În noaptea dintre 24 și 25 noiembrie, trei nave ucrainești – remorcherul „Yana Kapu” și două bărci mici blindate „Berdyansk” și „Nikopol” – pornesc într-o călătorie planificată, de la Odessa la Mariupol. Urmează o ciocnire între navele rușilor și cele ale ucrainenilor care culminează cu decretarea legii marțiale în statul învecinat Republicii Moldova. Conflictul stârnește motive de îngrijorare în regiune, iar experții susțin că atât instituțiile internaționale, cât și autoritățile din țara noastră ar trebui să reacționeze promt și să nu tolereze derapajele Federației Ruse.

În dimineața zilei de 25 noiembrie, vasul de artilerie „Berdyansk” anunță gardienii ruși de coastă despre intenția de a trece prin Strâmtoarea Kerci (singura cale maritimă între marea Neagră și marea Azov, un punct strategic de primă importanță, atât pentru Rusia cât și pentru Ucraina – n.r). Nu primește însă nici un răspuns. În același timp, dispecerul portului Kerci raportează navei de căutare rusești „Suzdaleț” despre apropierea bărcilor ucrainene. Semnalele transmise de ofițerii ucraineni continuă să fie ignorate, notează Ukrinform.ru.

În orele următoare, câteva nave rusești se apropie de cele trei ambarcațiuni ale ucrainenilor. Aceștia din urmă își continuă drumul spre Mariupol, îndreptându-se către podul din Kerci. La prânz, în aceeași zi, se confirmă informația că rușii au plasat un tanc petrolier gigant sub pod. Astfel, transportul prin strâmtoare este complet blocat. Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe numește acțiunile rușilor ca fiind „agresive” și afirmă că aceștia au încălcat grav Convenția ONU privind dreptul mării și Tratatul privind utilizarea în comun a mării Azov și a strâmtorii Kerci. Și Statul Major al Forțelor Armate din țara vecină reamintește faptul că libertatea de navigație în strâmtoare este garantată de dreptul internațional. Ucraina apelează urgent Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU), în legătură cu cele întâmplate.

Capturarea navelor ucrainești

Seara, în jurul orei 19.00, cele trei nave ucrainești se întorc din drum și încep să se îndepărteze de strâmtoarea Kerci pentru a evita escaladarea situației create. Rușii nu renunță și pornesc pe urmele ambarcațiunilor amenințând marinarii că vor folosi armele dacă nu se opresc. Chiar și atunci când ucrainenii părăsesc zona de 12 mile (12 mile marine de la mal se consideră a fi apele teritoriale ale statului – n.r), şi se află la aproximativ 14 mile de Crimeea ocupată, gardienii ruși de frontieră deschid focul asupra acestora. Navele ucrainești pierd viteză. La ora 22.00 președintele Ucrainei convoacă o ședință de urgență cu biroul militar în legătură cu tensiunile din strâmtoarea Kerci. La 22.20 rușii capturează remorcherul „Yana Kapu” și cele două ambarcațiuni, „Berdyansk” și „Nikopol”. În total, șase membri ai echipajelor ucrainești sunt răniți. La miezul nopții, Uniunea Europeană îndeamnă Federația Rusă să restabilească libera circulație a navelor prin strâmtoarea Kerci și să detensioneze imediat situația din Marea Azov.

Rusia repornește circulația în strâmtoare

Pe 26 noiembrie, la 2 dimineața, Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei susține în unanimitate propunerea președintelui țării de a impune legea marțială. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe condamnă categoric Federația Rusă pentru că a atacat și confiscat cele trei ambarcațiuni militare. Ucraina solicită acordarea imediată a asistenței medicale pentru soldații răniți, asigurarea întoarcerii lor în țară, returnarea bunurilor militare capturate și despăgubiri pentru pierderile suferite. În jurul orei 09.00 partea rusă susține că militarii ucraineni răniți se află în stare stabilă în spitalul din orașul Kerci. În aceeași dimineață Rusia redeschide Canalul Kerci-Yenikalski din strâmtoarea cu pricina pentru circulația navelor civile.

