Connect with us
"
"

Externe

Ce trebuie să știi despre situația actuală din Ucraina și cum poate aceasta afecta R.Moldova

Publicat

pe

În noaptea dintre 24 și 25 noiembrie, trei nave ucrainești – remorcherul „Yana Kapu” și două bărci mici blindate „Berdyansk” și „Nikopol” – pornesc într-o călătorie planificată, de la Odessa la Mariupol. Urmează o ciocnire între navele rușilor și cele ale ucrainenilor care culminează cu decretarea legii marțiale în statul învecinat Republicii Moldova. Conflictul stârnește motive de îngrijorare în regiune, iar experții susțin că atât instituțiile internaționale, cât și autoritățile din țara noastră ar trebui să reacționeze promt și să nu tolereze derapajele Federației Ruse.

În dimineața zilei de 25 noiembrie, vasul de artilerie „Berdyansk” anunță gardienii ruși de coastă despre intenția de a trece prin Strâmtoarea Kerci (singura cale maritimă între marea Neagră și marea Azov, un punct strategic de primă importanță, atât pentru Rusia cât și pentru Ucraina – n.r). Nu primește însă nici un răspuns. În același timp, dispecerul portului Kerci raportează navei de căutare rusești „Suzdaleț” despre apropierea bărcilor ucrainene. Semnalele transmise de ofițerii ucraineni continuă să fie ignorate, notează Ukrinform.ru.

În orele următoare, câteva nave rusești se apropie de cele trei ambarcațiuni ale ucrainenilor. Aceștia din urmă își continuă drumul spre Mariupol, îndreptându-se către podul din Kerci. La prânz, în aceeași zi, se confirmă informația că rușii au plasat un tanc petrolier gigant sub pod. Astfel, transportul prin strâmtoare este complet blocat. Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe numește acțiunile rușilor ca fiind „agresive” și afirmă că aceștia au încălcat grav Convenția ONU privind dreptul mării și Tratatul privind utilizarea în comun a mării Azov și a strâmtorii Kerci. Și Statul Major al Forțelor Armate din țara vecină reamintește faptul că libertatea de navigație în strâmtoare este garantată de dreptul internațional. Ucraina apelează urgent Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU), în legătură cu cele întâmplate.

Capturarea navelor ucrainești

Seara, în jurul orei 19.00, cele trei nave ucrainești se întorc din drum și încep să se îndepărteze de strâmtoarea Kerci pentru a evita escaladarea situației create. Rușii nu renunță și pornesc pe urmele ambarcațiunilor amenințând marinarii că vor folosi armele dacă nu se opresc. Chiar și atunci când ucrainenii părăsesc zona de 12 mile (12 mile marine de la mal se consideră a fi apele teritoriale ale statului – n.r), şi se află la aproximativ 14 mile de Crimeea ocupată, gardienii ruși de frontieră deschid focul asupra acestora. Navele ucrainești pierd viteză. La ora 22.00 președintele Ucrainei convoacă o ședință de urgență cu biroul militar în legătură cu tensiunile din strâmtoarea Kerci. La 22.20 rușii capturează remorcherul „Yana Kapu” și cele două ambarcațiuni, „Berdyansk” și „Nikopol”. În total, șase membri ai echipajelor ucrainești sunt răniți. La miezul nopții, Uniunea Europeană îndeamnă Federația Rusă să restabilească libera circulație a navelor prin strâmtoarea Kerci și să detensioneze imediat situația din Marea Azov.

Rusia repornește circulația în strâmtoare

Pe 26 noiembrie, la 2 dimineața, Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei susține în unanimitate propunerea președintelui țării de a impune legea marțială. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe condamnă categoric Federația Rusă pentru că a atacat și confiscat cele trei ambarcațiuni militare. Ucraina solicită acordarea imediată a asistenței medicale pentru soldații răniți, asigurarea întoarcerii lor în țară, returnarea bunurilor militare capturate și despăgubiri pentru pierderile suferite. În jurul orei 09.00 partea rusă susține că militarii ucraineni răniți se află în stare stabilă în spitalul din orașul Kerci. În aceeași dimineață Rusia redeschide Canalul Kerci-Yenikalski din strâmtoarea cu pricina pentru circulația navelor civile.

Ucraina ia o decizie fără precedent

Tot pe 26 noiembrie, autorităţile Federației Ruse publică mai multe înregistrări video în care apar trei marinari ucraineni de pe navele sechestrate în Marea Neagră. Aceștia sunt filmați separat, în locuri diferite, iar mărturiile lor contrazic informaţiile transmise de guvernul ucrainean. Doi dintre soldați spun că navele lor au încercat să intre în strâmtoarea Kerci ignorând ordinele navelor rusești de a se opri. Autoritățile din Ucraina au reacționat spunând că marinarii ar fi făcut aceste declarații în urma presiunii sau a torturii la care sunt supuși de către Serviciul federal de securitate al Rusiei (FSB).

