Connect with us
"
"

Externe

Bloomberg: De ce a eşuat superarma cu propulsie nucleară a lui Vladimir Putin

Publicat

pe

PE SCURT

Experţii occidentali au primit cu scepticism anunţul preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, privind o nouă serie de superarme, iar explozia unei rachete cu propulsie nucleară pare a confirma că atitudinea este corectă, comentează agenţia Bloomberg, analizând riscurile atomice pe plan global, scrie Mediafax.

PE LUNG

În martie, preşedintele Rusiei a anunţat dezvoltarea unei noi serii de superarme, inclusiv a unei rachete de croazieră hipersonice cu propulsie nucleară, cu o rază de acţiune practic nelimitată, a unor rachete care ar putea evita orice sistem antibalistic, a unei torpile atomice şi a unui sistem laser.

Occidentul a fost sceptic, iar această atitudine s-a dovedit, în mod tragic, a fi corectă pe 8 august, atunci când un test preliminar al unei rachete de croazieră a eşuat, omorând şapte oameni şi împrăştiind substanţe radioactive în zona Mării Albe, notează editorialistul Tobin Harshaw, într-un articol publicat în agenţia Bloomberg.

Racheta de croazieră cu propulsie nucleară probabil este un vis, iar proiectul se află într-un impas periculos. Birocraţia rusă din domeniul apărării încă se axează pe idei sovietice din anii 1980 despre modul în care ar fi contracarat unele dintre promisiunile şi mai fanteziste ale Iniţiativei pentru Apărare Strategică a preşedintelui Ronald Reagan. Eu suspectez că unele dintre aceste proiecte sunt concepute după planurile de atunci. În mod evident, dat fiind că Vladimir Putin a anunţat personal aceste planuri cu mare pompă în martie, există raţiuni politice ale Administraţiei ruse la cel mai înalt nivel, dar nu sunt sigur că membrii conducerii politice au fost informaţi corect despre riscurile unora dintre aceste sisteme, precum este cazul rachetei de croazieră Burevestnik. Statele Unite şi-au învăţat propria lecţie la începutul Războiului Rece, cu proiectul rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Pluto, care nu a mai zburat niciodată, explică Ankit Panda, expert la Federaţia Oamenilor de Ştiinţă din SUA, editor al publicaţiei Diplomat şi analist al Institutului Diplomat Risk Intelligence.

Cuvântul «hipersonic» descrie doar viteza. Dacă un obiect se deplasează cu viteze de cinci ori mai mari decât viteza sunetului, atunci este vorba de viteze hipersonice. În privinţa armamentului strategic, proiectilele hipersonice au existat de când Uniunea Sovietică a instalat sistemele de rachete balistice intercontinentale, la sfârşitul anilor 1950. După reintrarea în atmosferă, rachetele intercontinentale accelerează până la viteze hipersonice. (…) Însă acum se vorbeşte de rachete de croazieră hipersonice şi de vehicule aeriene hipersonice. Noul sistem Avangard al Putin este un exemplu în acest sens (…) Noile arme ruse, atât timp cât rămân nucleare, nu reprezintă o mare preocupare de ordin strategic, dat fiind că sistemele antibalistice americane sunt mediocre (…), subliniază expertul.

Referindu-se la retragerea SUA din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), Ankit Panda a precizat:Este adevărat că sută la sută din încălcările Tratatului INF au fost comise de Rusia, dar aş spune că 80 la sută din impulsul care a condus la decizia americană de retragere din acord se referă la China. Arsenalul balistic al Chinei este format în mare parte din rachete pe care SUA şi Rusia le interziseseră în ultimii 32 de ani, rachete balistice şi de croazieră cu raze cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

Întrebat dacă există şansa reconfigurării Tratatului INF sau a Noului START (Tratatul de Reducere a Arsenalelor Strategice) prin includerea Chinei, Ankit Panda a răspuns:Ideea adăugării Chinei în noul Tratat START vine de la oameni care nu ştiu exact despre ce vorbesc. Credem că SUA, Rusia şi China sunt trei mari puteri acum şi toată lumea este obsedată de competiţie, dar se pierde din vedere un aspect simplu: SUA şi Rusia au capabilităţi nucleare mult mai mari decât cele ale Chinei. În plus, conform criteriilor introduse de Noul Tratat START, arsenalul Chinei ar fi zero sau un număr foarte mic.