Ucraina ia o decizie fără precedent

Tot pe 26 noiembrie, autorităţile Federației Ruse publică mai multe înregistrări video în care apar trei marinari ucraineni de pe navele sechestrate în Marea Neagră. Aceștia sunt filmați separat, în locuri diferite, iar mărturiile lor contrazic informaţiile transmise de guvernul ucrainean. Doi dintre soldați spun că navele lor au încercat să intre în strâmtoarea Kerci ignorând ordinele navelor rusești de a se opri. Autoritățile din Ucraina au reacționat spunând că marinarii ar fi făcut aceste declarații în urma presiunii sau a torturii la care sunt supuși de către Serviciul federal de securitate al Rusiei (FSB).

După-masă, Comitetul pentru Securitate și Apărare Națională a Radei Supreme din Ucraina a votat introducerea legii marțiale în țară până pe 25 ianuarie, o decizie fără precedent de la proclamarea independenţei fostei republici sovietice în 1991.

Ce se întâmplă în timpul legii marțiale

După ședința Radei Supreme, președintele Petro Poroșenco, într-un apel adresat cetățenilor, a subliniat că legea marțială nu înseamnă o declarație de război, ci este introdusă numai în scopul consolidării apărării Ucrainei în contextul agresivității crescânde din partea Rusiei. În discursul său liderul a precizat că starea excepţională va fi instituită, în 10 regiuni, începând din 28 noiembrie, ora locală 09:00, pentru 30 de zile. „Doresc să vă anunţ decizia mea – voi propune parlamentului să instituie starea excepţională pentru 30 de zile. De ce? Pentru ca legea marţială să nu se suprapună cu campania electorală nici măcar pentru o zi”, a explicat Poroșenco încercând să înlăture temerile unor partide că prin instituirea stării excepţionale ar încerca, de fapt, să anuleze alegerile prezidenţiale preconizate în primăvara anului viitor.

Mai mult, președintele a declarat că noile alegeri ar trebui să aibă loc, aşa cum se planifica de la început, pe 31 martie 2019, adăugând că proiectul de lege privind scrutinul prezidenţial va fi introdus în parlament la începutul lunii decembrie. Acesta a precizat că decretul privind impunerea legii marțiale nu limitează drepturile și libertățile cetățenilor.

Legea marţială se referă la preluarea directă (dar temporară) a controlului, de către armată, a unor funcţii ale Guvernului care până atunci au fost exercitate de civili. Astfel de măsuri sunt instituite ori pe întregul teritoriu al unei ţări, ori doar într-o anumită regiune, în situaţii de urgenţă, precum cele de război sau de instabilitate internă profundă.

În perioada în care legea este în vigoarese stabilește un mod special de intrare și ieșire din țară, libertatea de circulație a cetățenilor și străinilor este restrânsă, pot exista și restricții privind circulația vehiculelor, iar capacitățile și resursele de muncă ale întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor de stat sau private pot fi modificate în scopuri de apărare. Totodată, acest sistem interzice organizarea mitingurilor, procesiunilor și demonstrațiilor pașnice, dar și a altor evenimente publice.

Etnici români – vizați de legea marțiană

Vinița, Lugansk, Donețk, Zaporijjea, Mikolaiiv, Odesa, Cernihiv, Sumy, Harkov și Herson sunt regiunile aflate sub incidența legii marțiale. Potrivit digi24.ro, în regiunea Odesa trăiesc circa 125.000 de etnici români, supuși de ani de zile unui program agresiv de asimilare de către autoritățile ucrainene. Guvernul României a reacționat rapid, după escaladarea situației în Marea Neagră. „Suntem profund îngrijorați de evoluția din Marea Azov și strâmtoarea Kerci. Agresiunea și încălcarea dreptului internațional subminează securitatea în întreaga regiune. România susține în totalitate integritatea și suveranitatea Ucrainei și dreptul său de a-și folosi apele teritoriale”, se arată într-un mesaj al Guvernului de la București.

