Connect with us
"
"

Cultură

Cine este Valentina Rusu-Ciobanu, pictorița care s-a opus regimului sovietic

Publicat

pe

PE SCURT

Valentina Rusu-Ciobanu este pictorița care s-a opus regimului comunist, a reflectat realitățile Moldovei timp de decenii și ne-a inspirat să descoperim fiecare detaliu din creațiile ei. Picturile ei sunt un amalgam de forme delicate și culori la fel de fine asemeni ei – o femeie scundă, modestă, blândă și care zâmbește timid, în timp ce ochii îi sclipesc în spatele lentilelor groase ale ochelarilor.  „Artista poate fi considerată drept una dintre cele mai reprezentative personalități ale picturii basarabene din ultima jumătate de secol”, scrie criticul de artă Constantin Ciobanu, în studiul inclus în seria celor 12 volume „Maeștrii basarabeni din sec. XIX”.

PE LUNG

Valentina Rusu-Ciobanu s-a născut la 28 octombrie 1920, în Chișinău. Ea a fost atrasă de artele plastice de la vârsta de patru ani, după ce a rămas profund impresionată de ilustrațiile pe care le făcea unchiul său. Pasiunea pentru pictură a păstrat-o de-a lungul anilor. În timpul școlii simte că este tot mai mult atrasă de culori. Adesea, se retrage în sânul naturii ca să mediteze și să se inspire de la frumusețile locurilor din jur. Aceste plimbări, muzica și literatura au conturat o fire romantică, determinându-i ulterior vocația artistică. În anul 1937, alege să-și facă studiile la Școala Belle-Arte din Chișinău, după care la începutul anilor `40 urmează studiile la Academia de Arte Frumoase din Iași. 

Primele lucrări ale Valentinei Rusu-Ciobanu au apărut în anii `50, iar printre acestea se numără picturile „Fată la fereastră”, „La bal mascat”, „Tinerețe”. Marele succes i-a adus compoziția „La joc”, realizată în 1957. La începutul carierei sale, Valentina Rusu-Ciobanu a lucrat și în domeniul scenografiei. A realizat decorul la spectacolele: „Radu Ștefan –întâiul ș ultimul” de A. Busuioc (la teatrul „Luceafărul” din Chișinău) și „Păsările tinereții noastre” de I. Druță, montat la „Teatrul Mic” din Moscova. În anul 1991 a fost membru al Colegiului de redacție al revistei de artă, cultură și civilizație „Sud-Est”.

Lucrările ei au fost expuse la Muzeul Național de Artă al Moldovei, Centrul Expozițional „C. Brâncuși”, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. De asemenea, pictorița a fost fost apreciată de mulți oameni și de mai multe galerii de peste hotare: Franța, România, Bulgaria, Polonia, Rusia, Germania și în multe alte țări.

Valentina l-a cunoscut pe sculptorului Glebus Sainciuc la o școală de pictură, în anii `40. Peste șase ani, cei doi decid să se căsătorească, în pofida faptului că era o perioadă dificilă, după război. Singurul lor copil, Lică, apare pe lume după foamete. „Atunci, ca să supraviețuim, am vândut tot ce aveam mai de preț în casă. Au fost timpuri atât de grele…”, povestea pictorița, în cadrul unui interviu pentru „Viața Basarabiei”.

În timpul dictaturii și cenzurii comuniste, artista a fost una dintre puținele pictorițe care a avut curajul să se opună ideologiei sovietice. Picturile ei fiind o metaforă cu mesaj ironic împotriva regimului comunist. „Tot ceea ce am de spus, o fac prin intermediul culorii, compoziției, ritmului, și, cu toate acestea, tabloul reprezintă doar o parte din zbuciumul unui creator, cea mai mare parte rămânând invizibilă pentru alții, ca și cea mai mare parte a ghețarului, ascunsă sub apă”, mărturisea artista. Însă, acest lucru enerva liderii sovietici. De aceea, timp de opt ani, pictorița nu și-a putut prezenta lucrările în cadrul expozițiilor. Acest lucru însemna condamnarea la sărăcie, dar artista a trecut cu demnitate peste asta.

