Moldova.ORG – R. Moldova este cea mai săracă ţară din Europa. Singurul stat ex-sovietic condus de un preşedinte comunist. R. Moldova ocupă primul loc în lume după dependenţa sa de transferurile băneşti de peste hotare. În anul 2007 remitenţele moldovenilor care lucrează peste hotare au constituit 36,2% din PIB-ul R. Moldova. Circa 25% din populaţia activă a R. Moldova a plecat peste hotare în căutarea unui câştig (loc de muncă). Economia Moldovei se află în prăpastie. Moldova uitată de Occident – acestea sunt doar câteva constatări formulate de S. Adam Cardais în articolul său “Moldova: în cârligul remitenţelor”, publicat, la 22 aprilie 2008, de prestigioasa revistă economică din SUA "Business Week" (www.businessweek.com).
S. Adam Cardais scrie că dependenţa într-o măsură atât de mare de transferurile de peste hotare arată o dată în plus că R. Moldova este condusă prost de partidul comunist aflat la putere. Autorul menţionează în context că, spre deosebire de economia Moldovei care trebuie reanimată, multe state, care-i sunt vecine, au înregistrat deja o creştere relevantă a bunăstării.
După o incursiune în istoricul R. Moldova: stagnarea agrariano-comunistă, războiul de pe Nistru, politica prorusească a guvernărilor de la Chisinău, războiul vinului declanşat de Moscova, Business Week ajunge la concluzia că problema cea mai mare a Moldovei nu mai este Transnistria, ci: corupţia, infrastructura primitivă, dependenţa excesivă de agricultură şi de remitenţele gastarbeiterilor.
În viziunea autorului, întrebarea care se pune nu este – de care dintre aceste domenii se va ocupa guvernarea comunistă pentru a ieşi din situaţia precară, ci dacă această guvernare se va ocupa în general de ceva în lumina apropiatelor alegeri parlamentare din 2009.
Autorul articolului a solicitat şi opinia fostului diplomat moldovean, Vlad Spânu, stabilit de mai mulţi ani în SUA, Preşedintele Fundaţiei MOLDOVA. Vlad Spânu a observat că cea mai mare problemă a Moldovei este aflarea la putere, din 2001, a guvernării comuniste, care nu şi-a onorat principala obligaţiune a reformelor – privatizarea, nelăsând astfel companiile de stat în mâinile businessului privat, nu luptă cu corupţia, nu face nimic în vederea consolidării instituţiilor mass-media. Toate aceste mari probleme, în opinia lui Vlad Spânu, sperie investitorii. Business Week arată în context că, potrivit Index of Economic Freedom, în anul 2007, volumul total al investiţiilor străine directe în Moldova abia de au depăşit 200 mln USD, în timp ce în România, pentru comparaţie, au fost investiţi direct 6,4 mlrd USD.
Publicaţia citată, menţionează că, cel puţin în declaraţii, conducerea de la Chişinău doreşte integrarea Moldovei în UE, dar, remarcă, totodată, faptul că mai mulţi observatori sunt sceptici în ceea ce priveşte perspectiva europeană a R. Moldova, considerând regimul de la Chişinău prea autoritar pentru a implementa serios reformele democratice de piaţă, obligatorii pentru aderarea la UE.
Printre cei sceptici, Business Week îl consideră şi pe basarabeanul Vlad Spânu, care crede că, dacă Moldova doreşte cu adevărat să se modernizeze şi să se integreze vreodată în UE, atunci această Moldovă trebuie să pună capăt guvernării comuniste. În viziunea lui Vlad Spânu, pentru ca Moldova să poată merge înainte, ea are nevoie de un Guvern cu mentalitate capitalistă, or, este imposibil să devii parte a Europei cu o mentalitate comunistă. Fostul diplomat moldovean îşi exptimă convingerea că Moldova trebuie să aleagă – ori va merge pe calea reformelor europene, ori se va transforma într-un al doilea Turkmenistan. Vlad Spânu a mai adăugat pentru prestigioasa publicaţie economică din SUA – Business Week, că, treptat, comuniştilor le fuge terenul de sub picioare. – Moldova.ORG