După-masă, Comitetul pentru Securitate și Apărare Națională a Radei Supreme din Ucraina a votat introducerea legii marțiale în țară până pe 25 ianuarie, o decizie fără precedent de la proclamarea independenţei fostei republici sovietice în 1991.

Ce se întâmplă în timpul legii marțiale

După ședința Radei Supreme, președintele Petro Poroșenco, într-un apel adresat cetățenilor, a subliniat că legea marțială nu înseamnă o declarație de război, ci este introdusă numai în scopul consolidării apărării Ucrainei în contextul agresivității crescânde din partea Rusiei. În discursul său liderul a precizat că starea excepţională va fi instituită, în 10 regiuni, începând din 28 noiembrie, ora locală 09:00, pentru 30 de zile. „Doresc să vă anunţ decizia mea – voi propune parlamentului să instituie starea excepţională pentru 30 de zile. De ce? Pentru ca legea marţială să nu se suprapună cu campania electorală nici măcar pentru o zi”, a explicat Poroșenco încercând să înlăture temerile unor partide că prin instituirea stării excepţionale ar încerca, de fapt, să anuleze alegerile prezidenţiale preconizate în primăvara anului viitor.

Mai mult, președintele a declarat că noile alegeri ar trebui să aibă loc, aşa cum se planifica de la început, pe 31 martie 2019, adăugând că proiectul de lege privind scrutinul prezidenţial va fi introdus în parlament la începutul lunii decembrie. Acesta a precizat că decretul privind impunerea legii marțiale nu limitează drepturile și libertățile cetățenilor.

Legea marţială se referă la preluarea directă (dar temporară) a controlului, de către armată, a unor funcţii ale Guvernului care până atunci au fost exercitate de civili. Astfel de măsuri sunt instituite ori pe întregul teritoriu al unei ţări, ori doar într-o anumită regiune, în situaţii de urgenţă, precum cele de război sau de instabilitate internă profundă.

În perioada în care legea este în vigoarese stabilește un mod special de intrare și ieșire din țară, libertatea de circulație a cetățenilor și străinilor este restrânsă, pot exista și restricții privind circulația vehiculelor, iar capacitățile și resursele de muncă ale întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor de stat sau private pot fi modificate în scopuri de apărare. Totodată, acest sistem interzice organizarea mitingurilor, procesiunilor și demonstrațiilor pașnice, dar și a altor evenimente publice.

Etnici români – vizați de legea marțiană

Vinița, Lugansk, Donețk, Zaporijjea, Mikolaiiv, Odesa, Cernihiv, Sumy, Harkov și Herson sunt regiunile aflate sub incidența legii marțiale. Potrivit digi24.ro, în regiunea Odesa trăiesc circa 125.000 de etnici români, supuși de ani de zile unui program agresiv de asimilare de către autoritățile ucrainene. Guvernul României a reacționat rapid, după escaladarea situației în Marea Neagră. „Suntem profund îngrijorați de evoluția din Marea Azov și strâmtoarea Kerci. Agresiunea și încălcarea dreptului internațional subminează securitatea în întreaga regiune. România susține în totalitate integritatea și suveranitatea Ucrainei și dreptul său de a-și folosi apele teritoriale”, se arată într-un mesaj al Guvernului de la București.

Soarta celor 24 de marinari

Cei 24 de marinari ucraineni luați prizonieri au fost duși la tribunalul orașului Simferopol din peninsula Crimeea, controlat de ruși. Toți s-au ales cu o măsură de arest preventiv, pentru un termen de 30 de zile, fiind acuzați că au trecut ilegal în apele teritoriale ale Federației Ruse. Ulterior, aceștia au fost mutați într-un penitenciar din Moscova. În acelaşi timp, marinarii care au fost răniţi au fost transportaţi din spitalul din Kerci în penitenciarul din Semfiropol.

Federația Rusă a publicat înregistrări video cu trei dintre marinarii capturați. FOTO: realitatea.md

Toți militarii capturați de Rusia în Marea Azov au apărători în instanțele din Crimeea, potrivit Ludmilei Denisova, comisarului ucrainean pentru drepturile omului. Kievul consideră că marinarii sunt „prizonieri de război” şi cere eliberarea lor imediată.

Vicepreședintele SBU: „Au supraviețuit printr-un miracol”

Într-o declarație de presă, Poroșenko a spus că incidentul din 25 noiembrie a fost unul planificat de către ruși. „Au fost acțiuni intenționate, cu desfășurarea aviației necesare, a războiului electronic, a trupelor în aer, a forțelor speciale”, a adăugat liderul. În același timp, șeful Serviciului de Securitate Ucrainean (SBU), Vasyl Hrytsak, a adăugat că printre marinarii capturați se află și ofițeri SBU. „Adevărata surpriză este faptul că, împotriva a două vase ucrainene și a unui mic remorcher, rușii au folosit șase nave FSB și patru ale forțelor navale, plus elicoptere de luptă și avioane din Forțele Aeriene”, a menționat acesta.