În anul 2010, cu ocazia aniversării vârstei de 90 de ani, Poșta Moldovei a emis plicuri cu marcă, care reprezentau portretul Valentinei Rusu-Ciobanu.

După decenii de muncă în atelier, dar mai ales după plecarea în eternitate a soțului ei cu care a trăit 60 de ani, Valentina s-a retras din viața publică. „Nu mai văd atât de bine”, spune ea. În prezent, pictorița locuiește în vechea căsuța din Chișinăul istoric, unde se bucură de realizările feciorului său, Lică Sainciuc.

Ea este laureata Premiului de Stat al RSSM (1974), Maestru Emerit în Artă din RSSM (1980), Artistă a Poporului (1985). În 1996 este distinsă cu „Ordinul Republicii”, iar în 1998 obține Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru întreaga activitate. În 2009 i s-a decernat medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Științe a Moldovei, iar în anul 2010 i se conferă titlul de Cetățean de onoare al orașului Chișinău. A luat parte la numeroase expoziții republicane și de peste hotare: România, Bulgaria, Polonia, Canada, Siria, Irak, Franța. Picturile ei readuc în actualitate responsabilitatea și dragostea pentru pictură. După decenii de muncă în atelier, dar mai ales după plecarea în eternitate a soțului ei Glebus Sainciuc, Valentina s-a retras din viața publică. În prezent, pictorița locuiește în vechea căsuța din Chișinăul istoric, unde se bucură de realizările feciorului său Lică Sainciuc.

Enlarge

54255778_2490281684315594_2976427170945040384_o
Portret realizat de Valentina Rusu-Ciobanu

Pictura sa a trecut proba timpului, a supraviețuit cataclismelor istoriei, presiunilor ideologice și mai este actuală și acum. În 2020, Muzeul Național de Arte Plastice al Republicii Moldova pregătește o amplă expoziție pentru a sărbători centenarul artistei.

Printre țările unde au fost admirate creațiile artistei se numără România, Bulgaria, Polonia, Canada și Franța.

Fotografiile au fost luate din arhiva personală a familiei Sainciuc, a lui Ion Grosu

Cultură

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri în cadrul celui de-al doilea sezon al proiectului „Antinostalgia – privind spre viitor”, lansat de Radio Europa Liberă.

Scriitoarea a povestit despre regimul comunist, represiunile din această epocă, despre importanța memoriei și a păstrării gândirii critice „cu propriul cap”, dar și despre primul Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței din lume a cărei fondatoare este.

Totodată, renumita scriitoare a acordat un scurt interviu pentru Moldova.org, în care a vorbit despre nostalgie, rezistența prin cultură, despre șansa ratată a Republicii Moldova și de ce suntem un popor vegetal.

PE LUNG

  • În Moldova cred că sunt unii dintre cei mai nostalgici cetățeni. Ce facem cu cei care regretă destrămarea URSS?

Dar tinerii? Tinerii știu ce să regrete? Adică, ei nu au o imagine corectă a comunismului, dar una falsă au? Ce regretă?

  • V-ați întâlnit cu tinerii, care au părinți care au crescut în epoca comunismului, fără să știe despre ororile regimului… 

De asta am făcut Memorialul de la Sighet (n. r. Primul memorial al victimelor comunismului și al Rezistenței din lume ). Și de aceasta subliniam că trebuie să se facă o deosebire dintre un muzeu al comunismului cum este cel de la Praga, în care se vorbește în general cine au fost lideri, de Lenin, ș.a. și memorialul victimelor comunismului, care nu este un muzeu al luptei dintre Lenin și Troțki, dintre Gheorghiu Dej și Ana Pauker. Este un muzeu din punct de vedere al victimelor. Deci un muzeu al represiunilor comuniste. 

