Connect with us
"
"

Externe

Bloomberg: De ce a eşuat superarma cu propulsie nucleară a lui Vladimir Putin

Publicat

pe

PE SCURT

Experţii occidentali au primit cu scepticism anunţul preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, privind o nouă serie de superarme, iar explozia unei rachete cu propulsie nucleară pare a confirma că atitudinea este corectă, comentează agenţia Bloomberg, analizând riscurile atomice pe plan global, scrie Mediafax.

PE LUNG

În martie, preşedintele Rusiei a anunţat dezvoltarea unei noi serii de superarme, inclusiv a unei rachete de croazieră hipersonice cu propulsie nucleară, cu o rază de acţiune practic nelimitată, a unor rachete care ar putea evita orice sistem antibalistic, a unei torpile atomice şi a unui sistem laser.

Occidentul a fost sceptic, iar această atitudine s-a dovedit, în mod tragic, a fi corectă pe 8 august, atunci când un test preliminar al unei rachete de croazieră a eşuat, omorând şapte oameni şi împrăştiind substanţe radioactive în zona Mării Albe, notează editorialistul Tobin Harshaw, într-un articol publicat în agenţia Bloomberg.

Racheta de croazieră cu propulsie nucleară probabil este un vis, iar proiectul se află într-un impas periculos. Birocraţia rusă din domeniul apărării încă se axează pe idei sovietice din anii 1980 despre modul în care ar fi contracarat unele dintre promisiunile şi mai fanteziste ale Iniţiativei pentru Apărare Strategică a preşedintelui Ronald Reagan. Eu suspectez că unele dintre aceste proiecte sunt concepute după planurile de atunci. În mod evident, dat fiind că Vladimir Putin a anunţat personal aceste planuri cu mare pompă în martie, există raţiuni politice ale Administraţiei ruse la cel mai înalt nivel, dar nu sunt sigur că membrii conducerii politice au fost informaţi corect despre riscurile unora dintre aceste sisteme, precum este cazul rachetei de croazieră Burevestnik. Statele Unite şi-au învăţat propria lecţie la începutul Războiului Rece, cu proiectul rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Pluto, care nu a mai zburat niciodată, explică Ankit Panda, expert la Federaţia Oamenilor de Ştiinţă din SUA, editor al publicaţiei Diplomat şi analist al Institutului Diplomat Risk Intelligence.

Cuvântul «hipersonic» descrie doar viteza. Dacă un obiect se deplasează cu viteze de cinci ori mai mari decât viteza sunetului, atunci este vorba de viteze hipersonice. În privinţa armamentului strategic, proiectilele hipersonice au existat de când Uniunea Sovietică a instalat sistemele de rachete balistice intercontinentale, la sfârşitul anilor 1950. După reintrarea în atmosferă, rachetele intercontinentale accelerează până la viteze hipersonice. (…) Însă acum se vorbeşte de rachete de croazieră hipersonice şi de vehicule aeriene hipersonice. Noul sistem Avangard al Putin este un exemplu în acest sens (…) Noile arme ruse, atât timp cât rămân nucleare, nu reprezintă o mare preocupare de ordin strategic, dat fiind că sistemele antibalistice americane sunt mediocre (…), subliniază expertul.

Referindu-se la retragerea SUA din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), Ankit Panda a precizat:Este adevărat că sută la sută din încălcările Tratatului INF au fost comise de Rusia, dar aş spune că 80 la sută din impulsul care a condus la decizia americană de retragere din acord se referă la China. Arsenalul balistic al Chinei este format în mare parte din rachete pe care SUA şi Rusia le interziseseră în ultimii 32 de ani, rachete balistice şi de croazieră cu raze cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

Întrebat dacă există şansa reconfigurării Tratatului INF sau a Noului START (Tratatul de Reducere a Arsenalelor Strategice) prin includerea Chinei, Ankit Panda a răspuns:Ideea adăugării Chinei în noul Tratat START vine de la oameni care nu ştiu exact despre ce vorbesc. Credem că SUA, Rusia şi China sunt trei mari puteri acum şi toată lumea este obsedată de competiţie, dar se pierde din vedere un aspect simplu: SUA şi Rusia au capabilităţi nucleare mult mai mari decât cele ale Chinei. În plus, conform criteriilor introduse de Noul Tratat START, arsenalul Chinei ar fi zero sau un număr foarte mic.

Întrebat despre riscul unui conflict nuclear, Ankit Panda a explicat: Nu am menţionat acest lucru, dar în 2019 riscul unui conflict atomic nu a fost cel mai mare în Peninsula Coreea sau cu Rusia ori China, ci a fost între India şi Pakistan. (…) Sunt îngrijorat în privinţa riscului escaladării crizelor militare din Asia de Sud (…)”, scrie Mediafax.

