Connect with us
"
"

Sănătate

Creierul uman este cu aproape 20% mai mic decât înainte. Cât de mult contează asta?

Publicat

pe

PE SCURT

Creierul nostru devine din ce în ce mai mic. În ultimii 20 de mii de ani, el s-a redus cu 17,4%, potrivit unui nou studiu. „Și spre deosebire de afirmațiile controversate potrivit cărora oamenilor le-au început a crește „coarne” din cauza utilizării active a smartphone-urilor, problema micșorării creierului nu poate fi atribuită tehnologiei moderne ”, scrie Metro.co.uk.

Dar de ce creierul nostru devine tot mai mic? Ce înseamnă asta pentru viitor? Un creier mai mic înseamnă că devenim mai puțin inteligenți?

PE LUNG

Dimensiunea creierului nu este deloc un indicator al IQ-ului

„Fosilele descoperite arată că creierul nostru a devenit ceva mai mic în ultimii 10-20 de mii de ani”, spune Michael Hoffman, profesor de neurobiologie la Institutul olandez de neurobiologie. Deci, totul a început cu mult înainte de apariția smartphone-ului. Mai mult, potrivit lui, nu există dovezi clare că creierul uman continuă să se reducă. „Nu există absolut nicio dovadă științifică că creierul omului modern a scăzut în ultimele secole”, spune profesorul Hofman.

Deși telefoanele, laptopurile și computerele din ce în ce mai mici pot fi un semn de progres, gândul că pierdem materia cenușie nu sună la fel de atractiv, scrie ziarul. „Deci de ce creierul nostru devine tot mai mic?”

„Aceasta nu înseamnă că suntem mai puțin inteligenți decât strămoșii noștri”, precizează din start profesorul Hoffman. În realitate, povestește Anna Henschel, magistru în științe, dimensiunea creierului nu este deloc un indicator al IQ-ului.

Atunci când determinăm factori precum inteligența și complexitatea comportamentului, dimensiunea relativă a creierului poate fi importantă. Dar, din nou, nu în toate cazurile. Noi avem o masă relativă a creierului în raport cu corpul de aproximativ 2%, ceea ce este mai mult decât la multe alte mamifere. Însă creierul unui chițcan poate constitui până la 10% din întreaga masă corporală. După cum ne amintește profesorul Hoffman, dimensiunea „nu este întreaga poveste”, are importanță și alți factori.

„Este important să avem în vedere organizarea neuronală a creierului, modul în care funcționează și cum este organizată rețeaua neuronală”, subliniază el. „În acest sens, puteți compara creierul cu un computer: un volum mai mare nu înseamnă neapărat că este mai puternic sau mai rapid.”

Un exemplu bun în acest sens, spune profesorul Hoffman, este diferența de dimensiune a creierului între bărbați și femei. „Deși femeile au creierul semnificativ mai mic decât bărbații, nu există diferențe de inteligență între sexe”, spune el. „S-a dovedit că creierul masculin și cel feminin sunt organizate diferit”.

De ce creierul nostru devine tot mai mic

Dar de ce se totuși se schimbă dimensiunea creierului nostru? Nu există un răspuns final. Cel puțin deocamdată. „De mulți ani, oamenii de știință și cercetătorii au lansat diferite teorii, care leagă dimensiunea creierului cu tot ce poate fi – inclusiv schimbările climatice, absența agresiunii și a vieții în grupuri mari “, subliniază publicația.

Cel mai probabil, acest lucru se datorează scăderii dimensiunii medii a corpului uman în ultimii 10 mii de ani, spune profesorul Hoffman. „Aceasta s-ar putea datora modificărilor climei, regimului alimentar, dar și disponibilității alimentare de la ultima epocă de gheață.

Mărimea creierului depinde adesea de dimensiunea corpului, deoarece un corp mai mare are nevoie de un sistem nervos mai mare pentru a funcționa. Prin urmare, pe măsură ce corpurile noastre se micșorează, creierul nostru scade și el. Și o scădere a dimensiunii corpurilor noastre se poate datora condițiilor mai calde de pe Pământ de la ultima epocă de gheață.