La drept vorbind, singurul tip de istorie adevărată a comunismului este istoria represiunii comuniste. Pentru că asta a făcut în cele din urmă comunismul, să dispară ca sistem politic -s-a bazat exclusiv pe represiune, pe forță, schimbarea oamenilor cu forța. Chiar dacă susțineau că îi obligau să fie fericiți. Oricum nu reușeau să-i facă fericiți. Dar oamenii nu trebuie obligați.

  • Dar cum să facem ca generația tânără să înțeleagă asta? Creăm un memorial, facem dezbateri?

Părerea mea e că nu avem cum să-i convingem, dacă nu reușim să-i transformăm în niște intelectuali. Adică, în niște oameni care să gândească și să asimileze cultura. Abia după ce îți dai seama, prin cultură, cum s-a născut comunismul, cum a evoluat, ce s-a întâmplat, ajungi să înțelegi și cât de monstruos a fost. Pentru că altfel toate rămân niște cifre. 600 mii de morți, atât se spune în cartea neagră a comunismului. E o cifră absolut teoretică. E important să se înțeleagă că moartea unui om este la fel de importantă ca moartea a o sută de mii de oameni. Dar pentru asta trebuie să ai o gândire critică. 

Pentru mine, rezistența prin cultură e principalul tip de rezistență. Deci, principalul este să ții vie în mintea tinerilor cultura lumii, ca să înțeleagă singuri despre ce e vorba. Nu să-i manipulezi tu, băgându-le în cap, adevărul de un fel sau de altfel. 

  • Dar ce facem cu cei de vârsta medie și mai înaintată? Mai avem șanse ca să-și schimbe poziția?

Asta cred că nu e o chestiune de politică, cât de psihologie, uneori maladivă. Îmi amintesc, după revoluție, în România, eram la țară, emisiunile de televizor erau 24 ore din 24 și tot felul de oameni apăreau la televizor. Spre surprinderea mea, un vecin al nostru țăran, nea Marin, îl ura pe unul singur din cei care apăreau la televizor – pe Andrei Pleșu. Și la început nu reușeam să înțeleg de ce îl ura pe Pleșu, de ce pe el? Și în cele din urmă am înțeles și mi s-a părut ceva extraordinar. Pleșu era omul a cărui limbaj se deosebea cel mai mult de limbajul de lemn. Era un om care vorbea extraordinar de viu și colorat și, într-un mod paradoxal, nea Marin care se obișnuise cu limbajul de lemn, nu îl înțelegea pe-al lui Pleșu. În schimb, pentru că Pleșu era un tip cu umor și mereu puțin ironic i se părea că își bate joc de el. Pentru că pe de o parte nu înțelegea ce spune și pe de altă parte înțelegea ironia. 

Pornind de la aceasta, m-am gândit că oamenilor le e mai greu să accepte chiar binele, dacă nu sunt obișnuiți cu el, decât răul cu care sunt obișnuiți. Iar celor care au ajuns în ‘89 la peste 50 de ani le era efectiv foarte greu să înțeleagă că, începând de acum încolo, ei sunt responsabili pentru tot ce li se întâmplă, ei trebuie să decidă. Înainte totul era simplu. Ceaușescu era rău, Ceaușescu era vinovat de toate, ei nu erau vinovați de nimic. Brusc, în condițiile libertății, fiecare om devine vinovat pentru ceea ce i se întâmplă. Că de el depinde asta. Ceea ce este mult mai greu. A fi liber este mult mai greu decât a nu fi liber.

  • Să nu uităm, totuși că Moldova a făcut parte din Imperiul Sovietic. Mai rămân puternice amintirile când, la școală, copiilor li se spunea că țara noastră e cea mai puternică, cea mai mai mare. Iar acum sondajele arată că opțiunile pentru UE și Uniunea Euroasiatică sunt cam la același nivel…

Este clar că capacitatea de manipulare a forțelor retrograde procomuniste, pro-uniunea sovietică este imensă. De ea depinde foarte mult. Ca să nu mai zic că deocamdată ei au și banii să plătească votanții. 

