Ciprian Șlemco este suceveanul care a adus sute de turiști din diferite colțuri ale lumii în Republica Moldova. Prima excursie în Moldova din stânga Prutului a organizat-o în urmă cu 8 ani, iar de atunci a trecut granița de nenumărate ori. Ghidul spune că țara noastră îi atrage pe turiști pentru că este o „destinaţie virgină”, iar turiştii care ajung să viziteze Republica Moldova, de cele mai dese ori revin. Ciprian a vorbit într-un interviu pentru Moldova.ORG despre turiştii care i-a adus în Republica Moldova, dar şi despre turismul din ţara noastră.
Când ai organizat prima excursie în Republica Moldova?
Prima excursie am organizat-o în anul 2005 cu un grup destul de mic. Cred că erau cinci persoane din SUA.
Cum a fost acea primă experiență?
Anii au trecut. Prima experiență cu Republica Moldova a fost minunată într-un fel. Spun asta pentru că m-am lovit de un sistem pe care nu-l cunoșteam, dar cu care m-am obișnuit în timp. Partea frumoasă este faptul că am cunoscut oameni minunați, dispuși să mă ajute. Îmi amintesc că aveam un gps care nu funcționa în Chișinău. Nu mai spun că în afara Chișinăului era inutil. Dar, ori de câte ori opream mașina să cer o informație, eram ajutat. Chiar și de moldovenii care vorbeau doar limba rusă.
Cum găsești clienții? Sau cum te găsesc ei?
Clienții mei provin din mai multe surse: într-un procent destul de mare, online. Apoi, colaborările cu agențiile de turism din România și străinătate. De asemenea, pot să mă mândresc cu faptul că am fost menționat în două ediții Lonely Planet (2004, 2007), una dintre cele mai mai mari cărți de ghidaj din lume. De asemenea, un interviu în ziarul Washington Post din anul 2005 m-a ajutat foarte mult. Sursa principală rămâne totuși partea online și, bineînțeles, informația transmisă din gură în gură: destul demulți clienți revin și doresc să călătorească tot cu mine.
Ai mulți clienți care doresc să călătorească în Republica Moldova și Ucraina? De ce îi atrage zona aceasta?
Republica Moldova și Ucraina rămân un mister pentru foarte mulți străini. Trebuie să luăm în considerare că sunt două țări total diferite, dar, în același timp, nu trebuie să uităm că ambele au făcut parte din blocul sovietic. Deci, pentru turistul străin aceste două țări într-un fel sunt rămășițe ale blocului sovietic, iar pe de altă parte reprezintă două țării neexploarate de turiști. Cum spunem noi ghizii: destinații virgine. Aș face o completare în ceea ce privește Republica Moldova: vinul bun, Orheiul Vechi și Transnistria. Transnistria a devenit un magnet pentru foarte mulți turiști. Eu aș numi aveastă destinație: „Cuba Estului”. Chiar şi pentru mine această regiune rămâne un mister. Transnistrenii sunt diferiţi, dar nu i-aş numi oameni dificili. Nu îmi permit să discut despre partea politică pentru că nu e treaba mea şi m-aş duce într-un total alt subiect. Spun doar că URSS-ul încă există.
Ai vizitat până acum împreună cu clienții tăi de mai multe ori Republica Moldova. Ce te-a impresionat cel mai mult?
Pe mine mă atrag oamenii pe care eu îi găsesc superbi. Sunt oameni cu un suflet extraordinar. Eu totdeauna am spus şi voi continua să spun: oamenii simpli reprezintă fericirea. Moldovenii simpli mă fac să înţeleg şi îmi reconfirmă faptul că sunt fraţii noştri, că suntem acelaşi sânge şi simţim la fel.
Îmi amintesc ca acum vreo patru ani, eram la Orheiul Vechi cu un grupuleţ de spanioli. Din întâmplare l-am întâlnit pe Vasile Guvir din Butuceni, un om simplu cu un chip care emană energie pozitivă. L-am întrebat pe nea Vasile: „Nu ştiţi unde am putea mânca şi noi prin Orheiul Vechi?”. Nea Vasile mi-a spus: „Nu există restaurant aici, dar puteţi veni la noi acasă şi să mâncaţi ceva!”. –„Nea Vasile, dar nu am cum să fac asta! Nu pot să profit de bunătatea matale”, i-am zis eu, dar el a insistat până am acceptat. Desigur nu am vrut să mergem la el până nu l-am convins să accepte un cadou din partea noastră. Dar, am să-ţi spun ceva: Am avut un prânz dumnezeiesc! Tochitură moldovenească, brânză de burduf, murături şi un vin de te făcea să crezi că eşti în rai. Şi crede-mă: multă dragoste. Dar nea Vasile avea şi ceva tristeţe în suflet: fiica lui era dispărută de 10 ani. A lăsat acasă 2 fetiţe superbe pe care le creştea nea Vasile împreună cu soţia. I-am promis că vom face tot posibilul să-l ajutăm, dar din păcate lucru mare nu am putut face. Dar, ori de câte ori am ocazia trec prin Butuceni şi îl vizitez pe dragul de nea Vasile, căruia îi doresc viaţă lungă şi fericire!
Ai vreo amintirie mai puțin plăcută din călătoriile în RM?
O, da! Din păcate am! Două amintiri neplăcute: una din 2009, a trebuit să obţin viză de intrare în Republica Moldova şi crede-mă că a fost un infern. Dar toţi prietenii mei moldoveni m-au ajutat, au stat săracii zile în şir sub uşile Ministerului de Externe să obţină o amărâtă de aşa zisă invitaţie oficială în Republica Moldova. A doua: mi-a fost inundată maşina tot în 2009 la pod la Ismail şi pompierii mi-au cerut bani să îmi scoată maşina din apă.
Cum ai descrie turismul moldovenesc? Putem vorbi, în general, de existența acestuia?
Da, există turism în Republica Moldova. Dar, foarte scump pentru o ţară atât de mică. Problema este că cei din afara capitalei copie pur şi simplu tarifele practicate în Chişinău şi crede-mă sunt tarife foarte mari din punctul meu de vedere. Serviciile nu sunt grozave, dar ne adaptăm.
Cu ce așteptări vin turiștii în Republica Moldova? Se întâmplă să plece dezămăgiți?
Nu că mă laud, dar turiştii mei nu pleacă niciodată dezămăgiţi! Dacă mă întrebi de turişti în general, desigur că părerile sunt împărţite.
Putem zice că Moldova este o destinație ieftină pentru turiști?
Ieftină din punctul de vedere al transportului, mâncării, băuturii, dar nu şi din punctul de vedere al unităţilor de cazare. După cum am mai spus: consider ca preţurile la cazare nu sunt justificate. Dar afacerea merge şi aşa..asta e.