Întrebat despre riscul unui conflict nuclear, Ankit Panda a explicat: Nu am menţionat acest lucru, dar în 2019 riscul unui conflict atomic nu a fost cel mai mare în Peninsula Coreea sau cu Rusia ori China, ci a fost între India şi Pakistan. (…) Sunt îngrijorat în privinţa riscului escaladării crizelor militare din Asia de Sud (…)”, scrie Mediafax.

Externe

Un nou paragraf al Brexitului a fost scris. Ce s-a mai întâmplat în lume în această săptămână

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În această săptămână au avut loc evenimente importante pe plan mondial și în Europa, în special. Englezii au decis soarta Brexitului, un vulcan a erupt și ucis mai mulți turiști, UE este pregătită să investească și mai mult în energia curată, iar un fost primar al Moscovei, adesea confundat în acea perioadă cu președintele țării, a decedat la vârsta de 86 de ani. 

PE LUNG

Marea Britanie și-a decis soarta

În această săptămână, în Marea Britanie au avut loc alegerile parlamentare. Acesta este al treilea scrutin legislativ organizat în mai puţin de cinci ani, după alegerile din 2015 şi 2017, şi primul organizat în decembrie în aproape 100 de ani. Scrutinul va decide soarta Brexitului care a ajuns în impas. Acesta este şi motivul pentru care premierul conservator Boris Johnson a convocat alegerile anticipate, sperând să obţină majoritatea absolută care îi lipsea pentru a debloca situația și a scoate Regatul din UE în condițiile sale. Pentru aceste alegeri parlamentare au fost deschise zeci de mii de secții de votare unde sunt așteptați cei aproximativ 30 de mln de englezi. Majoritatea englezilor cu drept de vot au votat pentru conservatori. După anunțarea rezultatelor, Boris Johnson a declarat că guvernul său conservator a primit un „mandat puternic de a pune în practică Brexitul” şi că acest scrutin „istoric” îi va permite guvernului său să „respecte voinţa democratică a poporului”, referire la rezultatul referendumului din 2016 și să iasă din UE pe data de 31 ianuarie 2020.

La 23 iunie 2016,  a avut loc referendumul Brexit, în cadrul căruia 51,9% din alegători au votat pentru ieșire și 48.1% pentru a rămâne în Uniunea Europeană. Această decizie a uimit întreaga Europă. Brexit-ul a fost văzut ca fiind una dintre cele mai mari crize contemporane în ochii oficialilor UE, în timp ce politicienii naționali din partidele majore au văzut acest lucru ca o catastrofă. A fost pentru prima oară în istoria Marii Britanii când rezultatele unui referendum au fost contrare opțiunii guvernului care le-a organizat. Apoi, Marea Britanie a solicitat o amânare a ieșirii din Uniunea Europeană.

Eruperea vulcanului în Noua Zeelandă

În această săptămână a erupt puternic vulcanul de pe Insula Albă. Acesta a ucis cel puțin 13 persoane. Alte 34 au fost spitalizate, iar în unele cazuri arsurile sunt atât de severe, încât e puțin probabil să supraviețuiască. „Sunt de părere că pe insulă nu mai este nimeni care să fi supraviețuit”, a declarat comisarul adjunct John Tims, scrie BBC. 

Vulcanul de pe Insula Albă este unul dintre puținele din Noua Zeelandă care poate erupe brusc, fără niciun avertisment. În momentul producerii evenimentului, pe insulă se aflau 47 de turiști. Erupțiile acestui vulcan sunt de scurtă durată, dar odată ce au avut loc sunt șanse mari să aibă loc și altele, de intensitate mai mică, până la reechilibrarea sistemului, arată The Guardian.La erupția care a avut loc luni după amiaza norul de fum a avut o înălțime de trei kilometri. Vulcanul a erupt frecvent în ultimii 50 de ani, ultima dată în anul 2016.

Comisia Europeană investește în păstrarea mediului

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, intenţionează să ofere subvenţii în valoare de 100 de miliarde de euro ţărilor din cadrul Uniunii Europene, pentru programe de renunțare la combustibilii fosili, în scopul reducerii emisiilor poluante. Potrivit ei, protejarea climei este o prioritate a Comisiei, care şi-a asumat angajamentul eliminării emisiilor de dioxid de carbon în spaţiul Uniunii Europene până în anul 2050. Comisia speră că acest fond special va ajuta țările precum Ungaria, Polonia și Cehia, care sunt puternic afectate de tranziţia la sisteme industriale mai puţin poluante. „Costurile tranziţiei vor fi mari, dar costurile lipsei de măsuri vor fi şi mai mari”, a declarat Ursula pentru Associated Press. În martie 2020, președinta Comisiei va prezenta o Lege privind clima, care-și propune să diminueze emisiile de dioxid de carbon cu cel puţin 50% până în anul 2030, comparativ cu nivelul din 1990.

