Sănătate
Boala care ar putea fi prevenită cu 8 900 de paşi pe zi

PE SCURT
Parcurgerea zilnică a unui număr de 8.900 de paşi ar putea proteja împotriva declinului cognitiv şi a pierderii ţesutului cerebral provocate de maladia Alzheimer, potrivit unui nou studiu preluat miercuri de Press Association.
Cercetarea arată totodată că reducerea factorilor de risc vascular precum fumatul, nivelul ridicat de colesterol şi obezitatea ar putea oferi protecţie suplimentară în cazul bolii Alzheimer şi ar putea încetini avansarea acestei maladii devastatoare.
PE LUNG
Publicat în JAMA Neurology, studiul sugerează că abordările intervenţionale care vizează atât activitatea fizică cât şi factorii de risc vascular ar putea încetini progresul maladiei Alzheimer.
„Efectele benefice au fost constatate chiar la niveluri modeste de activitate fizică, dar cele mai semnificative au fost remarcate la aproximativ 8.900 de paşi, ceva mai puţin decât cei 10.000 pe care mulţi dintre noi se străduiesc să-i realizeze zilnic”, a spus Reisa Sperling, coautoarea studiului, directoarea Centrului pentru cercetare şi tratament a bolii Alzheimer, scrie Agerpres.
Una dintre cele mai uimitoare descoperiri în urma studiului nostru a fost că activitatea fizică nu pare să aibă doar efecte pozitive în încetinirea ritmului de declin cognitiv, ci şi în încetinirea ratei de pierdere a ţesutului cerebral de-a lungul timpului la persoanele care deţin un grad ridicat de beta-amiloid la nivelul creierului.
Sursa: Digi24
Sănătate
Legătura directă dintre timpul în fața ecranelor și creierul copiilor, demonstrată de testul RMN

PE SCURT
În ultimul deceniu, timpul petrecut în fața ecranelor de către bebeluși și preșcolari s-a extins considerabil, iar experții susțin că televiziunea, tabletele și smartphone-urile au un impact negativ asupra dezvoltării rapide a creierului.
Acum, specialiștii au scanat creierul copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 5 ani și au descoperit că cei care foloseau ecranele mai mult de o oră pe zi aveau un nivel mai mic de dezvoltare a materiei albe a creierului – o zonă cheie responsabilă de dezvoltarea limbajului, de alfabetizare și abilitățile cognitive.
PE LUNG
„Acesta este primul studiu care documentează asocierile dintre utilizarea excesivă a ecranelor și indicatorii reduși ai structurii creierului și abilitățile la copiii cu vârstă preșcolară”, a declarat autorul studiului John Hutton, medic pediatru și cercetător clinic la Cincinnati Children’s Hospital. Studiul a fost publicat luni în revista JAMA Pediatrics, scrie cnn.com
„Acest studiu este important deoarece creierul se dezvoltă cel mai rapid în primii cinci ani”, a spus Hutton. „Atunci creierul este foarte plastic și îmbibă totul, formând conexiuni puternice care durează toată viața”.
Studiile au arătat că vizualizarea excesivă a ecranelor este legată de incapacitatea copiilor de a se concentra și de a gândi clar, în timp sporește obiceiurile alimentare proaste și problemele de comportament. De asemenea, au arătat asocieri între timpul excesiv din fața ecranului și întârzierea limbajului, somnul slab și o scădere a implicării părinte-copil. „Se știe că copiii care folosesc mai mult timp în fața ecranului de obicei cresc în familiile care folosesc mult timp în fața gadgeturilor”, a spus Hutton. „Copiii care raportează cinci ore în fața ecranelor de obicei au părinți care folosesc 10 ore de ecran. Adunați orele și aproape că nu mai este timp pentru ca ei să interacționeze “.