Soldați ucraineni escortați de agenții ruși. FOTO: Agerpres.ro

De asemenea, vicepreşedintele SBU, Oleg Frolov, a declarat că navele ucrainene au devenit ţinte pentru militarii ruşi „care în mod cinic şi-a exersat abilităţile în utilizarea diferitelor tipuri de arme”. Frolov susține că cei 24 de militari au supraviețuit printr-un miracol, deoarece au fost supusi la șase tipuri de atacuri, inclusiv forța fizică, presiunea psihologică, dar și arme navale de calibru mare.

Putin și-a prezentat versiunea printr-un desen

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a dat o replică lui Poroșenko spunând că acesta a creat în mod intenționat o provocare maritimă pentru a avea un motiv să decreteze legea marțiană, întrucât își dorește să amâne alegerie preziențiale din martie 2019. Totodată, aflându-se la Summitul G20 din Argentina, alături de alți lideri ai lumii, Putin i-a desenat președintelui Franței, Emmanuel Macron, o schiță prin care i-a explicat versiunea sa cu privire la cele întâmplate în Marea Azov pe 25 decembrie. De asemenea, reprezentanţii FSB au declarat că au capturat vasele ucrainenilor pentru că acestea ar fi intrat ilegal în apele teritoriale ale Rusiei, ignorând avertismentele pazei de coastă.

Putin și Macron în timpul întâlnirii lor la Summitul G20 din Argentina. FOTO: zeit.de

Potrivit liderului de la Kremlin, în prezent, se desfășoară o anchetă cu privire la cele întâmplate și este prea devreme pentru a discuta despre eliberarea celor 24 de prizonieri.

Reacția lui Trump, Tusk și Merkel

Liderii mondiali au reacționat neîntârziat la proaspătul conflict iscat între Rusia și Ucraina. Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a spus că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune” în gestionarea incidentului din strâmtoarea Kerci.

Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la conflictul din Marea Neagră și a cerut Federației Ruse să elibereze marinarii ucraineni și cele trei nave. În același timp, Pompeo a subliniat că „Statele Unite condamnă aceste acțiuni agresive din partea rusă”.

Iar, în cadrul Summitului G20 de la Buenos Aires, președintele SUA, Donald Trump, a refuzat să aibă o întrevedere cu Putin, tocmai din cauza incidentului ruso-ucrainean.

Cancerul Germaniei, Angela Merkel, în timpul întrevederii sale cu președintele SUA, Donald Trump, la Summitul G20. FOTO: AFP

Totodată, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a asigurat, în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele Ucrainei că va face tot posibilul pentru a consolida poziția țărilor UE în sprijinul statului nostru vecin.

Rusia își arată mușchii

Acțiunile Federației Ruse în strâmtoarea Kerci reprezintă o încercare de a arăta cine este stăpân în regiune consideră Rosian Vasiloi, expert asociat al Institutului de Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. „În primul rând noi trebuie să ținem cont de faptul că la nivel internațional nu este recunoscută anexarea ilegală a Crimeii. Respectiv, planificarea transferului celor două nave de luptă și a remorcherului către Mariupol de către forțele navale ucrainești, nu a fost ilegală prin prisma acelor acorduri care sunt semnate între Ucraina și Federația Rusă, cu privire la strâmtoarea Kerci și folosire comună a Mării Azov. Mai mult ca atât nu a fost nicio încălcare  a prevederilor tratatelor internaționale, la care aceste două state sunt parte, precum convențiile ONU și altele. Astfel, ceea ce a făcut Federația Rusă, împiedicând accesul acestor nave militare și închizând Strâmtoarea Kerci spre Marea Azov, este o încălcare flagrantă a acelor prevederi pe care le-am menționat.”, a explicat Vasiloi, pentru Moldova.org.

„Toate acțiunile rușilor sunt mai mult o arătarea a mușchilor și opinia mea personală este că ei vor să arate cine este stăpân în această regiune”, menționează expertul.

„A tolera asemenea derapaje este prea de tot”

Rosian Vasiloi spune că reacția instituțiilor internaționale trebuie să fie una promtă. „Pentru că a tolera asemenea derapaje din parte Federației Ruse este prea de tot și, să nu uităm, că  sarcina Rusiei este luarea sub control nu doar a regiunii Mării Negre și Mării Azov, dar și a regiunilor din sudul Ucrainei – Herson, Zaporojie, Mikolaev, cu ieșirea finală spre gurile Dunării”, punctează acesta.