„Alții sugerează că creierele noastre au devenit mai mici ca răspuns la faptul că oamenii sunt din ce în ce mai puțin agresivi, sunt mai sociabili și „mai domestici”.

Numeroase studii au demonstrat că acest lucru este valabil în cazul animalelor sălbăticie, în raport cu cele similare care au fost domesticite. Animalele sălbatice, cum ar fi lupii, au un creier mai mare și se descurcă mai bune fără ajutorul oamenilor. Animalele cu un creier mai mic, cum ar fi câinii, prezintă rezultate mai bune la teste pentru inteligență socială și au învățat să trăiască alături de oameni “, se spune în articol. Există și ceea ce unii oameni de știință numesc teoria idiocrației, după cum afirmă savantul David Geary de la Universitatea din Missouri și colegii săi, pe măsură ce societatea a devenit mai complexă, creierul a devenit mai mic, deoarece oamenii trebuiau să fie mai puțin inteligenți pentru a supraviețui și puteau să se bazeze pe ajutorul celorlalți.

Un studiu din 2014 sugerează că poate exista o corelație cu dezvoltarea culturală. Deoarece cea mai mare parte a memoriei și informațiilor noastre culturale sunt acum stocate extern – în opere de artă sau cărți, acest lucru ne-a schimbat semnificativ creierul.

Mulți oameni de știință sugerează că există sens în faptul că creierul nostru devine din ce în ce mai mic. La urma urmei, pentru dezvoltarea și întreținerea creierului este nevoie de multă energie. Într-un studiu din 2005, se presupune că dimensiunea creierului se reduce prin selecția naturală întotdeauna atunci când „ costurile depășesc beneficiile”. Un alt studiu a arătat că, deși unele animale mari au mai mulți neuroni în creier, poate exista o densitate mai mică a activității neuronale. Un creier mai mic poate însemna mai puțini neuroni în general, dar o funcționare simultană a neuronilor mai activă.

Posibilitatea de a ne îmbunătăți creierul a fost una dintre principalele teme abordată de literatura științifică. O serie de companii lucrează în prezent pentru a stimula, îmbunătăți și extinde creierele noastre cu ajutorul tehnologiilor. Cel mai recent exemplu este Neuralink al lui Elon Musk. Musk susține că compania poate încorpora dispozitive mici în creier, permițând o interacționare mai bună cu tehnologiile din jurul nostru. Dar aceste studii sunt încă în fazele inițiale. „Eficiența acestor dispozitive a fost recent pusă sub semnul întrebării de comunitatea științifică. – spune Henschel. – Activitatea sporită într-o zonă a creierului poate afecta activitatea într-o altă zonă a creierului. Diferite părți ale creierului nu funcționează izolat “.

„Motivul pentru care acest subiect este interesant și la fel de confuz este același pentru care noi nu știm exact de ce creierul nostru se diminuează sau de ce experții cred că „repararea” creierului cu ajutorul tehnologiilor poate  fi riscantă: noi nu știm multe despre propriile creiere. Și poate este nevoie de o abordare complet diferită aici ”, conchide publicația.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Sănătate

Am comparat coronavirusul cu alte virusuri care au semănat panică în ultimii 100 de ani

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Au trecut aproape două luni de la descoperirea noului tip de coronavirus (nCoV) în orașul chinez Wuhan. Până acum au fost confirmate peste 42 de mii de cazuri de îmbolnăviri în China şi 319 de cazuri în alte 24 de ţări. La nivelul Chinei continentale au fost înregistrate 1100 cazuri de decese. Organizația Mondială a Sănătății a declarat stare de urgenţă la nivel mondial, iar o echipă de experţi OMS a plecat în China pentru a investiga epidemia. 

Până în prezent, nu există un tratament specific împotriva noului tip de coronavirus și deși experții chinezi și americani dezvoltă un vaccin, primele teste ar trebui să aibă loc abia peste trei luni. Vaccinul însă ar fi disponibil cel devreme în vară.