Substanță albă dezorganizată
Noul studiu a utilizat un tip special de RMN, numit imagist tensor difuzor, pentru a examina creierul a 47 de copii sănătoși (27 de fete și 20 de băieți) care încă nu au început grădinița. Acest tip de RMN permite o examinare mai bună asupra materiei albe a creierului, responsabilă de organizarea comunicării între diferitele părți ale materiei cenușii din creier. Materia albă este formată din fibre care formează conexiuni între celulele creierului și restul sistemului nervos. „Gândiți-vă la materia albă ca la niște cabluri, ca niște linii telefonice care conectează diferitele părți ale creierului, astfel încât să poată discuta între ele”, a spus Hutton.
Lipsa dezvoltării acelor „cabluri” poate încetini viteza de procesare a creierului, pe de altă parte studiile arată că citirea sau învățarea și practicarea unui instrument muzical îmbunătățește organizarea și structura materiei albe a creierului.
Rezultatele au arătat că copiii care au utilizat ecranele mai mult de o oră pe zi fără interacțiune parentală, au avut mai multe substanță albă dezorganizată, subdezvoltată în întregul creier. „Timpul mediu de ecran la acești copii a fost puțin peste două ore pe zi”, a spus Hutton. În plus, tracturile de materie albă responsabile de funcțiile executive au fost, de asemenea, dezorganizate și subdezvoltate. Acestea sunt piese despre care știm că sunt implicate în limbaj și alfabetizare”, a spus Hutton, Acestea au fost cele relativ subdezvoltate la acești copii care au stat mai mult timp în fața gadgeturilor.
Rezultate fascinante, dar preliminare
„Aceste descoperiri sunt fascinante, dar foarte preliminare”, i-a scris lui Hutton medicul pediatru Jenny Radesky. Radesky nu a fost implicat în studiu, dar este autorul principal al ghidurilor American Academy of Pediatrics 2016 privind utilizarea ecranelor de către copii și adolescenți.
„Știm că experiențele timpurii modelează creșterea creierului, iar media este una dintre aceste experiențe. Deci este important pentru părinți să știe că aceste rezultate nu arată că utilizarea grea a mediilor provoacă „leziuni cerebrale “, a scris Radesky.
Hutton a fost de acord. „ Faptul nu este că timpul din fața ecranelor a deteriorat materia albă”, a spus el, dar că timpul în fața ecranelor a fost un factor pasiv pentru dezvoltarea creierului. „Poate că timpul petrecut cu gadgeturile a fost în calea altor experiențe care ar fi putut ajuta să consolideze mai puternic aceste rețele în creierul copiilor”, a spus el.
„În știință despre creier există există un citat foarte bun: neuronii care conlucrează împreună, se conectează”, a spus Hutton. Asta înseamnă că, cu cât practici mai multo activitate, cu atât mai mult se întărește și se organizează conexiunile din creierul tău.
Sănătate
De ce albim? Ce ne spune părul alb despre sănătatea noastră

PE SCURT
Părul albește odată cu înaintarea în vârstă, e inevitabil. Se întâmplă în general pe la 40-50 de ani. Uneori, însă, mult mai devreme. Această depigmentare poate fi și un indicator al stării de sănătate.
Albirea părului, numită și caniție, este un proces care se produce când melanocitele, celulele care asigură culoarea părului fiecăruia, încetează să mai secrete melanină. Părul crește în continuare, dar fără pigment, scrie Digi24.ro.
PE LUNG
De ce albim?
Primele fire albe pot apărea foarte devreme, chiar și la 20 de ani. Nu se poate face nimic, este o chestiune de genetică în cele mai multe dintre cazuri.
Cât despre părul alb care ar apărea peste noapte, din cauza unui stres foarte mare, a unei frici sau a unui traumatism, dermatologii spun că e un mit! Încărunțirea este un proces natural. E adevărat însă că stresul poate antrena alte disfuncții ale organismului ce pot duce la albire, dar nu peste noapte.
Potrivit unui studiu din 2017 al European Society of Cardiology, organizație care reunește mii de cardiologi din toată lumea, cu cât bărbații albesc mai repede, cu atât riscă să dezvolte ateroscreloză, adică o suferință a vaselor de sânge. Totuși, oamenii de știință spun că ar fi nevoie de studii suplimentare pentru a confirma că există o legătură între boala cardiacă și părul alb.