Rosian Vasiloi, expert în securitate. FOTO: Radio Europa Liberă

„Una din sarcinile pe care și le-a pus Rusia este să descurajeze partenerii străini în acea asistență care este oferită Ucrainei în procesul de reformare a sectorului de apărare și securitate. O altă sarcină stabilită de ruși este să descurajeze cetățenii Ucrainei, arătându-le cine este stăpânul pe acele teritorii și să transmită mesaje propagandistice, în contextul alegerilor prezidențiale și cele din Rada Supremă de anul viitor. Reacția venită din partea Consiliului Securității și Apărării Naționale a Ucrainei a fost una previzibilă. Eu, cel puțin, mă întreb de ce propunerea anunțării stării de război nu a fost făcută în 2014-2015. Aici sunt lăsate foarte multe spații de interpretare. Or, declarând stare de război în Ucraina, conform prevederilor legale, nu este posibilă organizarea alegerilor. Dar, din declarațiile Consiliului de Securitate și Apărare a Ucrainei, eu am văzut clar că declanșarea stării de război nu va avea consecințe asupra procesului electoral din Ucraina. Până la urmă trebui să vedem care va fi decizia finală a radei Supreme de la Kiev”, adaugă Rosian Vasiloi.

Cum este afectată R. Moldova

Expertul consideră că ceea ce ar trebui să-i îngrijoreze pe cetățenii R.Moldova este o reacție întârziată a autorităților noastre. „Războiul dintre Ucraina și Rusia a început în 2014 și nu s-a terminat. Ar putea urma o escaladare a acestuia. Sper că organizațiile internaționale vor veni cu mesaje foarte clare. Eu mă aștept de la organizațiile internaționale, dar și de la autoritățile din Ucraina, promovarea unor politici și mecanisme clare care ar ridica costurile pe care Rusia să le plătească pentru agresiunea militară înfăptuită. Sper mult ca autoritățile din R.Moldova vor pune în discuție acest subiect pe diferite dimensiuni, pentru că riscurile în domeiul securității sunt foarte mari”, punctează Rosian Vasiloi.

Acesta crede că președintele țării, Igor Dodon, va avea reacții care să convină rușilor. „Dodon este o unealtă, un instrument în politicile de influență ale Rusiei. Să vedem care va fi reacția președintelui de șah din Moldova, pentru că președinte de țară, nu pot să-i spun. Va fi o reacție care să convină rușilor, el altfel nici nu poate să facă”, conchide expertul IDIS „Viitorul”.

Amintim că, Ministerul Afacerilor Externe din R.Moldova a condamnat acțiunile de agresivitate ale Rusiei și a reconfirmat susţinerea şi recunoaşterea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Politică

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Publicat

pe

De către

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte patru proiecte de lege de modificarea a bugetului pe anul 2020, pe care Guvernul Chicu și-a angajat răspunderea. Surpriza zilei a fost revenirea deputatului socialist Ștefan Gațcan în parlament, după ce, anterior, alte 3 tentative de începere a ședinței au eșuat. La ședință au fost prezenți și deputații PAS și PPDA. 

Angajarea de răspundere 

Ștefan Gațcan, deputatul socialist care a dispărut câteva zile după aderarea sa la ProMoldova, a revenit la ședințe și în componența fracțiunii PSRM. La ședința de azi acesta a fost așezat alături de șeful fracțiunii PSRM, Corneliu Furculiță, iar asta a fost exact ceea ce lipsea pentru ca Ion Chicu să poată prezenta cele patru proiecte pentru care și-a angajat răspunderea.

În esență, proiectele prevăd o serie de modificări ale bugetului de stat, printre care și majorarea salariilor medicilor cu 30% începând cu 1 septembrie 2020. 

Opoziția a contestat proiectele de legi mai mult ca „procedură”, principalele argumente fiind despre faptul că „s-a încercat a trece de Parlament”.

Ce modificări se fac în actuala rectificare: 

  • 466 milioane lei vor fi transferate la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat pentru achitarea indemnizației de 700 lei la 660.000 de pensionari cu venitul mai mic de 3.000 lei lunar.
  • Alte 428 milioane lei vor fi transferate Fondului Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală pentru majorarea salariilor cadrelor medicale cu 30% de la 1 septembrie 2020 (+362,6 milioane lei). 
  • 50 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii antreprenoriale în cadrul a 16 platforme industriale, 
  • 20 milioane lei pentru implementarea Programului de stat „Prima casă”.
  • Se anulează efectuarea studiului de fezabilitate cu privire la dezvoltarea a două aeroporturi noi în Moldova – la Bălți și în regiunea de sud a Republicii Moldova. 

Proiectele vor intra oficial în vigoare dacă până duminică, 12 iulie nu va fi înregistrată o moțiune de cenzură, care are nevoie de minim 24 de semnături. Deputații pot anula proiectele aprobate prin angajare de răspundere, dacă demit Guvernul în urma unei moțiuni de cenzură. 