Imediat după anunțarea primelor cazuri de îmbolnăvire, dar mai ales după decizia autorităților chineze de a izola orașul Wuhan,cu o populație de 11 milioane de locuitori, informațiile despre noul virus s-au răspândit cu repeziciune în întreaga lume. La un moment dat, isteria în jurul noului coronavirus a lăsat loc pentru propagarea unor informații false și chiar teorii ale conspirației, astfel încât epidemia se pare că va intra în istorie drept una dintre cele mai mediatizate. 

Noul tip de coronavirus pare periculos. Dar trebuie de menționat că în ultimele decenii omenirea s-a mai confruntat cu focare de coronavirus. În 2002, tot în China, a izbucnit SARS (Sindromul Respirator Acut Sever), iar în 2012, în Arabia Saudită, a izbucnit focarul MERS (sindromul respirator din Orientul Mijlociu), ambii viruși făcând parte din categoria coronavirus.

Dar cum au evoluat alte virusuri de-a lungul timpului și cum au fost învinse sau nu?

PE LUNG

În contextul declarării de către OMS a stării de urgență, precizăm că în Republica Moldova nu a fost înregistrat niciun caz de coronavirus de tip nou. Ministra Sănătății Viorica Dumbrăveanu a anunțat că OMS urmează să ofere țării noastre 150 de teste pentru depistarea rapidă a maladiei. Noile dispozitive vor permite determinarea rapidă și cu exactitate a prezenței virusului în corpul uman.

Coronavirusul nu este primul virus misterios cu care se confruntă omenirea în ultimele două decenii.

În ultimii ani, au existat două focare de infecție cu coronavirus. Primul a fost înregistrat în 2002, în provincia Guangdong din sudul Chinei și inițial a fost mușamalizat de autorități. 

SARS

Răspândirea Sindromului Acut Respirator Sever (SARS) a fost considerată drept încheiată în vara anului 2003, deşi din când în când se mai descoperă noi cazuri. Atunci oamenii de știință au confirmat aproximativ 8 mii de cazuri de îmbolnăviri, iar numărul de decese s-a ridicat la circa 800 de persoane. Virusul s-a răspândit în 27 de țări, dar până în 2004 s-a stins. Deci, SARS avea o mortalitate de 10% și practic după doi ani nu mai au mai fost întâlnite cazuri. Simptomele SARS erau febra, tuse, care degenera în pneumonie. Studiile au arătat că cea mai probabilă cauză a apariției au fost felinele, deși nu se știe până astăzi foarte clar.

În cel de-al caz a fost vorba despre Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS), care a fost depistat în 2012 și a fost clasificat, ca și SARS, ca făcând parte din categoria coronavirus. 

MERS

A fost depistat în Arabia Saudită și, din păcate, acesta continuă să mai facă victime. MERS afectează înainte de toate aparatul respirator. Boala se manifestă în prima fază prin simptome asemănătoare gripei – tuse, febră și dificultăți respiratorii. Într-o a doua fază, se ajunge la pneumonie. Evoluția bolii e diferită, dar se poate ajunge și la deces, așa cum s-a întâmplat în 2015, în Coreea de Sud și în China. Virusul este răspândit mai ales în Peninsula Arabă, de aceea poartă numele de Sindrom respirator din Orientul Mijlociu. Se consideră că are o rată a mortalității de 35%. Au fost înregistrate 2,5 mii de cazuri de îmbolnăviri, dintre care 800 s-au soldat cu decese. Se pare că animalul, de la care a fost transmis omului acest virus, a fost cămila. Nici până astăzi nu există tratament contra acestei afecțiuni pulmonare.

„Gripa porcină” 

Dacă vorbim despre cei mai periculoși viruși, nu putem să nu pomenim despre așa-numita „gripa porcină”, numită și gripa mexicană sau gripa nord-americană, care a izbucnit în Mexic, în luna aprilie 2009 și a evoluat ca o pandemie, răspândindu-se în întreaga lume.

