Este cea mai verde localitate de prin părţile Râşcanilor. Impresionează prin frumuseţile locului şi prin oamenii deosebiţi pe care-i are. E vorba de satul Petruşeni, situat la peste 190 de kilometri de Chişinău şi 28 de centrul raional Râşcani.

Oriunde veţi merge – la Saharna, Cuşelăuca, Hagimus etc. – darul de minuni e peste tot, dar important e să aveţi inima curată şi dorinţa nestăvilită de vindecare.

Sihăstria este una din oazele de seamă ale spiritualităţii româneşti. Aflată în judeţul Neamţ, la 22 de km de oraşul Târgu-Neamţ, este asediată de mii de pelerini de peste tot.

Mii de creştini vin la Mănăstirea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” de la Petru Vodă pentru a se rugă, a cere binecuvântare şi sfaturi de la părintele Iustin Pârvu, dar şi pentru a se închina la moaştele aduse din groapa comună a deţinuţilor politici de la Aiud.

Edineţul poate fi considerată citadela cea mai de seamă a nordului. Este una din cele mai vechi localităţi din partea de sus a Basarabiei, atestată documentar la 15 iunie 1431, pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun.

Mănăstirea Nicoreni stă cocoţată pe deal, de parcă ar fi un observator al colinelor drochiene. Biserica cu hramul „Maica Domnului – Portăriţa” este mică, în schimb alături se află o impunătoare catedrală – „Sfântul Ilie”.

Ajungem la sfântul lăcaş – Mănăstirea Chistoleni cu hramul “Sfântul Nicolae”. Ea stă de veghe pe un teren deschis, nici vorbă de ziduri impunătoare sau porţi cu lacăt.

Satul Druţă este unul care farmecă pe cei care ajung aici. Ai impresia că îşi păstrează alura de odinioară, încă de pe atunci când îşi aveau moşii Nicolae Rosseti şi Ecaterina Ghica. Localitatea de pe malul râului Ciuhur e printre puţinele în care s-au mai păstrat fântânele cu cumpănă. Deşi, pentru unii, ar părea ceva demodat, anume arhaicul este cel care atrage la Druţă.