Externe

Președintele Ucrainei, Zelenski, i-a cerut lui Putin să-şi exercite influenţa pe lângă separatişti

Publicat

pe

PE SCURT

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a indicat că i-a cerut miercuri omologului său rus, Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică de urgență, să-şi exercite influenţa pe lângă separatiştii proruşi din Estul Ucrainei pentru a pune capăt unei escaladări a luptelor ce a dus la moartea a patru soldaţi ucraineni, transmite Agerpres.

PE LUNG

I-am spus că asta nu ne apropie de pace. Şi i-am cerut să facă uz de influenţa sa pentru ca ei (separatiştii) să nu ne mai ucidă cetăţenii, a declarat Zelenski, într-o conferinţă de presă.

Patru soldaţi ucraineni au fost ucişi marţi într-un atac al separatiştilor proruşi în Estul ţării, bilanţul cel mai grav de la începutul unui nou armistiţiu în urmă cu două săptămâni.

Evocând o lungă conversaţie cu Putin, Zelenski a precizat că l-a sunat apoi pe preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi a arătat că doreşte de asemenea să discute curând cu cancelarul german, Angela Merkel, pentru a organiza o întâlnire urgentă între cei trei lideri, scrie Agerpres.

Citește mai departe

Externe

G20 / Putin a venit la cina internațională cu paharul lui și multe țări sunt furioase pe Trump

Publicat

pe

PE SCURT

Președintele rus Vladimir Putin a adus și a băut din propria sa cană în timpul unei mese oficiale la summitul G20 din Japonia. Ce este summitul G20 și ce s-a discutat la ultima întâlnire din 28-29 iunie, citiți mai jos.

PE LUNG

Putin, aflat la putere de aproape 20 de ani, a băut dintr-un termos alb, în timp ce alți lideri au băut din paharele obișnuite de pe masă.

Acest lucru se datorează faptului că el bea constant ceai din termos, a explicat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, agenției de știri RIA Novosti.

Președintele rus a ciocnit cu președintele american Donald Trump.

Trump a băut un lichid întunecat care părea a fi cola dintr-un pahar de vin.

Gestul lui Putin de a-și aduce termosul la cina internațională a intensificat speculațiile online despre președinte că nu ar avea încredere în nimeni.

Schimbarări climaterice, inteligența artificială și alte subiecte la G20

Tensiuni asupra schimburilor comerciale și a schimbărilor climatice s-au strecurat vineri, când summit-ul G20 a început la Osaka, Japonia, transmite japantimes.co.

Summitul de două zile reunește 37 de președinți, prim-miniștri și șefi ai organizațiilor internaționale.

Enlarge

1-3
Premierul japonez Shinzo Abe, centru, vorbește în timpul unui prânz de lucru la G20, pe 28 iunie. Foto: CNN

Liderii mondiali își exprimă îngrijorarea crescută cu privire la eventualele daune asupra economiei mondiale în cazul în care un război comercial se intensifică între Statele Unite și China.

Oficialii japonezi au afirmat că o serie de țări au indicat îngrijorări semnificative cu privire la economia mondială, președintele rus Vladimir Putin, premierul indian Narendra Modi și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, exprimându-și îngrijorarea și invitându-l Trump mai degrabă să conlucreze decât să aplice în continuare tarife pentru bunurile chinezești, riscând o catastrofă economică.

În plus, există o furie a unor țări, în special a Franței, asupra încercărilor Statelor Unite de a slăbi înțelegerea aprobată la summiturile trecute legate de acordul de la Paris privind schimbările climatice din 2015.

Enlarge

2-3
Președintele american Donald Trump se salută cu prim-ministrul japonez Shinzo Abe, centru și prim-ministrul indian Narendra Modi, pe 28 iunie. Foto: CNN

Japonia, în calitatea sa de gazdă a G20 – responsabilă de încheierea unui acord final – premierul Japoniei Shinzo Abe se confruntă cu sarcina de a placa președintele american Donald Trump, care a scos SUA din acordul de la Paris. G20 continuă să insiste asupra obiectivul de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului.

De asemenea, s-a discutat despre inovație, economie digitală și inteligența artificială. Primul ministru al Japoniei propune aprobarea de către G20 a ceea ce se numește “Osaka Track” pentru guvernanța datelor digitale, ceea ce ar permite ca datele electronice să treacă granițele în mod liber, ca să fie păstrate și eventual depozitate într-o singură locație.

Enlarge

3-2
Sakishima, o insulă artificială din Golful Osaka, găzduiește G20. Foto: Kyodo News

Ce este summitul G20?

Participanții summitului sunt lideri din 19 țări și Uniunea Europeană (UE). Cele 19 țări sunt Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Republica Coreea, Republica Africa de Sud, Rusia, Arabia Saudită, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii America. În plus, participă și reprezentanții organizațiilor internaționale.