Dar din ceea ce îmi ziceți dvs., mă impresionează faptul că înainte locuitorii Uniunii Sovietice puteau să fie mândri că fac parte dintr-un imperiu. Era evident că acest imperiu conținea nenumărate popoare oprimate, inclusiv poporul rus și nimeni nu se îndoia de aceasta. Un imperiu bazat pe opresiune, ca să nu mai zic în cazul Basarabiei, unde era o populație care fuseseră ocupată ca să ajungă în acest imperiu…

  • Acum România este țară liberă și Republica Moldova la fel. Credeți că am valorificat pe deplin potențialul nostru?

Acum doi ani, ați avut șansa nesperată să vă schimbați destinul. La alegerile de acum doi ani, dacă alegerile acelea ieșeau pro-europene, ați fi fost primiți în Uniunea Europeană. Ceea ce era un noroc nesperat, pentru că aveați temele nefăcute. Și România a fost primită cu temele nefăcute și încet-încet și le-a făcut. 

  • Sunteți autoarea următoarelor rânduri „Eu cred că suntem un popor vegetal, cine a văzut vreodată un copac revoltându-se?”. De ce credeți că suntem un popor vegetal?

Pentru că nu suntem un popor violent. Cred că din fire suntem mai pașnici decât alții. De aceea mai manipulabili.

  • E de bine sau de rău?

E de rău.

Citește mai departe

Istorie

Un stat condus de un distribuitor de știri false este lider în războiul cibernetic. Lecție pentru Moldova

Publicat

pe

De către

În biroul său din Praga, cu vederea spre Castelul din centrul orașului, Pavel Baudiš, fondatorul companiei internaționale antivirus Avast, stă relaxat și mulțumit. Este un om împlinit, care a reușit să câștige miliarde de CZK (coroane cehe, moneda națională în Cehia) datorită întreprinderii sale. El se numără printre miliardarii din Cehia.

Recent, el și compania sa au trecut printr-o experiență neplăcută. În cooperare cu serviciul de contraspionaj ceh BIS, Avast a încercat să găsească cine, de ce și cum a fost piratată rețeaua de calculatoare ale companiei.

Programul antivirus Avast a înregistrat aproximativ 500 de milioane de descărcări. După cum spune Pavel Baudiš, programul antivirus este în afara oricărui pericol. Atacul fusese planificat mult timp, cu atenție și meticulos. Hacherii chinezi sunt suspectați de atac. Ei au încercat să deturneze aplicația populară CCleaner, care este folosită de peste două miliarde de posesori de telefoane mobile și de calculatoare. Avast a achiziționat CCleaner acum un an. „La acea vreme, deja aveam un cod defect”, spune Baudiš.

Această aplicație a fost descărcată de peste două miliarde de ori de oameni din întreaga lume „de la Antarctica până la Vatican”, se arată pe site-ul oficial al companiei. S-ar putea că și tu să folosești această aplicație. „Hackerii nu au vrut să atace compania Avast sau utilizatorii ei, ci au vrut să se infiltreze în anumite companii”, explică Baudiš.

„În colaborare cu BIS și alte companii externe am reușit să-i oprim înainte ca ei să-și încheie atacul”, adaugă el. 

Despre acest atac, produs încă în anul 2018, aflăm abia acum în raportul anual al Serviciului de contraspionaj ceh BIS. În raport găsim multe lucruri interesante, dar cu toate acestea, cele mai importante detalii continuă să fie secrete. Doar un grup limitat de persoane are acces la informațiile care nu au fost publicate.

În pofida acestui lucru, aceste rapoarte anuale prezentate de BIS reprezintă o modalitate eficientă de a avertiza publicul cu privire la amenințările existente, legate de atacurile cibernetice, spionaj, dezinformare, știri false etc.