Totuși, nici PAS, nici PPDA și nici Pro-Moldova nu și-au exprimat intenția de a înainta o moțiune de cenzură, motivând că sunt proiecte sociale, iar ei nu sunt împotriva ideii de majorare a salariilor medicilor, potrivit declarațiilor anterioare ale deputaților și liderilor acestora. 

Deputații au mai adoptat astăzi câteva proiecte de legi: 

  • Un proiect de lege ce prevede introducerea termenului de „măsuri de integrare” pentru străini, în legislația națională. Aceste Măsuri de integrare includ „sesiuni de acomodare socio-culturală, cursuri de studii a limbii române, dar și consiliere și informare cu privire la accesul la piața muncii”
  • A fost votat un proiect de lege care prevede instituirea „pensiilor facultative”. Pensiile facultative, spre deosebire de cele de stat și private pot fi instituite de societăți pe acțiuni, iar sistemul este bazat pe libera alegere a angajaților acestei societăți pe acțiuni. Totodată, acest sistem nu condiționează participarea la fondurile de pensii facultative în funcție de vârstă, oricine având posibilitatea să contribuie la un fond de pensii facultative cu până la 15% din veniturile brute realizate lunar. Moldova este printre puținele țări europene care nu are un astfel de sistem, iar proiectul a fost amânat mai mult timp. Pentru a intra în vigoare legea trebuie să treacă prin comisii și să fie dezbătută în a doua lectură. 
  • A fost votat în a doua lectură, lectură finală pedepsirea mai aspră a șoferilor care participă la întreceri, concursuri sau antrenamente neautorizate pe drumurile publice. Șoferii riscă o amendă de până la 650 unități convenționale, adică 32,500 lei sau de la 180 ore la 240 ore de muncă în folosul comunității, cu sau fără ridicarea permisului pe o perioadă de până la 2 ani.
  • A fost adoptat în lectură finală un proiect de lege ce prevede posibilitatea de a monitoriza agresorii familiali cu brățară instalată la mână sau picior. Totodată, se propune obligarea agresorului de a părăsi temporar locuința comună ori de a sta departe de locuința victimei, indiferent de dreptul de proprietate asupra bunurilor. 
  • S-a aprobat o serie de modificări la Codul Electoral, printre care se schimbă orele de vot, de la 8:00 la ora 20:00, adică efectiv micșorarea cu două ore a perioadei în care cetățenii își pot exprima votul. Proiectul este deocamdată votat în prima lectură, iar această prevedere a fost criticată de opoziție. Dumitru Diacov a „promis” că PD nu va susține, ci va propune ca să rămână actuala prevedere – ziua de vot de la 7:00 la 21:00. Totodată, o altă prevedere se referă la faptul că decizia de a exclude un concurent electoral din cursă să fie luată de organul electoral, și nu de către Instanțele de judecată. Se limitează activitatea observatorilor, doar pe durata campaniei electorale. Totodată candidații nu vor putea participa la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor făcute din bugetul public. 

Pe final de zi, deputații dezbat o moțiune simplă împotriva politicilor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, și a ministrei Viorica Dumbrăveanu. Potrivit legii, moțiunea simplă, chiar și în cazul în care este adoptată, nu înseamnă automat demisia ministrei, dar mai degrabă „atenționarea” că unele politici promovate nu sunt corecte. 

Citește mai departe

Divertisment

Va interzice Putin curcubeul?

Publicat

pe

PE SCURT

Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție, șefa Uniunii Femeilor din Rusia, Ekaterina Lakhova s-a plâns președintelui Federaiei Ruse de influența pe care ar avea-o înghețata „Curcubeu” și panourile de publicitate în toate culorile pentru copii. Potrivit Ekaterinei Lakhova, curcubeul ar promova „valorile netradiționale”. Discuția a pornit în contextul în care pe 25 iunie Ambasada SUA la Moscova a atârnat pe clădire un drapel în culorile curcubeului pentru a marca Ziua comunității LGBT+.

Citește și: Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei. Cum ar putea influența regiunea transnistreană 

PE LUNG

Nu ar trebui să avem propagandă, dar astăzi avem panouri publicitare în culorile curcubeului, frumoase. Pare a fi insesizabil, cu cuvinte frumoase, de exemplu înghețata care se numește și «Curcubeu», «consumă această înghețată» și așa mai departe. Prin urmare, este indirect, dar totuși îi face pe copiii noștri să se obișnuiască cu acea culoare, cu steagul care a fost atârnat la această ambasadă”, a declarat Lakhova.

Putin a fost de acord și a confirmat că problema „propagării valorilor netradiționale pentru noi” are nevoie de „control”.

