra Maia Sandu a efectuat astăzi o vizită oficială la Berlin, unde a avut o întrevedere cu cancelarul...

Politică8 ore în urmă

Parlamentul a confirmat în funcție trei noi membri ai CEC

PE SCURT Parlamentul a desemnat și confirmat în funcție noii membri ai Comisiei Electorale Centrale. Este vorba de Dumitru Pavel,...

Politică9 ore în urmă

Maia Sandu la Berlin. Angela Merkel a asistat așezată, alături de Maia Sandu, la intonarea imnurilor// VIDEO

PE SCURT Prim-ministra Maia Sandu se află astăzi într-o vizită oficială în Germania. Șefa Cabinetului de miniștri de la Chișinău...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri2 săptămâni în urmă

Victorie categorică. Irina Vlah a fost realeasă în funcția de bașcan al Găgăuziei cu peste 90% din voturile alegătorilor

PE SCURT Irina Vlah a fost realeasă în funcția de başcan al Găgăuziei. Potrivit datelor preliminare, anunţate de Biroul electoral...

Alegeri2 săptămâni în urmă

Un candidat din Găgăuzia a fost scos din cursa electorală a doua oară

PE SCURT Vasilii Aladov, candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei, a fost eliminat pentru a doua oară din...

Alegeri1 lună în urmă

Graba strică treaba? Filip anunță alegeri anticipate într-o zi de vineri

PE SCURT Astăzi, dis-de-dimineață, Pavel Filip a declarat că Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte,...

Alegeri1 lună în urmă

Dodon nu dizolvă parlamentul, PDM îi cere demisia, alegeri parlamentare anticipate și prezidențiale la toamnă

PE SCURT Președintele Igor Dodon a declarat astăzi într-o conferință de presă că nu va dizolva parlamentul și va convoca...

Alegeri1 lună în urmă

Activi, dar puțini. Ce spune un expert despre activismul tinerilor din Moldova

PE SCURT Tinerii sunt criticați, blamați, judecați și adesea, catalogați drept niște leneși care nu vor să participe la scrutinele...

Alegeri2 luni în urmă

Pentru prima dată în istoria Parlamentului European: o studentă de 21 de ani a devenit deputată

PE SCURT 21 de ani, 3 luni și 3 zile – anume atâta avea studenta Kira Marie Peter-Hansen, când a...

Alegeri2 luni în urmă

Bulversați și obosiți. Cum privesc oamenii negocierile dintre deputați

Au trecut două luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar Moldova încă nu are un Parlament funcțional. Cele...

Advertisement

Opinii

iulie 2019
L Ma Mi J V S D
« iun.    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com