Butonul de dezactivare a internetului

Michal Koudelka, șeful BIS, a condus mai mulți ani operațiunile legate de campaniile de răspândire a propagandei rusești. El oferă în mod deschis interviuri și participă la dezbateri publice, ceea ce nu este tipic pentru angajații acestui Serviciu. Întrebat despre cum putem contracara știrile false și răspândirea propagandei, el vine cu o soluție simplă: 

„Desigur, există o modalitate de a lupta împotriva acestui fenomen. Se numește bunul simț. Oamenii trebuie să fie critici și să-și pună anumite întrebări. De asemenea, ei nu trebuie să contribuie la răspândirea știrilor distribuite de surse dubioase prin intermediul rețelelor sociale”.

 Paradoxul situației actuale din Republica Cehă este faptul că președintele ceh, Miloš Zeman, se numără printre persoanele care au acces la părțile secrete ale rapoartelor serviciilor cehe de informații BIS și, cu toate acestea, șeful statului ceh este cunoscut pentru simpatia lui pentru Rusia și China. Mai mult, el a refuzat să-l promoveze pe Michal Koudelka la rangul de general și-și arată deschis antipatia pentru Koudelka. 

Purtătorul de cuvânt al președintelui ceh, Jiří Ovčáček, a criticat deschis ultimul raport al BIS: „Este inacceptabil faptul că BIS numește dezinformatori pe oamenii care au opinii diferite. Acesta este un atac direct la libera exprimare”. 

 Indiferent de unii politicieni (și de purtătorii lor de cuvânt), Republica Cehă este o țară care ia în serios amenințările cu dezinformarea, campaniile de răspândire a știrilor false, precum și securitatea cibernetică. Astfel, unele dintre măsurile locale ar putea fi aplicate și în alte țări din Europa. În urmă cu trei ani, Republica Cehă a înființat Centrul împotriva terorismului și amenințărilor hibride în cadrul Ministerului de Interne pentru a investiga amenințările generate de „campaniile de dezinformare străină”. Criticii, inclusiv purtătorul de cuvânt al președintelui Ovčáček, îi numesc „cenzori”.

De fapt, Centrul nu are niciun buton de dezactivare a internetului, așa cum îl au dezinformatorii. Centrul reprezintă, de fapt, un grup mic de angajați plătiți de stat care monitorizează și corectează știrile false și campaniile de dezinformare privind securitatea internă. Ei își publică concluziile pe contul său de Twitter. Reacțiile furioase pe care le primesc de pe site-urile false de știri arată că ei fac o treabă bună.

Între adevăr și minciună 

Un proiect privat numit Demagog.cz se bazează pe un principiu similar de verificare a informațiilor. „Ne propunem să combatem minciunile și declarațiile manipulatoare din spațiul public”, spun jurnaliștii Demagog. Proiectul Demagog.cz face parte din Rețeaua internațională de verificare a informațiilor răspândite, în special, de către politicieni. 

Unii politicieni s-ar putea să fie clasificați negativ pe scara adevăr – neadevăr. Este simplu, dar eficient. Asta chiar dacă foarte mulți nu cred în niciun argument.  

În ultima perioadă, Asociația Companiilor de Publicitate Cehe a încercat să limiteze reclama de pe site-urile care dezinformează. Asociația solicită companiilor să nu mai plaseze reclame pe site-uri web de știri false și, astfel, să le reducă veniturile. „De multe ori, companiile nu știu unde ajung să fie plasate reclamele lor”, spune Marek Hlavica, șeful Asociației. Publicitatea unor întreprinderi poate apărea alături de textele care instigă la ură sau manipulează faptele istorice. „Agențiile publicitare au deja instrumente pentru a influența 90% din destinațiile de plasare a anunțurilor”, spune Marek Hlavica.

Republica Cehă se poate lăuda că a găsit și dezvoltat instrumentul unic de „avertizare timpurie”. Compania Semantic Visions a dezvoltat un instrument care analizează 90% din conținutul de știri din întreaga lume. În total, zilnic, sunt analizate peste un milion de știri în zece limbi mondiale, inclusiv cehă, chineză, japoneză și coreeană.

