Connect with us
"
"

Opinii

Bilanțul geopolitic al alegerilor

Publicat

pe

De bine sau de rău, ultimele alegeri au fost cele mai puțin geopolitice din ultimii ani. Socialiștii au fost cam apatici, spre nemulțumirea rușilor. Pro-europenii au fost divizați între democrații pro-Moldova și blocul ACUM, al cărui mesaj a fost mai mult despre corupție și democrație, iar Ilan Șor a fost pro-Monaco. Totuși, discuțiile despre mâna Moscovei, americani și români nu au lipsit cu totul, iar un bilanț geopolitic al acestor alegeri e binevenit.

Rusia

Moscova și-a oferit, după cum și era de așteptat, tot sprijinul socialiștilor. Valeriu Pașa de la Watchdog.md afirmă chiar că implicarea rușilor în aceste alegeri a fost una fără precedent. Cu atât mai surprinzător e rezultatul slăbuț al PSRM, care a luat „doar” 35 de mandate. O fi partidul cu cei mai mulți deputați, însă e departe de avea o majoritate, ori anume asta le promitea Dodon susținătorilor săi din Moldova și de la Kremlin, iar sondajele confirmau posibilitatea acestui scenariu.

Socialiștii au pierdut însă câteva dueluri prin teritorii cu candidații PDM, iar Ilan Șor a început să atragă o parte din pensionarii care altfel ar fi votat steluța. Sunt câteva motive pe care le putem intui: mandatul prezidențial al lui Igor Dodon până acum i-a adus mai multe suspendări decât succese, ba chiar i-a restrâns posibilitățile de a face campanie pentru PSRM ca șef al statului. Mai importantă însă, după cum notează și un nemulțumit jurnalist rus, e adoptarea sistemului mixt pentru care au votat și socialiștii. Potrivit lui Mihai Rostovschii de la mk.ru, șansele PSRM de a obține o majoritate de 51 de deputați au dispărut odată cu adoptarea mixtului. Era clar din start că noul sistem cu circumscripții locale îi va avantaja pe democrații care reușiseră să „atragă” în PDM majoritatea primarilor din țară.

Totuși, nu putem spune că rezultatul alegerilor de duminică a fost un eșec pentru ruși. În pofida unor conflicte de fățărie, cu jurnaliști expulzați și dosare penale fără finalitate, relația lui Vlad Plahotniuc cu Kremlinul nu e rea, altfel nu ar fi ajuns Vasile Botnari director Moldovagaz în 2017-2018. Anunțul pre-electoral că rușii i-au deschis șefului PDM un nou dosar penal a avut o singură consecință: i-a permis lui Vlad Plahotniuc să se victimizeze un pic, să se erijeze în luptător cu expansionismul rus și să câștige un pic de credibilitate în fața alegătorilor pro-europeni, poate chiar și a unor parteneri de dezvoltare. Plahotniuc nu e omul rușilor, însă e un om cu care ei pot lucra.

Transnistria

Tiraspolul a fost un fel de actor surpriză la aceste alegeri. Deși stânga Nistrului e văzută adesea ca un fel de colonie rusească, grupul Sheriff demonstrează în ultimii ani că Transnistria e un actor aparte ce merită tratat ca atare. Succesele din negocierile Chișinăului cu Tiraspolul, precum accesul la terenurile agricole pentru țărani, plăcuțele neutre, școlile cu predare în română și altele, toate au fost posibile datorită înțelegerilor din umbră dintre Vlad Plahotniuc și cei de la Sheriff. Întâlnirile diverșilor demnitari OSCE, alde Franco Frattini și Claus Neukirch, cu șeful democrat confirmă asta.

Astfel, în circumscripțiile din stânga Nistrului nu au câștigat candidați socialiști, ci doi independenți apropiați democraților. PSRM a primit un vot de consolare pe listele proporționale.

Mobilizarea alegătorilor din Transnistria i-a alarmat pe mulți moldoveni de pe malul drept. Chiar dacă transnistrenii au fost cumpărați, chiar dacă ei nu au habar despre politica de dincoace de Nistru, ei sunt, cel puțin oficial sau teoretic, concetățenii noștri. Aceasta e o problemă care ar trebui să le dea de gândit tuturor politicienilor, analiștilor și funcționarilor de la Chișinău. Orice formă de reintegrare a țării va presupune includerea populației din stânga Nistrului în procesele politice din Moldova, inclusiv în alegeri. Cei peste 37,000 de transnistreni de duminică sunt doar un fel de teaser trailer.

