Anii ‘80 pot fi considerați cu adevărat de aur pentru scena muzicii ușoare de la noi. A fost o perioadă când textele și melodiile se ridicau la cele mai înalte valori artistice. După cum povestesc cei care au prins acele vremuri, în această perioadă parcă exista un fel de concurență pașnică și frumoasă între poeți și compozitori, în urma căreia se nășteau adevărate perle muzicale. Multe cântece lansate în anii ‘80 deveneau șlagăre peste noapte și cel mai important – ele dăinuie în timp. Multe din piesele incluse în lista de mai jos erau cântate în cele mai frumoase și uneori poate în cele mai triste clipe din acea perioadă. Și această listă cu certitudine ar putea fi completată cu alte zeci de melodii care au marcat viața muzicală de atunci.
Sofia Rotaru – „Melancolie”
Melodia lui Petre Teodorovici, scrisă pe textul lui Grigore Vieru, în interpretarea Sofiei Rotaru devenise hit pe întreg teritoriul Uniunii Sovietice. Primul care a interpret melodia a fost Iulian Caranfil, care prin anii ‘80 voia să se angajeze în formația „Contemporanul”. Mihai Dolgan i-a pus însă condiția să vină cu un cântec nou, iar el s-a adresat compozitorului Petre Teodorovici. „Pe 30 aprilie 1984, de la ora 23:00 până dimineața, s-a născut piesa Melancolie”, povestea cântărețul. Ulterior, piesa a ajuns la Sofia Rotaru, care a lansat-o la nivel unional, devenind hitul nr. 1 al momentului. Scriitorul Nicolae Dabija povestea și o întâmplare din viața poetului Grigore Vieru legată de această piesă. Potrivit lui, poetul primise din Dușanbe, capitala Tadjikistanului, o scrisoare cu aproximativ următorul conținut: „Mult stimate Grigore Vieru. Vă mulțumesc din suflet pentru minunatul cântec pe care mi l-ați dedicat. Datorită lui am avansat la serviciu, m-am căsătorit reușit, mă bucur de o stimă deosebită în tot orașul. Cu profund respect, al dumneavoastră, Melan Kuliev”.
Nadejda Cepraga – „Cântă-mă, amor”
Anii ‘80 au fost perioada de glorie a Nadejdei Cepraga. Popularitatea artistei la acea perioadă putea concura cu cea a Sofiei Rotaru. Cepraga apărea foarte des pe ecranele televizoarelor, iar cântecele ei răsunau la radio. De fapt, după cum a recunoscut artista, ea chiar se certase o dată cu colega sa de scenă din cauza melodiei „Melancolie”. Potrivit ei, Petre Teodorovici i-a propus piesa ei, dar și Sofiei Rotaru. Iar într-o bună zi, prin 1984-85, când a revenit din concediu, a văzut că Sofia Rotaru cânta piesa la „Утренняя почта”. Într-un final, la concursul „Песня года” din 1985 Cepraga a cântat la piesa „Codrii mei frumoși” semnată de Eugen Doga, iar Rotaru – „Melancolie”. Totuși, Nadejda Cepraga recunoaște că anume compozitorul Eugen Doga a fost cel care i-a dat aripi și avânt în cariera sa. În 1987, la „Песня года”, Cepraga a devenit laureată a concursului cu piesa „Cântă-mă amor” semnată de Eugen Doga și Grigore Vieru.
Sofia Rotaru – „Romantică”
Perioada de aur a Sofiei Rotaru, când apăreau zeci de cântece în interpretarea artistei, „Romantică” a fost luni întregi numărul unu în topul muzical al URSS. Piesa a fost scrisă de compozitorul Anatol Chiriac pe versurile lui Grigore Vieru. Colaborarea compozitorului și a interpretei a fost fructificată pe deplin pe parcursul anilor 1978 și 1980, când Anatol Chiriac era conducătorul formației Sofiei Rotaru. Apropo, una din primele piese cântate pe muzica lui Chiriac a Sofiei Rotaru a fost „O, rămâi” pe versurile lui Mihai Eminescu. În 1985 a apărut „Romantică”, care este una din cele mai cunoscute piese ale artistei până în prezent.