Summitul G20 este cunoscut în mod oficial drept “Summitul privind piețele financiare și economia mondială”. În calitate de “forum premier pentru cooperarea economică internațională”. Reprezentând peste 80% din PIB-ul mondial, G20 a făcut eforturi continue pentru realizarea unei creșteri economice solide globale. Pe măsură ce globalizarea progresează și diversele aspecte se complică, cele mai recente summituri ale G20 s-au axat nu numai pe macroeconomie și comerț, ci și pe o gamă largă de aspecte globale care au un impact imens asupra economiei mondiale, cum ar fi dezvoltarea, energia, sănătatea, combaterea terorismului, migrația și refugiații.

Țara gazdă a summitului G20 conduce grupul pe parcursul unui an, din decembrie până în noiembrie, ca președinția a G20. Președinția G20 organizează, de asemenea, reuniuni ministeriale și grupuri de lucru relevante.

Este prima dată când Japonia preia președinția G20. Summitul G20 de la Osaka are loc în perioada 28-29 iunie, precum și reuniunile ministeriale relevante în opt orașe în 2019.

Citește mai departe

Externe

Ce îi va spune Zelenski lui Putin la prima întâlnire

Publicat

pe

PE SCURT

„Să începem cu faptul că Donbasul și Crimeea sunt Ucraina”, a declarat președintele ucrainean Vladimir Zelenski atunci când a fost întrebat despre ce îi va spune președintelui Federației Ruse când se va întâlni cu el pentru prima dată.

PE LUNG

În cadrul unui interviu pentru publicația germană Bild, Zelenski a declarat că Crimeea este „un loc unic în Ucraina”. „Îmi place Crimeea foarte mult, am fost de multe ori acolo, este un loc unic în Ucraina, cu natura și istoria sa. Pentru mine Crimeea a fost întotdeauna și rămâne parte a Ucrainei”, a spus președintele Ucrainei, scrie paginaderusia.ro

Zelenski a mai spus că se bazează pe sprijinul cancelarului german Angela Merkel. Potrivit lui Zelenski, Merkel are o mare experiență și este o „personalitate puternică”. „De asemenea, avem nevoie de sprijin în reformele structurale profunde pe care le desfășurăm”, a spus el.

Totodată, președintele ucrainean consideră că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei nu are niciun motiv să repună în drepturi delegația rusă. „Am discutat despre acest lucru cu dl Macron. Rusia însă nu a facut nimic din ce s-a obligat să facă. În opinia noastră, nu putem vorbi de ridicarea sancțiunilor până când Ucraina nu și-a redobândit complet suveranitatea. Iar sancțiunile protejează suveranitatea Ucrainei. Nu există motive pentru întoarcerea Rusiei în APCE”, a spus Zelenski.

Comisia de reglementare a APCE a adoptat o rezoluție care poate schimba regulile organizației privind impunerea de sancțiuni delegațiilor. Acest pas poate duce la întoarcerea delegației ruse la APCE. Adunarea va examina proiectul de rezoluție aprobat de comisie la sfârșitul lunii iunie.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură51 de minute în urmă

Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit după o luptă îndelungată cu cancerul

PE SCURT Cântăreața suedeză Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit luni, la vârsta de 61 de ani, după o...

Ecologie56 de minute în urmă

Ce soluții au găsit unele companii împotriva risipei alimentare

PE SCURT Tot mai multe companii au început să se gândească la modul în care se fabrică unele produse alimentare...

Politică3 ore în urmă

La ce ne putem aștepta de la partidul lui Mark Tkaciuk și Iurie Muntean

PE SCURT Pe scena politică din Republica Moldova a avut loc lansarea unei noi formațiuni politice – „Partidul Acțiunii Comune...

Social22 de ore în urmă

În închisoare, ca acasă. Cum funcționează un penitenciar cu securitate redusă din Norvegia

PE SCURT Rata de recidivă în Republica Moldova este peste 50%, ceea ce înseamnă că fiecare al doilea fost deținut...

EcologieO zi în urmă

Plasticul de unică folosință va fi interzis definitiv în UE. Ce urmează

PE SCURT Uniunea Europeană încearcă să lupte cu plasticul care sufocă planeta, în special oceanele. În acest sens, eurodeputații au...

EconomieO zi în urmă

Cum să calculezi ce impozite ți se rețin lunar? Explicăm

PE SCURT Sondajul S&P Global FinLit Survey arată că Republica Moldova ocupă locul 117 din 143 de statele lumii la...

Social2 zile în urmă

Moldova.org recomandă: DoR, BBC, Meduza, Dela0.ro

PE SCURT În fiecare weekend, echipa Moldova.org recomandă spre lectură articole publicate de instituții de jurnaliști pe care le urmărim...

Advertisement

Politică

Justiție6 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică7 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031