România

Amploarea și vigoarea forțelor unioniste sunt luate uneori ca un indicator privind influența României în Moldova. La ultimele alegeri, unioniștii au fost praf. PL, din disperare, a trântit harta României Mari pe sigla lor din buletinul de vot, însă nici asta nu i-a ajutat. Partidele unioniste mărginașe ca PNL sau Democrația Acasă tot mărginașe au rămas. Convenția Euro-Unionistă nici nu a mai participat la alegeri, iar Traian Băsescu a anunțat că nici PUN nu va participa și a îndemnat lumea să voteze cu ACUM. Desigur, unii unioniști au ajuns în Parlament pe listele ACUM și PDM, însă unionismul a fost practic absent ca forță politică închegată la aceste alegeri.

Guvernarea de la București, se pare că, are propriile probleme pentru a acorda prea multă atenție Chișinăului, iar partenerul preferat rămâne tot Vlad Plahotniuc și democrații săi. Prietenia PSD-PDM e una strânsă: România, care-și asuma mai demult rolul de mijlocitor între UE și Moldova, a ignorat toate criticile UE legate de sistemul mixt și anularea rezultatului alegerilor locale din Chișinău. Dimpotrivă, eurodeputații PSD au apărat guvernarea de la Chișinău în Parlamentul European. Spre deosebire de UE, România nu a insistat pe condiții pentru ajutorul oferit. Între timp, unele surse mass media finanțate de la București aproape că s-au transformat în presa de partid a democraților.

Pe scurt, România nu pare foarte interesată de Moldova acum, însă partidele de la putere de pe ambele maluri ale Prutului se înțeleg foarte bine. Succesul democraților nu poate decât să le placă tovarășilor social-democrați de la București.

UE

Europenii sunt probabil cel mai dezamăgiți de rezultatul alegerilor, după cum reiese din comunicatul publicat. Ei enumeră încălcările comise în timpul votării, amintesc de avertizările lor despre sistemul mixt și se observă că s-a întâmplat exact ceea de ce le-a fost frică. Finalul comunicatului e cel mai interesant. Ei afirmă că vor lucra cu „acele persoane din Republica Moldova care sprijină procesul de reformă” (those in the Republic of Moldova who support the reform process). Nu vor lucra cu, să zicem, autoritățile, guvernul, Moldova, dar cu „acele persoane”. Asta înseamnă, probabil, opoziția pro-europeană, societatea civilă și poate ceva autorități locale. Desigur, asta mai înseamnă că europenii sunt pesimiști față de configurația viitoarei guvernări.

Politică

Plahotniuc și Dodon se folosesc de lipsa unei viziuni politice a blocului ACUM

Publicat

pe

De către

Plahotniuc și Dodon se folosesc de lipsa unei viziuni politice a blocului ACUM și vor să împace capra cu varza, adică Rusia cu UE și SUA, spune liberalul Mihai Ghimpu. Fostul președinte PL crede că vom avea alegeri anticipate, iar dovada este alegerea dății de 24 februarie pentru desfășurarea primului scutin parlamentar. „Deocamdată nimeni n-a înțeles de ce anume în această zi au fost numite alegerile parlamentare”, scrie Ghimpu pe profilul său de Facebook.

„Dodon va ieși curat în fața Kremlinului din butoiul cu smoală al lui Plahotniuc, pentru că respectă promisiunea de a nu face alianță cu acesta. Iar Plahotniuc va ieși bun, pentru că demonstrează prin aceasta cetățenilor R. Moldova, Uniunii Europene și Statelor Unite că „Pro Moldova” pentru PD înseamnă direcția europeană, dar nu direcția Rusia -Tambov, cum își dorește Dodon…”, spune Ghimpu. Acesta le-a mai sugerat deputaților democrați și celor din blocul ACUM să voteze unirea R. Moldova cu România.

Amintim că, președintele Igor Dodon a spus că, cel mai probabil, vor fi organizate alegeri anticipate, în contextul în care PDM, blocul ACUM și PSRM nu au ajuns la o înțelegere comună pentru a forma noul Guvern.

Citește mai departe

Politică

PSRM cheamă la dialog blocul ACUM: Nu vor fi negocieri, ci discuții preliminarii // VIDEO

Nu este vorba despre începerea negocierilor privind formarea majorității parlamentare, ci doar despre discuții preliminarii.

Publicat

pe

De către

Partidul Socialiștilor invită blocul ACUM la discuții privind formarea majorității parlamentare. Liderii blocului ACUM sunt așteptați marți, la ora 15:00, la sediul socialiștilor.

Într-o declarație a PSRM dată citirii astăzi la o conferință de presă se precizează că nu este vorba despre începerea negocierilor privind formarea majorității parlamentare, ci doar despre discuții preliminarii.