Anastasia Lazariuc – „Ultima oră”
În anii ‘80 numele Anastasiei Lazariuc deja era unul cunoscut de public. În repertoriul său figurau șlagărele „Ca prima oară”, „Fuga, fuga”, „Sentimente”, „Orice femeie”, „Păstrați iubirea”, „Nunta de argint”. Piesele ei deveneau șlagăre una după alta, iar hitul ei „Se-nsera” se auzea și la radio, și la televizor, și la petrecerile din restaurante. Pe la mijlocul anilor ‘80 Anastasia Lazariuc avea propria trupă – „Ecou”. Ulterior, artista povestea că tocmai în acea perioadă l-a întâlnit la Chișinău pe Petrea Teodorovici, care atunci lucra la Cernăuți, și l-a invitat că să fie conducător artistic al trupei. În urma colaborării dintre cei doi artiști, a apărut piesa „Ultima oră”, pe textul lui Grigore Vieru. Melodia, care era interpretată în duet de Anastasia Lazariuc și Petre Teodorovici, a devenit un adevărat șlagăr.
Ștefan Petrache – „Chemarea casei părintești”
Popularitatea lui Ștefan Petrache era imensă. După Noroc, Contemporanul și Orizont, în 1982 Ștefan Petrache a creat formația Plai, cu care a fost prin turnee în întreaga Uniune Sovietică și care din start a devenit o legendă a muzicii moldovenești. Vocea inconfundabilă și cântecele interpretate de marele artist erau cunoscute de oamenii din cele mai îndepărtate colțuri ale URSS: „Mă regăsesc și în «Monolog», și în «Chemarea casei părintești», mă regăsesc în tot ce am cântat. Atunci când simțeam că nu mă regăsesc – nu cântam”, spunea artistul. Versurile lui Anatol Ciocanu pe muzică de Valentin Dânga și cântate de Ștefan Petrache rămân actuale și acum – „Cum ne risipim prin lume / Cum ne-nghite ea pe noi / Și spre casa părintească greu e drumul înapoi”.
Ion Aldea Teodorovici – „Focul din vatră” („Sărut, femeie, mâna ta”)
Ion Aldea Teodorovici este unul din cei mai mari compozitori ai națiunii române. Până la anii renașterii naționale, Ion Aldea Teodorovici a trecut printr-o perioadă când cântecele lui erau respinse de Radio și Televiziunea de la Chișinău. Ulterior, regretatul regizor Veniamin Apostol zicea: „Pe toți i-a născut mama, pe Ion Aldea Teodorovici l-a născut tata”, făcând trimitere la spectacolul „Tata” a lui Dumitru Matcovschi, pentru care artistul a compus muzica. În urma colaborării cu marele poet, a fost scrisă și piesa „Focul din vatră”, cunoscută și ca „Sărut, femeie, mâna ta”. Piesa este una din cele mai cântate până în ziua de astăzi.
Ion și Doina Aldea Teodorovici -„O serenadă”
După cum spun cei care au cunoscut reputatul cuplu, prima ieșire a Doinei și a lui Ion în scena mare s-a produs la Palatul Național la serata de creație a lui Grigore Vieru în 1981 cu piesa „O serenadă”. Ion a fost cel care i-a dat Doinei primele lecții de canto și a format-o ca interpretă. Ulterior, colaborarea dintre marele compozitor și marele poet avea să dea naștere pieselor-simbol ale anilor de renaștere națională.