Soarta celor 24 de marinari

Cei 24 de marinari ucraineni luați prizonieri au fost duși la tribunalul orașului Simferopol din peninsula Crimeea, controlat de ruși. Toți s-au ales cu o măsură de arest preventiv, pentru un termen de 30 de zile, fiind acuzați că au trecut ilegal în apele teritoriale ale Federației Ruse. Ulterior, aceștia au fost mutați într-un penitenciar din Moscova. În acelaşi timp, marinarii care au fost răniţi au fost transportaţi din spitalul din Kerci în penitenciarul din Semfiropol.

Toți militarii capturați de Rusia în Marea Azov au apărători în instanțele din Crimeea, potrivit Ludmilei Denisova, comisarului ucrainean pentru drepturile omului. Kievul consideră că marinarii sunt „prizonieri de război” şi cere eliberarea lor imediată.

Vicepreședintele SBU: „Au supraviețuit printr-un miracol”

Într-o declarație de presă, Poroșenko a spus că incidentul din 25 noiembrie a fost unul planificat de către ruși. „Au fost acțiuni intenționate, cu desfășurarea aviației necesare, a războiului electronic, a trupelor în aer, a forțelor speciale”, a adăugat liderul. În același timp, șeful Serviciului de Securitate Ucrainean (SBU), Vasyl Hrytsak, a adăugat că printre marinarii capturați se află și ofițeri SBU. „Adevărata surpriză este faptul că, împotriva a două vase ucrainene și a unui mic remorcher, rușii au folosit șase nave FSB și patru ale forțelor navale, plus elicoptere de luptă și avioane din Forțele Aeriene”, a menționat acesta.

De asemenea, vicepreşedintele SBU, Oleg Frolov, a declarat că navele ucrainene au devenit ţinte pentru militarii ruşi „care în mod cinic şi-a exersat abilităţile în utilizarea diferitelor tipuri de arme”. Frolov susține că cei 24 de militari au supraviețuit printr-un miracol, deoarece au fost supusi la șase tipuri de atacuri, inclusiv forța fizică, presiunea psihologică, dar și arme navale de calibru mare.

Putin și-a prezentat versiunea printr-un desen

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a dat o replică lui Poroșenko spunând că acesta a creat în mod intenționat o provocare maritimă pentru a avea un motiv să decreteze legea marțiană, întrucât își dorește să amâne alegerie preziențiale din martie 2019. Totodată, aflându-se la Summitul G20 din Argentina, alături de alți lideri ai lumii, Putin i-a desenat președintelui Franței, Emmanuel Macron, o schiță prin care i-a explicat versiunea sa cu privire la cele întâmplate în Marea Azov pe 25 decembrie. De asemenea, reprezentanţii FSB au declarat că au capturat vasele ucrainenilor pentru că acestea ar fi intrat ilegal în apele teritoriale ale Rusiei, ignorând avertismentele pazei de coastă.

Potrivit liderului de la Kremlin, în prezent, se desfășoară o anchetă cu privire la cele întâmplate și este prea devreme pentru a discuta despre eliberarea celor 24 de prizonieri.

Reacția lui Trump, Tusk și Merkel

Liderii mondiali au reacționat neîntârziat la proaspătul conflict iscat între Rusia și Ucraina. Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a spus că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune” în gestionarea incidentului din strâmtoarea Kerci.

Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la conflictul din Marea Neagră și a cerut Federației Ruse să elibereze marinarii ucraineni și cele trei nave. În același timp, Pompeo a subliniat că „Statele Unite condamnă aceste acțiuni agresive din partea rusă”.

Iar, în cadrul Summitului G20 de la Buenos Aires, președintele SUA, Donald Trump, a refuzat să aibă o întrevedere cu Putin, tocmai din cauza incidentului ruso-ucrainean.

Totodată, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a asigurat, în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele Ucrainei că va face tot posibilul pentru a consolida poziția țărilor UE în sprijinul statului nostru vecin.