„Vrem să atragem atenția tuturor asupra faptului că nu începem negocierile privind formarea majorității parlamentare, dar la această etapă vorbim doar despre discuții preliminarii, în care vrem să înțelegem ce planuri au partidele din Parlament. După ce vom avea aceste discuții preliminarii și vom înțelege ce planuri au, vom anunța ce facem mai departe și cu cine negociem, ce negociem, în ce formă”, se arată în declarația socialiștilor.

Formațiunea a mai spus că pentru socialiști scopul prioritar este să formeze o majoritate parlamentară și un Guvern care să înceapă să lucreze cu adevărat pentru țară. De aceea socialiștii vor manifesta flexibilitate în negocieri.

„Vrem să participăm la consolidarea instituțiilor statului, dar nu ne vom lăsa atrași în luptele dintre alte partide pentru dărâmarea lor sau folosirea în scop politic, considerăm că activitatea instituțiilortrebuie să fie total depolitizată și independentă, nu să se treacă controlul politic asupra lor de la un partid la altul.
Acestea sunt criteriile de bază pe care PSRM le pune la baza primelor discuții politice și apoi a eventualelor negocieri pentru formarea majorității parlamentare”, se mai arată în declarația PSRM.

Citește mai departe

Politică

CEC a totalizat rezultatele alegerilor din 24 februarie

Publicat

pe

De către

Comisia Electorală Centrală a totalizat, duminică, rezultatele votării la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în circumscripția națională și în circumscripțiile uninominale.

Astfel, potrivit CEC, mandatele de deputat în următorul Parlament urmează să fie distribuite în felul următor: PSRM – 35 mandate, PDM – 30 mandate, Blocul PAS-PPDA – 26 de locuri în viitorul Parlament, iar Partidul ȘOR, şapte mandate.

Trei fotolii din legislativ vor fi ocupate de parlamentari independenți.

Potrivit Codului electoral, în termen de 24 de ore de la ședința de totalizare, CEC trebuie să prezinte raportul Curții Constituționale pentru validarea scrutinului.

Curtea Constituțională are la dispoziție cinci zile. Astfel, în termen de cinci zile de la primirea actelor de la CEC, magistraţii Curtei Constituţionale trebuie să confirme sau să infirme legalitatea alegerilor şi să valideze mandatele noilor deputaţi.

Până atunci, în instanţele de judecată urmează să fie soluţionate toate contestaţiile.

CEC a precizat că la alegerile parlamentare în circumscripția națională au participat 1 457 220 alegători, dintre care 76 583 persoane au votat în secțiile de votare deschise în străinătate, iar 37 257 persoane – în secțiile de votare constituite pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria).

În circumscripțiile uninominale, la alegerile parlamentare au participat la votare 1 441 326 alegători, dintre care 76 642 persoane și-au exercitat dreptul la vot în secțiile de votare deschise în străinătate, iar 36 696 persoane – în secțiile de votare constituite pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria).

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie3 ore în urmă

Cât costă să imporți o mașină în Republica Moldova

PE SCURT Guvernul Chicu a aprobat o hotărâre în luna noiembrie prin care anulează reducerea de 50% la importul mașinilor...

Social5 ore în urmă

În scaun cu rotile, pentru dreputurile omului. Cum luptă Dmitri Kuzuk

PE SCURT Dmitri Kuzuk este un activist pentru drepturile omului și pentru persoanele cu dizabilități din Bender. De-a lungul timpului...

Istorie7 ore în urmă

Cei mai tineri premieri din lume. Republica Moldova în listă

PE SCURT Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, va deveni, săptămâna viitoare, cea mai tânără prim-ministră din istoria...

IstorieO zi în urmă

Cine este Nadia Comăneci, cea care a stricat computerul olimpic cu cele mai bune rezultate

PE SCURT Nadia Comăneci a rămas în istorie după ce, la 14 ani, a fost prima care a luat 10...

LifestyleO zi în urmă

Cum au reacționat brandurile moldovenești și alții la banana lipită de perete

PE SCURT Acum o săptămână, o banană dintr-un magazin a fost lipită cu bandă adezivă și apoi a fost vândută cu...

CulturăO zi în urmă

Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit după o luptă îndelungată cu cancerul

PE SCURT Cântăreața suedeză Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit luni, la vârsta de 61 de ani, după o...

EcologieO zi în urmă

Ce soluții au găsit unele companii împotriva risipei alimentare

PE SCURT Tot mai multe companii au început să se gândească la modul în care se fabrică unele produse alimentare...

Advertisement

Politică

PoliticăO zi în urmă

La ce ne putem aștepta de la partidul lui Mark Tkaciuk și Iurie Muntean

PE SCURT Pe scena politică din Republica Moldova a avut loc lansarea unei noi formațiuni politice – „Partidul Acțiunii Comune...

JustițieO săptămână în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

PoliticăO săptămână în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031