În anul 2009, populația lumii a avut o imunitate scăzută la virusul A (H1N1) deoarece era un virus nou. A provocat 18.500 de decese în lume, rata mortalității fiind de 4,5%. Mass-media a declanșat atunci o panică globală, transformând această pandemie în cea mai mediatizată epidemie de gripă din istorie. La 10 august 2010, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a proclamat sfârșitul pandemiei de gripă cu virus A/H1N1. „Gripa porcină” se referă la cea mai comună gripă de tip A și include subtipurile H1N1 (cel mai frecvent), H1N2, H3N1, H3N2 și H2N3. 

După 2009, virusul gripal A (H1N1) a început să circule anual ca un virus al gripei sezoniere, împreună cu virusul gripal A (H3N2) și virusul gripal B, cu o predominanță diferită a acestora în fiecare sezon de gripă.

Cel mai sigur mod de evitare a infectării cu „gripa porcină“ se consideră vaccinul sezonier.

H2N2

Nu putem să nu menționăm și pandemia provocată în anii 1957-1958 de virusul H2N2, care a apărut pentru prima dată în sudul Chinei în 1957. Atunci s-au îmbolnăvit de la 20% la 50% din populația lumii și au decedat de la 1 milion la 4 milioane de oameni. Gripa a afectat cel mai des copiii. Periculosul virus gripal H2N2 a fost învins în 1968. În prezent, probele sale rămân doar în laboratoare speciale. 

H3N2

Un alt agent patogen, virusul H3N2, a provocat o epidemie în anii 1968-1969, primele cazuri fiind înregistrate în Hong Kong. Boala răspândită în întreaga lume a provocat decesul a până la 1 milion de oameni. Virusul a afectat persoanele în special vârstă de peste 65 de ani. În Statele Unite, numărul morților din această pandemie a fost de aproape 34 de mii. Cu toate acestea, corpul uman a dezvoltat treptat rezistență la acest virus. Aceasta nu a însemnat că tulpina nu ar mai putea afecta oamenii. Dar totuși forme severe ale bolii cauzate de H3N2 au devenit mult mai puține în anii următori.

Până în 2014, focarele sezoniere ale acestui tip de gripă au avut loc în mod regulat, aproximativ o dată la cinci ani. Mortalitatea a fost întotdeauna prezentă, dar a fluctuat pe valori nesemnificative.

Gripa spaniolă

Se crede că unul dintre tipurile de „gripă porcină” a fost așa-numita gripă spaniolă, care a provocat o epidemie în anii 1918-1919 și s-a răspândit în întreaga lume din Spania. Atunci, peste 500 de milioane de oameni s-au îmbolnăvit, de la 20 de milioane la 50 de milioane au murit. A fost cea mai masivă pandemie din istoria omenirii în ceea ce privește numărul de decese.

În presa internațională se menționează tot mai des opinia diferitor specialiști, potrivit cărora nu există niciun leac pentru virusul gripal, iar vaccinurile formează o imunitate la el pentru scurt timp. Oamenii de știință cred că gripa nu poate fi eradicată.

Va fi identificat vaccin contra coronavirusul din China?

Orice nou virus poate reprezenta un pericol și, în anumite situații specifice, poate avea potențial epidemic sau pandemic. Deocamdată, nici noul coronavirus din China, nici SARS, nici MERS nu s-a apropiat de pandemia de gripă spaniolă din 1918. Acel virus a provocat mai multe morți decât toate victimele Primului și celui De-al Doilea Război Mondial adunate laolaltă.

Care sunt simptomele coronavirusului din China? La prima vedere, sunt cam aceleaȘi ca la o gripă obiȘnuită: febră, tuse (uscată), dificultăȚi respiratorii, dureri musculare, oboseală, dureri de cap, tuse cu sânge Și diaree. Ceea ce nu este caracteristic sunt: guturaiul Și durerile în gât. Deutsche Welle menționează într-un articol că „cine are guturai, strănută și-l doare gâtul e, foarte probabil, doar răcit sau are o gripă „obișnuită””. Coronavirus se manifestă, de regulă, prin tuse uscată, dificultăți de respirație și/sau pneumonie. Dar nu și prin dureri în gât.

Între timp, directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a anunțat marți denumirea oficială a coronavirusului din China: Covid-19. Denumirea vine de la „coronavirus disease that was discovered in 2019” (trad. „Coronavirusul, boala care a fost descoperită în 2019”). Experții spun că noul virusul este mai puțin fatal decât SARS, dar are un potențial mai mare de răspândire.