Ion Suruceanu – „De ce”
În anii ‘80 numele lui Ion Suruceanu era cunoscut de către toată lumea, de la mic la mare. În repertoriul lui deja figurau șlagăre ca „Numai tu”, „Ce seară minunată”, „Toamna”, „Cumpărați flori”, „Inima mea e Moldova”. În 1987, Ion Suruceanu a obținut porecla „Молдавский Челентано” (Celentano de Moldova) și asta datorită piesei „Nezabutka” lansată în 1987, cea care i-a dus faima în toată URSS. Vocea frumoasă și ținuta scenică a lui Suruceanu creau imaginea unui interpret venit din Italia. Iar pentru că limba română era foarte asemănătoare cu cea italiană, cântăreții italieni fiind în vogă în URSS, publicul a căutat să asculte mai multe piese din repertoriul artistului. Pentru că totuși „Nezabudka” a fost cântată în limba rusă, dar în acest articol vorbim despre cântecele interpretate în limba română, ținem să includem piesa „De ce”, scrisă de Petre Teodorovici pe textul lui Grigore Vieru, care a răsunat timp îndelungat la toate posturile de radio din țară. Piesa a devenit populară în toată URSS.
Iurie Sadovnic – „Dragă O’Tee”
Iurie Sadovnic era unul dintre cei mai populari interpreți de muzică ușoară de la noi. „Am să plec în codrul verde”,„ Mândro, cui mă lași pe mine”, „Fața pâinii”, „Mi-e dor de tine, mamă” sunt doar câteva din șlagărele lansate de el. Ulterior, artistul a povestit că „Dragă O’Tee” a fost scrisă în 1981, la 3 noaptea, când citea un volum de versuri de Grigore Vieru. După ce a scris piesa, o bună perioadă de timp aceasta nu a fost cântată decât de autorul în cabina de machiaj pentru că o considera „neînsemnată”. Tot acolo a auzit-o și colega sa, Anastasia Lazariuc, cerând permisiunea s-o interpreteze. În scurt timp, piesa a ajuns un hit.
Ricu Vodă – „Aleargă caii”
Anii ‘80 au fost perioada de glorie a lui Ricu Vodă. Rolul crucial în cariera sa îl jucase formația „Noroc”. „A fost imboldul, a fost prima treaptă în cariera mea muzicală, cu toate că aveam studii și lucrasem și alături de alte formații. Mihai Dolgan mi-a deschis un drum mai larg în viață”, povestea Ricu Vodă. În repertoriul său figurau astfel de șlagăre „August”, „Omul de piatra”, „Pe malul mării”, „Inima”, „N-am cu nimenea nimic”.
Gheorghe Țopa – „Lacrimă amară”
La finele anilor ‘80, numele lui Gheorghe Țopa devine cunoscut publicului larg de la noi. După cum povestea artistul, cu puțin înainte de absolvirea Colegiului de muzică „Ștefan Neaga”, el a mers la Mihai Dolgan, ca să-i ceară un sfat, dar maestrul i-a zis să-i cânte ceva. Gheorghe Țopa a optat pentru un cântec de-al său care se numea „Lacrimă amară”. Muzica și versurile îi aparțineau. Ulterior versurile au fost prelucrate de poetul Dumitru Matcovschi. A fost cântecul cu care a debutat în scenă. Cea de-a doua piesă care l-a făcut cunoscut a fost piesa lui Mihai Dolgan „Înveșnicește-mă” .
Mihai Constantinescu – „Maria Mirabela”
În 1981, când a apărut filmul „Maria Mirabela”, copiii din Uniune Sovietică cântau cu drag melodia cu același titlu, care făcea parte din coloana sonoră a peliculei. Co-producția româno-sovietică în regia lui Ion Popescu-Gopo, în care au fost combinate jocul actorilor și desenele animate, cucerea dragostea și celor mici și celor mari. Cântecul scris de compozitorul Eugen Doga pe versurile lui Grigore Vieru a rămas în memoria celor care au prins anii ‘80. De fapt, atunci am cunoscut și vocea lui Mihai Constantinescu, care a cântat această melodie.
Pentru că sfârșitul anilor ‘80 și începutul anilor ‘90 scena muzicii ușoare a fost dominată de cântece dedicate renașterii naționale, acestea merită incluse într-un top separat.