Rusia nu poate participa la Jocurile Olimpice

Rusia nu va putea participa la Jocurile Olimpice timp de 4 ani. Decizia a fost luată recent de către Agenția Internațională Anti-Dopaj. Astfel, sportivii ruși vor putea participa la competiție până în 2023 doar sub un steag neutru. Sancțiunea se aplică inclusiv la Jocurile Olimpice din 2020 și Mondialul de fotbal din 2022. Vladimir Putin, președintele Rusiei, a declarat că această decizie „contrazice regulile mișcării Olimpice”. 

Această decizie de suspendare vine după ce Rusia a fost implicată într-un scandal de dopaj, când Agenția Internațională Anti-Dopaj a descoperit că aproximativ 1.000 de sportivi ruşi s-au dopat pentru a obţine performanţe, în perioada 2011-2015. Această sancțiune se aplică și la fotbal.

Fostul primar al Moscovei s-a stins din viață

Iurii Lujkov, fostul primar al Moscovei, a decedat la vârsta de 83 de ani. El s-a stins din viață într-o clinică din Munchen, după o intervenție chirurgicală. Iurii Lujkov a fost în fruntea Moscovei timp de 18 ani, în perioada 1992-2010. Lujkov s-a născut la Moscova, pe data de 21 septembrie, 1936. În 1958, a absolvit Institutul Industriei Petrolului şi Gazelor din Moscova „I.M. Gubkin, cu diplomă de inginer mecanic. În 1975 a devenit membru al Consiliului raional din Babushkino, doi ani mai târziu, a fost ales membru în Consiliul Local Moscovei, unde a activat până în 1990. Din 1987 până în 1990, a fost deputat al Consiliului Suprem al Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse (RSFSR). La 6 iunie 1992 el a fost numit primar de către Boris Elțin. Politicile sale includeau asigurarea transportului gratuit pentru persoanele în vârstă și o încurajare puternică a antreprenoriatului în afaceri. 

Sub conducerea lui Lujkov, Moscova a cunoscut un avânt în construcții și a devenit cel mai atractiv oraș din lume pentru investiții imobiliare în 2008, potrivit PriceWaterhouseCoopers. Tot Lujkov a extins sistemul de transport urban. Al treilea drum de centură a fost construit pentru a ușura problema traficului, șoseaua de centură MKAD a fost reconstruită pentru a face față traficului din ce în ce mai mare.  Majoritatea drumurilor majore ale orașului au fost îmbunătățite cu autostrăzi ridicate și intersecții rutiere. Metroul din Moscova s-a extins dincolo de limitele orașului. În acest timp, au fost introduse noi sisteme de transport pentru Moscova, cum ar fi sistemul de transport feroviar de capacitate medie și monorail.

Cu toate acestea, la 28 septembrie 2010, primarul Moscovei a fost demis de președintele Dmitrii Medvedev, invocând „pierderea încrederii”. Aceasta era o formulă legală tradițională rusă pentru demiterea necinstită. În acea perioadă, Kremlinul înlocuia în mod constant vechii șefi regionali, aleși deja pe vremea lui Boris Elțin, cu candidați mai tineri.

Citește mai departe

Externe

Președintele Ucrainei, Zelenski, i-a cerut lui Putin să-şi exercite influenţa pe lângă separatişti

Publicat

pe

PE SCURT

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a indicat că i-a cerut miercuri omologului său rus, Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică de urgență, să-şi exercite influenţa pe lângă separatiştii proruşi din Estul Ucrainei pentru a pune capăt unei escaladări a luptelor ce a dus la moartea a patru soldaţi ucraineni, transmite Agerpres.

PE LUNG

I-am spus că asta nu ne apropie de pace. Şi i-am cerut să facă uz de influenţa sa pentru ca ei (separatiştii) să nu ne mai ucidă cetăţenii, a declarat Zelenski, într-o conferinţă de presă.

Patru soldaţi ucraineni au fost ucişi marţi într-un atac al separatiştilor proruşi în Estul ţării, bilanţul cel mai grav de la începutul unui nou armistiţiu în urmă cu două săptămâni.