Presa internațională a menționat că statul chinez a început să testeze pe oameni un medicament care i-ar putea vindeca pe cei infectați cu coronavirus, Remdesivir. Experții chinezi își pun speranțele în acest medicament, care a avut rezultate foarte bune în studiile din laborator, pe șoareci și maimuțe.

„Remdesivir are cea mai puternică activitate antivirală, dar încă nu avem studii clinice. Avem mari așteptări de la acest medicament, dar mai trebuie să-i testăm efectul curativ și siguranța în mod științific. Am decis să facem cel mai riguros tip de studiu, randomizat, dublu-orb și controlat placebo, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății”, a anunțat cercetătorul Zhao Jianping, membru al comisiei pentru tratamente medicale din provincia Hubei și șeful Departamentului pentru boli pulmonare și îngrijire intensivă din Spitalul Tongji, citat de Digi 24.ro. 

O altă posibilă armă contra coronavirusului de tip nou este un vechi medicament împotriva malariei, pe care statul chinez are capacitatea să îl fabrice. Între timp, și în afara Chinei se lucrează intens la conceperea unui vaccin. Este un proces îndelungat, iar cercetătorii cred că acesta va fi disponibil după ce va trece epidemia.

Cercetătorii încearcă în continuare să afle și cum s-a ajuns la apariția noului tip de coronavirus. Potrivit unei versiuni, Pangolinii, animale aflate pe cale de dispariție, care sunt vânate pentru carnea și solzii lor în Asia și Africa, ar putea fi gazde intermediare potențiale pentru noul coronavirus, pe care l-ar fi transmis de la lilieci la oameni. Sunt considerați delicatesă, carnea lor valorând până la o mie de dolari pe piața neagră. În China, sunt o miză mare pentru solzii pe care localnicii îi transformă în leacuri folosite în medicina tradițională.

Citește mai departe

Sănătate

De ce OMS a declarat urgență globală din cauza coronavirusului

Publicat

pe

PE SCURT

Organizația Mondială a Sănătății a declarat stare de urgență globală pentru sănătate după ce cifra persoanelor infectate cu coronavirus a trecut de peste opt mii și s-a răspândit în aproape 20 de țări. Cei mai mulți bolnavi sunt în China, iar OMS solicită comunității internaționale să ajute țările cu sisteme de sănătate mai slabe, pentru a nu răspândi virusul.

PE LUNG

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat că focarul noului coronavirus se răspândește rapid în China. Este o urgență globală pentru sănătate, desemnare rară făcută de Organizație ceea ce înseamnă că prezintă un risc internațional, transmite Vox.com.

Decizia de joi a venit în condițiile în care numărul de persoane diagnosticate cu virusul s-a ridicat la peste 8.200. Există, de asemenea, oameni în cel puțin 18 alte țări cu acest virus.

În ultimele săptămâni am asistat la apariția unui agent patogen necunoscut anterior, care s-a escaladat într-un focar fără precedent, a declarat directorul general OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Potrivit OMS, acum virusul există în alte 18 țări în afara Chinei, inclusiv până la zece cazuri de transmitere de la om la om în patru țări. Marea majoritate a fost legată de provincia Hubei din China, de unde a apărut focarul.

„Cu toate că aceste cifre sunt încă relativ mici, trebuie să acționăm împreună pentru a limita răspândirea suplimentară”, a spus dr. Tedros. El a semnalat, de asemenea, îngrijorarea OMS cu privire la daunele potențiale pe care virusul le-ar putea face în țările cu sisteme de sănătate mai slabe, apelând la comunitatea internațională să ajute.

Declarația urgenței globale este un instrument politic pe care OMS îl poate folosi pentru a atrage atenția asupra unei boli grave care a pus sănătatea oamenilor în pericol. Comunitatea globală trebuie să canalizeze resursele și să oprească răspândirea bolii peste granițe.