„Bineînțeles, știți, aici nu poți urmări pe toată lumea, ce etichetă are și așa mai departe. Dacă există motive să credem că aceasta este propagandă pentru valori netradiționale pentru noi, atunci pur și simplu organizațiile nonguvernamentale care împărtășesc poziția oficială a autorităților ruse, trebuie într-un mod adecvat, dar nu agresiv, să asigure controlul public”, a declarat Putin.

Declarația Ekaterinei Lakhova a devenit rapid motiv de glume la acest subiect. Internauții au mers mai departe și l-au suspectat imediat pe Putin că în curând va interzice curcubeul în Federația Rusă.


Undeva, 100% este o grădiniță cu numele „Curcubeu”

Dacă înghețata «Curcubeu» face «propagandă LGBT», ce face atunci parcul «Curcubeu» din Ekaterinburg? Probabil că acolo au loc adunări ale comunității LGBT. Nu au simț. Nici nu m-au chemat!”

Portalul Meduza a contactat fabrica care produce înghețata „Curcubeu”. Acesta a declarat că dacă va fi emisă o decizie, compania se va conforma și va scoate „curcubeul” din comerț. Totuși, vicepreședintele companiei, Armen Beniaminov, speră să nu fie interzis produsul. „În primul rând, pe etichetă sunt doar patru culori și nu șapte. În al doilea rând, compania ține la valorile familiei, iar curcubeul reprezintă soarele după ploaie și nu drapelul comunității LGBT.”

Isaac Newton inventează homosexualitatea, 1672

Bill Gates radiază cu ajutorul sputnicului locuitorii suburbiei Moscova cu homosexualism. Fotografia e în culori.

La referendumul care a avut loc săptămâna trecută în Federația Rusă privind amendamentele la Constituție, populația a putut vota și pentru introducerea alineatului despre „protecția familiei, a maternității, a paternității și a copilăriei; apărarea instituției căsătoriei ca uniune a unui bărbat și a unei femei; crearea condițiilor pentru o creștere decentă a copiilor în familie, precum și pentru îndeplinirea de către copiii adulți a obligației de a avea grijă de părinți”.

În seria de videouri care promovează modificarea Constituției se regăsește și filmulețul de mai sus care promovează homofobia.

Foto principală: Curcubeu deasupra orașului Kremlin.
Autoare:  Nikki Aaron

Citește mai departe

Istorie

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

Publicat

pe

PE SCURT

Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca și relațiile politice dintre Chișinău și regiunea transnistreană. 

Pe deasupra, tot în această perioadă au apărut în spațiul public tot mai multe teorii conspiraționiste despre originea coronavirusului, iar multe dintre acestea nu făceau decât să adâncească divizarea geopolitică existentă în societate. 

De unde se trag toate aceste teorii ale conspirației și împărțirea în pro-ruși/ pro-europeni sau pro-americani? Ar avea cumva vreo rădăcină comună? Despre asta am întrebat-o pe Ecaterina Locoman doctoră în Științe Politice, lectoră superioară în Științe Politice, University of Pennsylvania.

PE LUNG

— Politologii vorbesc întruna că oamenii aleg candidații după factorul geopolitic și mai puțin conform programelor prezentate de ei. De ce avem această divizare accentuată în societate: pro-ruși și pro-europeni? De unde a pornit această divizare și până când ea va dura? Ce trebuie să se întâmple ca această divizare să nu mai aibă loc?

— Divizarea accentuată în societatea noastră între cei care împărtășesc viziuni pro-ruse versus cei care împărtășesc viziuni pro-europene se datorează instabilității și strategiilor politice pe care le adoptă clasa politică din Moldova.

Din păcate, suferim în Moldova de ceea ce politologii numesc insecuritate a identității naționale: după destrămarea Uniunii Sovietice și obținerea independenței, elitele politice din Moldova nu au reușit să ajungă la un consens politic vis-a-vis de trecutul țării și calea pe care țara ar trebui să o urmeze în ceea ce ține de orientarea politicii externe. Unii politicieni au promovat ideea orientării către Vest, iar alții au văzut viitorul țării în continuare orientat spre legăturile economice și sociale cu Rusia și celelalte foste republici sovietice.   

Lipsa acestui acord politic a dus și la divizarea societății, întrucât politicienii folosesc în mod strategic și oportunist această divizare în societate și caută să susțină proiecte politice și să adune voturi, manipulând cu preferințele alegătorilor.

Nu este ușor să prezicem până cînd va dura această divizare în societate. Atât timp cât politicienii înțeleg că această dezbinare aduce dividende politice, vor continua să folosească aceste diferențe, pentru a menține sau a acapara puterea politică. 

Actorii politici externi joacă un rol important în strategiile pe care le adoptă elitele politice din Moldova. Atât politicienii care promovează viziuni pro-Est, cât și cei care promovează viziuni pro-Vest, beneficiază de suport politic din partea Rusiei, și respectiv din partea Uniunii Europene sau a Statelor Unite. Adesea se observă felul în care elitele politice de la noi folosesc credibilitatea acestor actori externi și politicieni care le reprezintă pentru a avansa scopurile politice de acasă.