Semn de boală autoimună
Vitiligo este boala ce se caracterizează prin apariția unor pete albe pe piele. Albirea părului sau depigmentarea părului facial poate fi, de asemenea, un semn al acestei boli autoimune.
La fel se întâmplă și în cazul peladei, boală generată tot de o dereglare a sistemului imunitar, care provoacă o cădere a părului pe anumite porțiuni mai proeminente ale capului. În momentul regenerării părului, firele pot fi albe.
De asemenea, un studiu publicat în 2008 făcea legătura între anormalități apărute în cazul părului și disfuncția tiroidiană.
Sursa: Digi24.ro
Sănătate
Durerile de cap pot anunța un accident vascular cerebral. Când trebuie să te duci la doctor

PE SCURT
50% dintre oameni au avut cel puțin o dată dureri de cap severe, arată statisticile. Este una dintre cele mai frecvente probleme pentru care pacienții ajung la neurolog, transmite digi24.ro.
PE LUNG
Accidentul vascular cerebral, meningita și encefalita pot cauza dureri mari de cap, care apar brusc. Dar se întâmplă destul de rar. De cele mai multe ori, nu este vorba despre o boală atât de gravă, ci de probleme mai ușoare ori de stilul de viață pe care îl avem.
Hipertensiunea, sinuzita, problemele de vedere ori ale danturii, spondiloză, deficitul de magneziu sau de vitamine din grupul B – oricare dintre acestea poate cauza dureri de cap.
Dr. Ruxandra Constantina – medic generalist: Există cauze emoționale foarte frecvente în ultimul timp, în special la femei și la copii: suprasolicitarea fizică și psihică, lipsa de odihnă, conflicte emoționale, iar medicina tradițională chineză asociază durerile de cap și în special migrenele cu deficite energetice la nivelul meridianului ficatului.
Cum prevenim durerile de cap
Un stil de viață echilibrat poate preveni sau chiar ajută în cazul în care deja aveți dureri de cap fără o cauza anume.
Dr. Carmen Negrea – medic neurolog: Să avem un regim de somn echilibrat, să dormim 8 ore pe noapte, încercăm să ne culcăm și să ne trezim la aceeași ora, să nu ne înfometam, să mâncăm 3 mese pe zi, interval de 6 ore între mese, să evităm sau să încercăm să reducem stresul, să facem sport.
Dr. Ruxandra Constantina, medic generalist: Să evităm băuturile energizante, chiar și cafeaua în exces. Alcoolul în exces poate provoca. La fel băuturile carbogazoase dulci din comerț băute pe perioade lungi de timp. Alimentația să fie bazată pe legume, fructe, verdețuri, deci bogate în vitamine, minerale și antioxidanți.
Viaţa modernă dă dureri de cap
Dacă aveți dureri de cap din cauza stresului și a grijilor, este esențial să va faceți timp în fiecare zi pentru relaxare.
Dr. Ruxandra Constantina, medic generalist: De asemenea este benefică și efectuarea a 10-12 ședințe de reflexoterapie care ne echilibrează la nivelul meridianelor energetice, dar și la nivel psihic, efectuarea câtorva ședințe de acupunctură.
Fiți însă foarte atenți dacă durerile se agravează.
Durerile de cap pot ascunde boli grave
Dr. Carmen Negrea – medic neurolog: Trebuie să se ducă la doctor când durerile de cap devin din ce în ce mai frecvente, cresc că intensitate, își schimbă caracterul, nu mai este durerea de cap cu care ne-am obișnuit, dacă nu mai răspund la medicația antiinflamatoare obișnuită sau dacă ne afectează calitatea vieții.
Pentru a depista cauza, poate fi nevoie de consultații la mai multe specialități, precum ORL, oftalmologie sau neurologie. De asemenea, un RMN cerebral și un angio RMN exclud cele mai multe boli neurologice care pot determina dureri de cap.