Focarul a fost raportat pentru prima dată la OMS de către oficialii chinezi în urmă cu o lună, pe 31 decembrie. Ipoteza principală a fost că virusul a apărut în Wuhan, un oraș de 11 milioane de oameni din provincia Hubei, răspândindu-se direct de la animale la oameni într-o piață din localitate.

Oamenii de știință încă încearcă să găsească originile focarului, dar de atunci, virusul s-a răspândit dincolo de Wuhan. Totuși, OMS a tărăgănat declarația de urgență internațională din cauza scăderii economice pe care o poate aduce atenția internațională asupra unei amenințări de boală. Potrivit Reuters, pierderile economice globale în urma focarului SARS din 2003 au fost de 40 de miliarde de dolari, iar produsul intern brut din lume „a suferit un impact de 0,1% din cauza focarului”.

Dar în săptămâna trecută, țările și-au sigilat deja frontierele în China, au emis avize de călătorie și au început repatrierea cetățenilor. Australia a luat măsura extraordinară de a trimite oamenii care se întorc din Wuhan, focarul Chinei, pe o insulă îndepărtată aflată la 1.200 de mile de coasta continentului. Între timp, numeroase companii aeriene – inclusiv British Airways – au anunțat că vor suspenda călătoriile în această țară.

Într-un comunicat de presă joi, dr. Tedros a declarat că comunitatea internațională ar trebui să ajute țările cu sisteme de sănătate mai slabe să se pregătească pentru focare, că țările ar trebui să lucreze pentru a combate răspândirea informațiilor false și zvonurilor și a împărtăși date și cunoștințe despre virus.

Dar, OMS nu a solicitat niciun fel de restricții de călătorie sau de comerț, cum ar fi închiderea frontierelor, refuzurile de viză. Persoanele din carantină sunt în stare bună.

Dr. Tedros a salutat, de asemenea, eforturile Chinei. „Am fi văzut până acum multe alte cazuri în afara Chinei”, a spus el. „În multe privințe, China stabilește un nou standard pentru răspunsul la focar.”

Focarul este încă centrat pe China continentală

Din cele 8.235 de cazuri confirmate, 8.124 au fost găsite în China continentală, cu peste jumătate în provincia Hubei.

Există, de asemenea, multe lucruri neclare în ceea ce privește virusul, inclusiv cât de letal este. La om, coronavirușii pot duce la simptome care variază de la răceală la pneumonie severă și moarte. Știm însă că, pe lângă decesele pe care virusul le-a provocat, au existat multe rapoarte despre persoane cu simptome foarte ușoare. Există, de asemenea, dovezi de cazuri asimptomatice.

Trăim [cu] și tolerăm o mulțime de viruși respiratorii”, a declarat Jennifer Nuzzo, senior savant la Johns Hopkins Center for Health din Statele Unire. „Unele dintre ele sunt chiar mai transmisibile decât estimările pe care oamenii le-au făcut. Dacă cercetătorii vor descoperi că noul coronavirus mai puțin sever, s-ar putea să ne îndepărtăm de el și să reducem răspândirea lui”, scrie Vox.com.

Foto principală: Getty Images

Citește mai departe

Sănătate

Persoanele HIV pozitive din Republica Moldova au obținut acces la serviciile de fertilizare in vitro

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Persoanele HIV pozitive din Republica Moldova au obținut acces la serviciile de fertilizare in vitro. Aceasta după ce Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a semnat un ordin prin care a scos interdicția pentru fertilizarea in vitro pe care o aveau până acum femeile și bărbații care trăiesc cu HIV.

Interdicția respectivă are rădăcini într-o perioadă când nu existau metode eficiente de tratament și de prevenire a transmiterii HIV de la mamă la copil, anunță asociația obștească „Inițiativa Pozitivă”.

PE LUNG

Problema a fost relevată în anul 2018, în cadrul analizei legislației naționale în domeniul HIV, efectuată de PNUD Moldova și UNAIDS, când asociația „Inițiativa Pozitivă” a început să lucreze asupra unui șir de chestiuni din acest raport. Puțin mai târziu, în 2019, organizația non-guvernamentală „Mamele pentru viață”, a comunicat publicului larg despre un caz, când unei femei HIV pozitive i-a fost refuzat serviciul de fertilizare in vitro.