Pentru ca această divizare să nu mai aibă loc – e nevoie ca societatea, alegătorii să evalueze candidații electorali și politicile pe care aceștia le promovează nu în baza vectorilor de politică externă pe care candidații le avansează, ci în baza calității programelor pe care aceștia le promovează. E adevărat că e mai ușor pentru un alegător să aprecieze un candidat electoral în baza factorului geopolitic. Alegătorii, însă, trebuie să facă un efort ca să înțeleagă politicile și programele economice, de justiție, de educație, etc., atunci când decid să își dea votul pentru un anumit candidat. Pentru a ajuta alegătorii în acest proces de evaluare, e nevoie ca elitele politice să inițieze și să prezinte programele electorale și politice focusate pe probleme de acasă. Politica externă trebuie să rămână o parte a acestor promovări de programe electorale, dar să ocupe un loc secundar. Văd rolul mass-mediei ca unul foarte important în prezentarea și promovarea cât mai largă a problemelor și programelor de fond prezentate de actorii politici.

— De ce unii cetățeni ai RM, în special cei născuți în URSS, cred în teoriile conspirației: armata americană a inventat coronavirusul ca să ne distrugă, că SUA se face vinovată de situația proastă în țară la noi? 

De-a lungul istoriei secolului XX, Europa de Est a fost o regiune unde s-a desfășurat o competiție pentru sfere de influență între Rusia și țările din Europa de Vest și după cel de al Doilea Război Mondial și SUA. Chiar dacă după destrămarea URSS, puterea globală a Rusiei a scăzut, în Europa de Est, Rusia rămâne jucătorul cel mai important în stabilirea ordinii regionale. Elitele politice actuale din Rusia își consolidează puterea politică prin faptul că apelează, de exemplu, la anumite discursuri și mituri care amintesc oamenilor despre măreția Rusiei ca putere mondială. 


Citește și: Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia, dar și de alte țări implicate în cel de-al Doilea Război Mondial au fost discutate în cadrul unei noi dezbateri online a Radioului Europa Liberă, intitulată „După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”. În cadrul acestei dezbateri a participat și Ecaterina Locoman, doctora în Științe Politice.


Felul în care victoria în cel de al Doilea Război Mondial este prezentată și memorată în Rusia de azi este un exemplu în acest sens. În Vest, sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial e memorat ca o zi a Europei, a victoriei asupra fascismului, rezistența asupra ocupației, victoria democrației asupra totalitarismului. 

Discursul oficial în care Rusia promovează memoria celui de-al Doilea Război Mondial, însă, este cea de victorie a Armatei Roșii asupra forțelor fasciste, o lupta militară și ideologică, în care forțele comuniste au ieșit victorioase. Este adevărat că URSS a jucat un rol crucial în victoria asupra fascismului, cu prețul, din păcate, a unor considerabile pierderi umane. Ceea ce, din păcate rămâne adesea nespus în discursurile Rusiei, este faptul că SUA, Marea Britanie și alți aliați din Vest de asemenea au jucat un rol foarte important, oferind URSS suport material în anii războiului. 

Chiar și după aproape 30 ani de independență, Moldova rămâne sub o puternică influență a spațiului mediatic din Rusia. În fosta URSS și în Rusia de după 1990, dacă  fascismul a fost și este denunțat ca o ideologie periculoasă, ca un regim politic totalitar, comunismul este prezentat ca o parte centrală a victoriei URSS asupra fascismului. A fost tabu să se discute deschis, la nivel de stat, despre crimele regimului Stalinist. A fost o fereastra deschisă în perioada lui Nikita Hrușciov, (după 1953, timp de aproape 10 ani) dar după această perioadă, despre suferințele și crimele din perioada stalinistă în societatea rusă s-a vorbit mai mult la nivel personal, memoriile fiind transmise din generație în generație în istorii personale de familie. 

Faptul ca în Moldova populatia preferă și s-a obișnuit sa consume produsele mediatice rusești – știri, filme, talk-show-uri, etc. este foarte ușor ca publicul din Moldova să accepte viziunea în care elitele politice actuale din Rusia văd lumea și relațiile dintre țări și ca anumite jumătăți de adevăruri promovate prin intermediul mass-mediei să prindă rădăcini și să fie fertile, iarăși ajutând anumiți politicieni de acasă la promovarea proiectelor politice.

— Problema transnistreană. Va fi problema separatistă vreodată rezolvată? Unii politicieni vorbesc despre faptul că în următorii cel puțin 10 ani Republica Moldova nu o să se integreze în UE, din cauza Transnistriei.