Aplicația monitorizează zilnic conținutul a aproximativ 24.000 de instituții mass-media rusești. „Te întrebi dacă există propagandă rusească? Este ca și cum ai întreba de ce soarele strălucește”, spune František Vrabel, directorul și fondatorul Semantic Visions.

„Ceea ce facem este să arborăm drapelul digital roșu, ca oamenii să înțeleagă că ceva se petrece”, spune Vrabel. El susține că are mai multe date care arată că unele instituții mass-media oficiale ruse cunoșteau din timp despre anexarea Crimeei sau despre doborârea avionului MH17 asupra Ucrainei. 

Instrumentul Semantic Visions este unic și util. František Vrabel recomandă NATO să creeze sistemul de avertizare timpurie. În primăvara anului 2019, compania a primit subvenții în sumă de 250 de mii de dolari din partea guvernului britanic și american, ca să dezvolte tehnologia de combatere a campaniilor de dezinformare de pe internet.

Beneficiul atacatorilor 

În decembrie 2018, Agenția Națională de Securitate Cibernetică și Informatică a surprins lumea declarând că Huawei și ZTE reprezintă un risc de securitate, mai ales pentru utilizatorii rețelei 5G. Datorită acestui avertisment făcut public, Republica Cehă este considerată lider în domeniul global al protecției împotriva atacurilor cibernetice. „Am aflat că există un risc legat de companiile Huawei și ZTE. Dacă deținem o astfel de informație pe care o considerăm importantă pentru securitatea cehă, tragem un semnal de alarmă. Aceasta este datoria noastră”, spune Lukáš Pimper, expert în securitate informațională care colaborează cu Uniunea Europeană și NATO.

Republica Cehă organizează traininguri de securitate cibernetică pentru Statele Baltice și pentru NATO. În primăvara anului 2019, Ministerul Afacerilor Externe a organizat o conferință de securitate cibernetică, la care au participat peste 200 de reprezentanți din 32 de țări. Rusia și China nu au fost printre statele invitate. Tema principală a conferinței a fost aspectele de securitate, rezistență și aspecte economice ale rețelei 5G. Rezultatele sunt „propunerile făcute de Praga” care sunt bazate pe așa-numitele bune practici.

„Asta nu înseamnă că trebuie să eliminați pe cineva din competiția 5G, ci să înțelegeți problema la nivel strategic politic”, spune Lukáš Pimper.

De asemenea, Republica Cehă a înființat o unitate cibernetică specială a Armatei Cehe – Departamentul de operațiuni informatice de securitate și informare. Aceasta este condusă de generalul Miroslav Feix, fost membru al unităților speciale. Miroslav Feix s-a interesat de calculatoare încă din copilărie și de atunci a devenit fanul tehnologiilor. „Sunt responsabil de protejarea sistemelor noastre militare, inclusiv internetul militar, de orice dispozitiv electronic inteligent”, explică el.

Tot el este responsabil de comunicarea strategică a Forțelor Armate sau a operațiunilor psihologice. În ceea ce privește atacurile cibernetice, acestea includ doar operațiuni militare aprobate, de exemplu misiuni sau amenințări de război, explică Feix.

„Inamicul care atacă, alege locația și ora. Cu cât ești mai atent, cu atât ești mai pregătit și mai rezistent. Asta înseamnă, de asemenea, că vei fi mai puțin luat prin surprindere și vei fi mai puțin vulnerabil. Nu puteți opri atacul, dar puteți reduce impactul”, spune Feix.

 Cu siguranță că în lume există unele țări care luptă mai eficient cu știrile false, propaganda, dezinformarea și cu războiul cibernetic decât o face Republica Cehă. Însă, pentru o țară cu o populație de 10 milioane de oameni, din Europa Centrală, care se confruntă cu atacurile permanente ale serviciilor de informații din Rusia, realizarea este destul de bună. De aceea, alte țări ar trebui să urmeze exemplul Republicii Cehe și să acționeze ca ea.