În acest context, cele două organizații s-au adresat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, unde, în luna decembrie 2019, a fost creat un grup de lucru care a elaborat amendamentele necesare în ordinile ministerului.

Ca rezultat, acest serviciu este deja accesibil, fără discriminare, și persoanelor care trăiesc cu HIV în Moldova.

„Acesta este un caz când oamenii nu au tăcut, asociațiile obștești s-au autosesizat și au căutat soluții, iar autoritățile au ascultat și au soluționat problema. Acum orice cuplu din Moldova, indiferent de statutul HIV, are șansa să aibă copii”, a menționat Ruslan Poverga, directorul general al asociației obștești „Inițiativa Pozitivă”.

Potrivit lui Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, directorul Departamentului Advocacy al asociației, a fost obținut un rezultat extraordinar într-un timp scurt, ceea ce demonstrează că autoritățile și societatea civilă pot găsi soluții la problemele existente, conlucrând și conducându-se de standardele internaționale ale drepturilor omului și progresele în domeniul medical. „Contăm pe o deschidere tot atât de mare și pentru soluționarea problemelor rămase”, a adăugat el.

Irina Belevțova, președinta asociației obștești „Mamele pentru viață”: „Ca femeie care trăiește cu HIV de 21 de ani, am trecut prin momentul când am fost nevoită să mă împac cu gândul că, posibil, nu voi mai putea avea copii niciodată. Femeile care trăiesc cu HIV, pe lângă toate fricile legate de statutul lor, trec și printr-un proces complicat de autostigmatizare, iar faptul că sistemul medical din Moldova nu este întotdeauna de partea lor și încearcă să le ia șansa de a avea copii, nu le ajută deloc. Eu le înțeleg pe aceste femei, știu prin ce trec ele. Asta m-a motivat cel mai mult să mă implic și să depun tot efortul, ca femeile care trăiesc cu HIV să poată avea copii. Toate femeile au dreptul să aibă copii și nimeni nu poate să le ia acest drept”.

Moldova in vitro

Începând cu anul 2017, procedura de fertilizare in vitro este gratuită în Moldova pentru cuplurile asigurate medical. Pentru aceasta, partenerii care-și doresc un copil trebuie să treacă un șir de proceduri după care o comisie specializată analizează candidatura lor. Pachetul de documente trebuie să conțină certificatul medical cu privire la starea de sănătate a cuplurilor, informații despre maladiile concomitente și investigațiile medicale care confirmă infertilitatea. Membrii comisiei de evaluare vor fi responsabili de gestionarea și actualizarea listei de așteptare.

Citește „Regulamentul cu privire la prestarea serviciilor de fertilizare in vitro din mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală

Potrivit Regulamentului, procedura de fertilizare in vitro va fi efectuată la una din cele patru clinici private din țară, care prestează astfel de servicii medicale (Centrul Medical Repromed, Clinica New Med Life, Clinica TerraMed și Spitalul Internațional Medpark). Clinicile urmează să fie contractate de către Compania Națională de Asigurări în Medicină, care va achita pentru o procedură de fertilizare in vitro 31 mii 729 de lei, conform Hotărârii de Guvern nr. 1020 cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare. Suma nu include însă costuri pentru medicamentele pe care le va administra pacienta în condiții de ambulatoriu.

Conform datelor estimative ale Centrului Sănătatea Reproducerii și Genetica Medicală, 20% din numărul total de cupluri de vârstă reproductivă, suferă de o formă sau alta de infertilitate, iar pentru 2,5% dintre femei fertilizarea in vitro poate fi singura posibilitate de a mai avea copii.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură16 ore în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie2 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova2 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social3 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură3 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură3 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Cultură4 zile în urmă

Irina Rimeș va promova Ziua lui Brâncuși, iar Internetul s-a întors împotriva ei. Explicăm de ce

PE SCURT Artista Irina Rimeș, originară din Republica Moldova, a fost numită săptămâna trecută ambasadoare a Zilei Constantin Brâncuși. Decizia...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

PoliticăO săptămână în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829