Evocând o lungă conversaţie cu Putin, Zelenski a precizat că l-a sunat apoi pe preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi a arătat că doreşte de asemenea să discute curând cu cancelarul german, Angela Merkel, pentru a organiza o întâlnire urgentă între cei trei lideri, scrie Agerpres.

Citește mai departe

Externe

G20 / Putin a venit la cina internațională cu paharul lui și multe țări sunt furioase pe Trump

Publicat

pe

PE SCURT

Președintele rus Vladimir Putin a adus și a băut din propria sa cană în timpul unei mese oficiale la summitul G20 din Japonia. Ce este summitul G20 și ce s-a discutat la ultima întâlnire din 28-29 iunie, citiți mai jos.

PE LUNG

Putin, aflat la putere de aproape 20 de ani, a băut dintr-un termos alb, în timp ce alți lideri au băut din paharele obișnuite de pe masă.

Acest lucru se datorează faptului că el bea constant ceai din termos, a explicat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, agenției de știri RIA Novosti.

Președintele rus a ciocnit cu președintele american Donald Trump.

Trump a băut un lichid întunecat care părea a fi cola dintr-un pahar de vin.

Gestul lui Putin de a-și aduce termosul la cina internațională a intensificat speculațiile online despre președinte că nu ar avea încredere în nimeni.

Schimbarări climaterice, inteligența artificială și alte subiecte la G20

Tensiuni asupra schimburilor comerciale și a schimbărilor climatice s-au strecurat vineri, când summit-ul G20 a început la Osaka, Japonia, transmite japantimes.co.

Summitul de două zile reunește 37 de președinți, prim-miniștri și șefi ai organizațiilor internaționale.

Enlarge

1-3
Premierul japonez Shinzo Abe, centru, vorbește în timpul unui prânz de lucru la G20, pe 28 iunie. Foto: CNN

Liderii mondiali își exprimă îngrijorarea crescută cu privire la eventualele daune asupra economiei mondiale în cazul în care un război comercial se intensifică între Statele Unite și China.

Oficialii japonezi au afirmat că o serie de țări au indicat îngrijorări semnificative cu privire la economia mondială, președintele rus Vladimir Putin, premierul indian Narendra Modi și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, exprimându-și îngrijorarea și invitându-l Trump mai degrabă să conlucreze decât să aplice în continuare tarife pentru bunurile chinezești, riscând o catastrofă economică.

În plus, există o furie a unor țări, în special a Franței, asupra încercărilor Statelor Unite de a slăbi înțelegerea aprobată la summiturile trecute legate de acordul de la Paris privind schimbările climatice din 2015.

Enlarge

2-3
Președintele american Donald Trump se salută cu prim-ministrul japonez Shinzo Abe, centru și prim-ministrul indian Narendra Modi, pe 28 iunie. Foto: CNN

Japonia, în calitatea sa de gazdă a G20 – responsabilă de încheierea unui acord final – premierul Japoniei Shinzo Abe se confruntă cu sarcina de a placa președintele american Donald Trump, care a scos SUA din acordul de la Paris. G20 continuă să insiste asupra obiectivul de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului.

De asemenea, s-a discutat despre inovație, economie digitală și inteligența artificială. Primul ministru al Japoniei propune aprobarea de către G20 a ceea ce se numește “Osaka Track” pentru guvernanța datelor digitale, ceea ce ar permite ca datele electronice să treacă granițele în mod liber, ca să fie păstrate și eventual depozitate într-o singură locație.

Enlarge

3-2
Sakishima, o insulă artificială din Golful Osaka, găzduiește G20. Foto: Kyodo News

Ce este summitul G20?

Participanții summitului sunt lideri din 19 țări și Uniunea Europeană (UE). Cele 19 țări sunt Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Republica Coreea, Republica Africa de Sud, Rusia, Arabia Saudită, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii America. În plus, participă și reprezentanții organizațiilor internaționale.

Summitul G20 este cunoscut în mod oficial drept “Summitul privind piețele financiare și economia mondială”. În calitate de “forum premier pentru cooperarea economică internațională”. Reprezentând peste 80% din PIB-ul mondial, G20 a făcut eforturi continue pentru realizarea unei creșteri economice solide globale. Pe măsură ce globalizarea progresează și diversele aspecte se complică, cele mai recente summituri ale G20 s-au axat nu numai pe macroeconomie și comerț, ci și pe o gamă largă de aspecte globale care au un impact imens asupra economiei mondiale, cum ar fi dezvoltarea, energia, sănătatea, combaterea terorismului, migrația și refugiații.