Și Republica Moldova încearcă să lupte împotriva propagandei rusești și a știrilor false. Începând cu 12 februarie 2018, toate buletinele de știri și programele analitice ale posturilor TV din Federația Rusă nu pot fi retransmise pe teritoriul Moldovei. Potrivit Codului Audiovizualului, radiodifuzorii care vor încălca Legislația riscă amenzi usturătoare. Această interzicere, însă, nu a fost pe placul președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, care își prezintă deschis simpatia și loialitatea sa față de Federația Rusă. De aceea, proiectul de lege care vine să oprească răspândirea propagandei rusești, pentru că ar cauza o „problemă de securitate informațională a țării” a fost promulgată de Adrian Candu, președintele de atunci al Parlamentului. Aceasta nu ar fi fost posibil fără de decizia Curții Constituționale, privind suspendarea președintelui țării pentru câteva ore.

De asemenea, pe teritoriul țării este organizată o campanie amplă de educare a populației pentru a nu se lăsa manipulați sau dezinformați. Scopul campaniei STOP FALS constă în diminuarea efectelor și a impactului informației propagandistice și manipulatorii care distorsionează realitatea, difuzate pe diferite căi de comunicare de către instituții mass-media și alte structuri controlate politic, și dezvoltarea capacităților cetățenilor de analiză critică a informației recepționate. Cu toate acestea, datele arată că marea majoritate a populației continuă să creadă în presa rusească și să se lase manipulați și dezinformați de mass-media Federației Ruse.

Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beat track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.
Citește mai departe

Cultură

Persoanele LGBT plecate din Moldova au povestit ce le lipsește cel mai mult

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Peste zece persoane LGBT originare din Republica Moldova, dar emigrate de mai mulți ani, au povestit ce le lipsește cel mai mult de acasă. Artista și fotografa Natalia Gârbu, cunoscută pentru umorul, realitatea, creativitatea, nebunia și autenticitatea din colajele și fotografiile pe care le face, i-a ascultat și a ilustrat sentimentele lor în fotografii.

Expoziția de fotografii, care ulterior vor deveni cărți poștale, este expusă la Casa Dacă Boutiqie Hotel. Dacă te grăbești, mai reușești să o vezi.

PE LUNG

„Cărți poștale de acasă”, cum a fost întitulată expoziția, vine să puncteze mai multe lucruri – că din Moldova se pleacă nu doar de sărăcie, dar și din cauza discriminării pe criterii de orientare sexuală; că indiferent de orientarea sexuală, ne plac și ne lipsesc aceleași lucruri pentru care iubim Moldova; că dorul de casă este universal; că în pofida dorului, timpul și distanța le lecuiesc pe toate.

Pentru a realiza aceste fotografii, Natalia Gârbu a discutat și a ascultat mărturisirile persoanelor LGBT plecate din Moldova pentru că nu au putut locui aici deschis, despre lucrurile, locurile, gusturile și senzațiile de acasă care le este cel mai dor.

La vernisajul expoziției, Natalia a povestit despre Valerie, una dintre protagonistele expoziției, care este o persoană transsexuală emigrată în Rusia și care a insipirat-o prin curajul pe care l-a avut când, îmbrăcată într-o fustă scurtă, a făcut o plimbare prin Piața Centrală. Natalia Gârbu a povestit celor prezenți la vernisaj și despre felul în care fiica sa este bulită de copiii de la grădiniță pentru că se joacă cu mașinele.

„Cărți poștale de acasă” este punctul culminant al Coming Out Days Fest2019, care s-au desfășurat între 11 și 18 octombrie la Chișinău. Evenimentul a fost organizat de Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M”.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură15 ore în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie2 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova2 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social3 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură3 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură3 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Cultură4 zile în urmă

Irina Rimeș va promova Ziua lui Brâncuși, iar Internetul s-a întors împotriva ei. Explicăm de ce

PE SCURT Artista Irina Rimeș, originară din Republica Moldova, a fost numită săptămâna trecută ambasadoare a Zilei Constantin Brâncuși. Decizia...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

PoliticăO săptămână în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829