Rusia își arată mușchii

Acțiunile Federației Ruse în strâmtoarea Kerci reprezintă o încercare de a arăta cine este stăpân în regiune consideră Rosian Vasiloi, expert asociat al Institutului de Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. „În primul rând noi trebuie să ținem cont de faptul că la nivel internațional nu este recunoscută anexarea ilegală a Crimeii. Respectiv, planificarea transferului celor două nave de luptă și a remorcherului către Mariupol de către forțele navale ucrainești, nu a fost ilegală prin prisma acelor acorduri care sunt semnate între Ucraina și Federația Rusă, cu privire la strâmtoarea Kerci și folosire comună a Mării Azov. Mai mult ca atât nu a fost nicio încălcare  a prevederilor tratatelor internaționale, la care aceste două state sunt parte, precum convențiile ONU și altele. Astfel, ceea ce a făcut Federația Rusă, împiedicând accesul acestor nave militare și închizând Strâmtoarea Kerci spre Marea Azov, este o încălcare flagrantă a acelor prevederi pe care le-am menționat.”, a explicat Vasiloi, pentru Moldova.org.

„Toate acțiunile rușilor sunt mai mult o arătarea a mușchilor și opinia mea personală este că ei vor să arate cine este stăpân în această regiune”, menționează expertul.

„A tolera asemenea derapaje este prea de tot”

Rosian Vasiloi spune că reacția instituțiilor internaționale trebuie să fie una promtă. „Pentru că a tolera asemenea derapaje din parte Federației Ruse este prea de tot și, să nu uităm, că  sarcina Rusiei este luarea sub control nu doar a regiunii Mării Negre și Mării Azov, dar și a regiunilor din sudul Ucrainei – Herson, Zaporojie, Mikolaev, cu ieșirea finală spre gurile Dunării”, punctează acesta.

„Una din sarcinile pe care și le-a pus Rusia este să descurajeze partenerii străini în acea asistență care este oferită Ucrainei în procesul de reformare a sectorului de apărare și securitate. O altă sarcină stabilită de ruși este să descurajeze cetățenii Ucrainei, arătându-le cine este stăpânul pe acele teritorii și să transmită mesaje propagandistice, în contextul alegerilor prezidențiale și cele din Rada Supremă de anul viitor. Reacția venită din partea Consiliului Securității și Apărării Naționale a Ucrainei a fost una previzibilă. Eu, cel puțin, mă întreb de ce propunerea anunțării stării de război nu a fost făcută în 2014-2015. Aici sunt lăsate foarte multe spații de interpretare. Or, declarând stare de război în Ucraina, conform prevederilor legale, nu este posibilă organizarea alegerilor. Dar, din declarațiile Consiliului de Securitate și Apărare a Ucrainei, eu am văzut clar că declanșarea stării de război nu va avea consecințe asupra procesului electoral din Ucraina. Până la urmă trebui să vedem care va fi decizia finală a radei Supreme de la Kiev”, adaugă Rosian Vasiloi.

Cum este afectată R. Moldova

Expertul consideră că ceea ce ar trebui să-i îngrijoreze pe cetățenii R.Moldova este o reacție întârziată a autorităților noastre. „Războiul dintre Ucraina și Rusia a început în 2014 și nu s-a terminat. Ar putea urma o escaladare a acestuia. Sper că organizațiile internaționale vor veni cu mesaje foarte clare. Eu mă aștept de la organizațiile internaționale, dar și de la autoritățile din Ucraina, promovarea unor politici și mecanisme clare care ar ridica costurile pe care Rusia să le plătească pentru agresiunea militară înfăptuită. Sper mult ca autoritățile din R.Moldova vor pune în discuție acest subiect pe diferite dimensiuni, pentru că riscurile în domeiul securității sunt foarte mari”, punctează Rosian Vasiloi.

Acesta crede că președintele țării, Igor Dodon, va avea reacții care să convină rușilor. „Dodon este o unealtă, un instrument în politicile de influență ale Rusiei. Să vedem care va fi reacția președintelui de șah din Moldova, pentru că președinte de țară, nu pot să-i spun. Va fi o reacție care să convină rușilor, el altfel nici nu poate să facă”, conchide expertul IDIS „Viitorul”.

Amintim că, Ministerul Afacerilor Externe din R.Moldova a condamnat acțiunile de agresivitate ale Rusiei și a reconfirmat susţinerea şi recunoaşterea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.