PE SCURT
Creierul nostru devine din ce în ce mai mic. În ultimii 20 de mii de ani, el s-a redus cu 17,4%, potrivit unui nou studiu. „Și spre deosebire de afirmațiile controversate potrivit cărora oamenilor le-au început a crește „coarne” din cauza utilizării active a smartphone-urilor, problema micșorării creierului nu poate fi atribuită tehnologiei moderne ”, scrie Metro.co.uk.
Dar de ce creierul nostru devine tot mai mic? Ce înseamnă asta pentru viitor? Un creier mai mic înseamnă că devenim mai puțin inteligenți?
PE LUNG
Dimensiunea creierului nu este deloc un indicator al IQ-ului
„Fosilele descoperite arată că creierul nostru a devenit ceva mai mic în ultimii 10-20 de mii de ani”, spune Michael Hoffman, profesor de neurobiologie la Institutul olandez de neurobiologie. Deci, totul a început cu mult înainte de apariția smartphone-ului. Mai mult, potrivit lui, nu există dovezi clare că creierul uman continuă să se reducă. „Nu există absolut nicio dovadă științifică că creierul omului modern a scăzut în ultimele secole”, spune profesorul Hofman.
Deși telefoanele, laptopurile și computerele din ce în ce mai mici pot fi un semn de progres, gândul că pierdem materia cenușie nu sună la fel de atractiv, scrie ziarul. „Deci de ce creierul nostru devine tot mai mic?”
„Aceasta nu înseamnă că suntem mai puțin inteligenți decât strămoșii noștri”, precizează din start profesorul Hoffman. În realitate, povestește Anna Henschel, magistru în științe, dimensiunea creierului nu este deloc un indicator al IQ-ului.
Atunci când determinăm factori precum inteligența și complexitatea comportamentului, dimensiunea relativă a creierului poate fi importantă. Dar, din nou, nu în toate cazurile. Noi avem o masă relativă a creierului în raport cu corpul de aproximativ 2%, ceea ce este mai mult decât la multe alte mamifere. Însă creierul unui chițcan poate constitui până la 10% din întreaga masă corporală. După cum ne amintește profesorul Hoffman, dimensiunea „nu este întreaga poveste”, are importanță și alți factori.
„Este important să avem în vedere organizarea neuronală a creierului, modul în care funcționează și cum este organizată rețeaua neuronală”, subliniază el. „În acest sens, puteți compara creierul cu un computer: un volum mai mare nu înseamnă neapărat că este mai puternic sau mai rapid.”
Un exemplu bun în acest sens, spune profesorul Hoffman, este diferența de dimensiune a creierului între bărbați și femei. „Deși femeile au creierul semnificativ mai mic decât bărbații, nu există diferențe de inteligență între sexe”, spune el. „S-a dovedit că creierul masculin și cel feminin sunt organizate diferit”.
De ce creierul nostru devine tot mai mic
Dar de ce se totuși se schimbă dimensiunea creierului nostru? Nu există un răspuns final. Cel puțin deocamdată. „De mulți ani, oamenii de știință și cercetătorii au lansat diferite teorii, care leagă dimensiunea creierului cu tot ce poate fi – inclusiv schimbările climatice, absența agresiunii și a vieții în grupuri mari “, subliniază publicația.
Cel mai probabil, acest lucru se datorează scăderii dimensiunii medii a corpului uman în ultimii 10 mii de ani, spune profesorul Hoffman. „Aceasta s-ar putea datora modificărilor climei, regimului alimentar, dar și disponibilității alimentare de la ultima epocă de gheață.
Mărimea creierului depinde adesea de dimensiunea corpului, deoarece un corp mai mare are nevoie de un sistem nervos mai mare pentru a funcționa. Prin urmare, pe măsură ce corpurile noastre se micșorează, creierul nostru scade și el. Și o scădere a dimensiunii corpurilor noastre se poate datora condițiilor mai calde de pe Pământ de la ultima epocă de gheață.
„Alții sugerează că creierele noastre au devenit mai mici ca răspuns la faptul că oamenii sunt din ce în ce mai puțin agresivi, sunt mai sociabili și „mai domestici”.
Numeroase studii au demonstrat că acest lucru este valabil în cazul animalelor sălbăticie, în raport cu cele similare care au fost domesticite. Animalele sălbatice, cum ar fi lupii, au un creier mai mare și se descurcă mai bune fără ajutorul oamenilor. Animalele cu un creier mai mic, cum ar fi câinii, prezintă rezultate mai bune la teste pentru inteligență socială și au învățat să trăiască alături de oameni “, se spune în articol. Există și ceea ce unii oameni de știință numesc teoria idiocrației, după cum afirmă savantul David Geary de la Universitatea din Missouri și colegii săi, pe măsură ce societatea a devenit mai complexă, creierul a devenit mai mic, deoarece oamenii trebuiau să fie mai puțin inteligenți pentru a supraviețui și puteau să se bazeze pe ajutorul celorlalți.
Un studiu din 2014 sugerează că poate exista o corelație cu dezvoltarea culturală. Deoarece cea mai mare parte a memoriei și informațiilor noastre culturale sunt acum stocate extern – în opere de artă sau cărți, acest lucru ne-a schimbat semnificativ creierul.
Mulți oameni de știință sugerează că există sens în faptul că creierul nostru devine din ce în ce mai mic. La urma urmei, pentru dezvoltarea și întreținerea creierului este nevoie de multă energie. Într-un studiu din 2005, se presupune că dimensiunea creierului se reduce prin selecția naturală întotdeauna atunci când „ costurile depășesc beneficiile”. Un alt studiu a arătat că, deși unele animale mari au mai mulți neuroni în creier, poate exista o densitate mai mică a activității neuronale. Un creier mai mic poate însemna mai puțini neuroni în general, dar o funcționare simultană a neuronilor mai activă.
Posibilitatea de a ne îmbunătăți creierul a fost una dintre principalele teme abordată de literatura științifică. O serie de companii lucrează în prezent pentru a stimula, îmbunătăți și extinde creierele noastre cu ajutorul tehnologiilor. Cel mai recent exemplu este Neuralink al lui Elon Musk. Musk susține că compania poate încorpora dispozitive mici în creier, permițând o interacționare mai bună cu tehnologiile din jurul nostru. Dar aceste studii sunt încă în fazele inițiale. „Eficiența acestor dispozitive a fost recent pusă sub semnul întrebării de comunitatea științifică. – spune Henschel. – Activitatea sporită într-o zonă a creierului poate afecta activitatea într-o altă zonă a creierului. Diferite părți ale creierului nu funcționează izolat “.
„Motivul pentru care acest subiect este interesant și la fel de confuz este același pentru care noi nu știm exact de ce creierul nostru se diminuează sau de ce experții cred că „repararea” creierului cu ajutorul tehnologiilor poate fi riscantă: noi nu știm multe despre propriile creiere. Și poate este nevoie de o abordare complet diferită aici ”, conchide publicația.