Conflictul s-a declanșat după ce Sovietul Suprem de la Chișinău, în aprilie 1990, a adoptat legi care au decretat limba română ca limbă de stat în Moldova și revenirea la grafia latină. În iunie 1990, s-a votat Declarația de Suveranitate a Moldovei și s-a denunțat Pactul Molotov-Ribbentrop. Toate aceste schimbări care marcau auto-afirmarea Moldovei vis-à-vis de Uniunea Sovietică (Moldova era încă o parte componentă a URSS în acea perioadă) au avut un efect negativ asupra relațiilor interetnice din Moldova. În acțiuni paralele, în lunile august și septembrie din 1990, membrii Sovietului Suprem care reprezentau etnicii găgăuzi au proclamat crearea unei republici Găgăuze în sudul Moldovei, iar deputații care reprezentau Transnistria în Sovietul Suprem au proclamat independența unei republici de partea stângă a Nistrului. Cei de la Chișinău nu au recunoscut aceste entități separatiste și dacă o soluție pașnică a problemei Găgăuze a fost găsită în 1994, conflictul cu Transnistria a cunoscut o perioadă scurtă, dar violentă de conflict militar deschis. Sunt deja aproape 30 de ani de când ne confruntăm cu problema separatismului și unii analiști numesc conflictul înghețat și uitat”. 

În primii ani după declanșarea acestui conflict, țările din Europa de Vest și SUA au preferat să nu se implice în soluționarea acestui conflict, politicienii din Moldova fiind lăsați singuri să negocieze cu Moscova, inclusiv în ceea ce privește retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului. Având în vedere diferențele de forțe dintre Moscova și Chișinău, adesea deciziile luate de către factorii de decizie de la Chișinău erau dezavantajoase pentru Moldova. 

Chiar dacă după căderea Zidului Berlinului și a destrămării Uniunii Sovietice, nu se mai discuta în termeni de sfere de influență, Moldova se află la hotarul geopolitic între Est și Vest și în Europa de Est, cum am spus mai sus, Rusia continuă să joace un rol foarte important în definirea evoluțiilor politice regionale. Criza din Ucraina este un exemplu concludent în acest sens. Rusia e o putere mare și își trasează interesele geopolitice reieșind din concepția și locul pe care dorește să îl ocupe pe continentul european și în lume, în general. Moldova e o țară mică, respectiv trebuie să fie foarte prudentă și creativă când își stabilește prioritățile politicii interne și externe, reieșind dintr-o viziune care ia în calcul în primul rând interesele Moldovei și a cetățenilor ei. 

O rezolvare a problemei transnistrene va putea să aibă loc cu o voință politică din partea Rusiei, cu o susținere puternică din partea Vestului, și cu o înțelegere a faptului că și în Transnistria sunt actori politici și economici care sunt interesați ca status-quo-ul relației dintre Chișinău și Tiraspol să rămână așa cum este. Din partea Moldovei, la nivel diplomatic și politic trebuie să se depună eforturi substanțiale, pentru ca această dispută să fie rezolvată. Până la urmă, cetățenii simpli, fie din stânga, sau dreapta Nistrului, sunt cu toții interesați să aibă un trai decent.

Nu cred că Transnistria ar sta în calea integrării Moldovei în Uniunea Europeană. Pentru ca țara noastră să fie acceptată ca și candidat UE, în primul rând ar trebui să ducă la bun sfârșit reformele începute pentru îndeplinirea Acordului de Asociere cu UE. Adesea politicienii de acasă folosesc Transnistria ca și pe un pretext pentru lipsa unui progres în ceea ce ține de apropierea țării de UE. Trebuie ca elitele politice din Moldova să fie diligente în reformarea țării, susținerea și atragerea investițiilor, îmbunătățirea sistemului medical și educational, intensificarea eforturilor de instituire a unei justiții corecte și luptei împotriva corupției. Și mai e nevoie ca și țările Uniunii Europene să fie de acord ca Moldova să fie acceptată ca și țară-membru. Aici vorbim despre importanța unei diplomații iscusite din partea Chișinăului. Ciprul, de exemplu, a aderat la UE ca insula divizată de facto, chiar dacă s-a confruntat cu un conflict între ciprioții greci și cei turci.   

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică15 ore în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Social21 de ore în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

SocialO zi în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Starea de urgență se prelungește până pe 31 iulie

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Politică2 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Social2 zile în urmă

Turist în Moldova: Duruitoarea Veche, Râșcani

Duruitoarea Veche este una din cele mai cunoscute destinații turistice din Republica Moldova. Totuși, ne-am gândit că s-ar putea să vrei...

Social2 zile în urmă

9 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 195 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Economie3 zile în urmă

Cât costă să-ți reînnoiești încălțămintea

Sigur ai și tu măcar o pereche de încălțăminte preferată, pe care o porți cu plăcere, dar care ajunge într-o...

Advertisement

Politică

Divertisment4 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

PoliticăO săptămână în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031