Țara gazdă a summitului G20 conduce grupul pe parcursul unui an, din decembrie până în noiembrie, ca președinția a G20. Președinția G20 organizează, de asemenea, reuniuni ministeriale și grupuri de lucru relevante.

Este prima dată când Japonia preia președinția G20. Summitul G20 de la Osaka are loc în perioada 28-29 iunie, precum și reuniunile ministeriale relevante în opt orașe în 2019.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle12 ore în urmă

Ai bebeluș? Comandă online tot de ce ai nevoie și fii parte dintr-un program de loialitate avantajos!

Bebelușii sunt o constantă sursă de energie și de fericire, care solicită grijă și atenție continuă. În aceste condiții, grija...

Externe13 ore în urmă

Caz de succes / Cum controlează Singapore pandemia de coronavirus

PE SCURT Singapore este considerat un caz de succes în oprirea răspândirii de coronavirus. Aici, autoritățile luptă cu virusul fără...

Social15 ore în urmă

LIVE TEXT/ 86 cazuri noi de COVID-19 în Republica Moldova

PE SCURT Ora 18:17 În ultimele 24 de ore au fost investigate 419 probe și confirmate 86 noi cazuri de...

PoliticăO zi în urmă

Ședința Parlamentului s-a încheiat înainte de a începe. Premierul Chicu și un deputat, implicați într-o ceartă

PE SCURT Ședința de astăzi a Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. Asta pentru că deputații socialiști,...

Cultură2 zile în urmă

Ce spun politicienii și celebritățile care s-au infectat cu COVID-19

PE SCURT Peste 938 000 de cazuri de infectare cu COVID-19 au fost înregistrate până astăzi în 199 de țări...

Sănătate2 zile în urmă

LIVE TEXT / 82 de cazuri noi de infectare și un deces. Centrul de triere de la Moldexpo este gata. Poate primi 75 de pacienți infectați cu COVID-19

PE SCURT UPDATE ora 17:30 Astăzi au fost realizate 323 de teste pentru depistarea virusului. În urma acestora, au fost...

Social2 zile în urmă

Mecanism de repatriere cu întârziere. Și mecanismul, și repatrierea. Ce fac alte state

PE SCURT Au trecut 15 zile de la instituirea stării de urgență în Republica Moldova (17 martie) și 25 –...

Advertisement

Politică

Politică2 săptămâni în urmă

Igor Dodon: Ne-am pregătit pentru a implica, dacă va fi necesar, și Armata

PE SCURT Președintele Igor Dodon a menționat astăzi, că dacă va fi necesar, în acțiunile de combatere a noului tip...

Politică2 săptămâni în urmă

Oamenii care iau decizii pentru noi. Cine sunt membrii Comisiei pentru Situații Excepționale a RM

PE SCURT Parlamentul a aprobat pe 17 martie hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în...

Politică3 săptămâni în urmă

PSRM și PDM fac alianță majoritară. Lista miniștrilor PDM

PE SCURT Partidul Socialiștilor și cel Democrat au semnat astăzi acordul de constituire a unei alianțe majoritare. Potrivit celor două...

Alegeri3 săptămâni în urmă

No pasaran. Alegerile parlamentare de la Hâncești nu vor fi anulate din cauza Covid-19

PE SCURT Măsurile de securitate luate de autorități pentru a opri răspândirea Covid-19 în țară, nu s-au răsfrânt asupra alegerilor...

Politică4 săptămâni în urmă

Moțiune simplă, povara miliardului furat, suspendarea reducerii pedepsei deținuților. Ce s-a aprobat astăzi la Parlament

PE SCURT Blocul ACUM a înaintat astăzi în ședința Parlamentului o nouă moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova,...

Politică4 săptămâni în urmă

Stoianoglo confirmă reținerea și audierea a patru persoane din conducerea BNM. Alte declarații ale procurorului general

PE SCURT Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a anunțat astăzi că a eliberat o ordonanță prin care a permis reținerea și...

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova4 săptămâni în urmă

Vlogul lui Dodon. Președintele răspunde, iar politologii comentează

PE SCURT  Deja de trei luni, președintele Igor Dodon comunică cu cetățenii Republicii Moldova prin intermediul unui vlog dinstribuit pe...

Advertisement

Opinii

aprilie 2020
L Ma Mi J V S D
« mart.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930