Connect with us
"
"

Economie

Banii POT cumpăra fericirea

Publicat

pe

Pe măsură ce cresc diferențele dintre „cei care au” și „cei care nu au”, proverbul „Banii nu pot cumpăra fericirea” pare din ce în ce mai perimat. Nu mai este o declarație despre superficialitatea materialismului și nici o reflecție ghidușă despre necazurile multimilionarilor care au totul, cu excepția fericirii. Astăzi, când totul pare să se învârtă în jurul banilor, oamenii simpli nu pot decât să muncească din greu pentru a-și câștiga salariul lunar.

Ceea ce înseamnă că, pentru mulți oameni, banii chiar POT cumpăra fericirea. Pot cumpăra siguranță, fie că este vorba despre plata avansului pentru propria casă, fie că este despre posibilitatea de a închiria o locuință în unul dintre cele mai bune (și sigure) cartiere ale orașului. Îți oferă posibilitate de să te bucuri de o vacanță plăcută în fiecare an sau de zile relaxante tot anul.

Așa că da, banii îți pot aduce fericirea. Te vor ajuta să îți plătești facturile și să te bucuri de un nivel de trăi mai bun. Desigur, dacă nu te descurci cu banii, atunci ai soluția oferită de credite online in Moldova, care îți oferă posibilitatea să zâmbești din nou atunci când viața te încearcă din greu. Cu toate acestea, înainte de a lua decizia de a împrumuta bani, asigură-te că poți să-l returnezi la timp!

Cu siguranță, măcar o dată te-ai prins cu gândul că ești acel muncitor sărac care câștigă exact atât cât să-și acopere cheltuielile și de obicei trebuie să renunțe la unele lucruri. Nu ai nimic de sacrificat: nu pleci în vacanță, nu ai televiziune prin cablu, nu îți cumperi haine. Și lista poate continua. În dulap ai haine de acum 10-15 ani. Repari tot ce poți, mai degrabă decât să-ți cumperi lucruri noi. 90% dintre mesele tale sunt preparate acasă și îți pregătești cafea în fiecare dimineață.

Ai fi fericit să-ți schimbi acest stil de viață. Ieri, ai lucrat toată ziua, ți-ai cumpărat câteva produse de la magazinul de la colț și ți-ai gătit cina. Ți-ai pregătit prânzul pentru a doua zi și ai mai pregătit ceva pentru restul săptămânii. Ai făcut curat în casă, apoi ți-ai turnat un pahar de vin ieftin și ai adormit înainte de a-l termina.

Te-ai săturat complet de muncă și de treburile interminabile din ultimele două luni. Nu-ți mai amintești când a fost ultima dată în care să fi stat pur și simplu o zi întreagă și să nu faci nimic. Nu ai parte de acest lux, fiindcă trebuie să muncești.

Mulți nu știu cum este să găsești scuze pentru a nu ieși în oraș cu prietenii sau colegii, pentru că pur și simplu nu îți poți permite nici cel mai ieftin cocktail. Și, mai ales, nu știu ce înseamnă rușinea de a fi ajuns la o anumită vârstă și să-ți dai seama că nu îți vei putea permite luxul de a avea copii.

Banii pot cumpăra fericirea și este bine să recunoaștem lucrul acesta. Evident că fiecare este responsabil de propriul succes.

Mai e ceva despre aceste mici luxuri: senzația că te poți relaxa cu prietenii la un pahar, că poți să mergi la masaj sau spa, că îți poți cumpăra un televizor cu o diagonală mare – este colosală. Nimeni nu ar trebui să se simtă rușinat pentru că dorește  să aibă mai mulți bani.

Banii și fericirea sunt indisolubil legate în societatea noastră, fie că ne place, fie că nu. Și dacă vă aflați în aceeași situație ca mine, vă încurajez să economisiți cât de mult puteți, acolo unde se poate. Nu vă acționează nimeni în judecată pentru că v-ați cumpărat o cafea sau o pizza. Pentru că într-adevăr, banii pot cumpăra fericirea – chiar dacă este pentru o perioadă limitată de timp!

Economie

Londra / Chicu a vrut bani, a primit promisiuni. Câți bani a obținut, în schimb, Ucraina de la BERD

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Primul forum investițional, dedicat statelor Parteneriatului Estic, organizat în premieră, la Londra, de Banca Europeană pentru Construcții și Dezvoltare cu prilejul aniversării a 10 ani a inițiativei PaE, a reunit șefi de state și guverne din Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Ucraina, Belarus și Moldova, reprezentanți de nivel înalt ai UE și BEI, precum și investitori internaționali. BERD a declarat că reuniunea a fost organizată pentru a identifica noi oportunități de investiție în proiecte naționale majore, a crește interesul investitorilor față de țările din regiune, dar și de a impulsiona cooperarea comercială între statele membre.

La Londra, trei state – Ucraina, Belarus și Azerbaidjan – au semnat noi acorduri cu BERD, primele două obținând credite substanțiale. Armenia a ieșit în evidență cu propunerea de a organiza, în premieră, în 2021 reuniunea anuală BERD la Erevan. Moldova și Georgia, țări care probabil sunt cel mai pronunțat afectate de instabilitate politică, s-au ales cu promisiuni.

PE LUNG

Ucraina

La Londra, premierul Oleksii Goncearuk a semnat două documente ce prevăd alocarea a 900 milioane de euro pentru reconstrucția și construcția drumurilor.

450 milioane euro vor fi alocate Ucrainei de Banca Europeană de Investiții. Alte 450 milioane euro vor fi alocate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Banii vor fi utilizați pentru reconstrucția autostrăzii M05 Kiev-Odessa, în regiunile Cherkasî, Kirovograd, Nikolaev și Odessa, precum și construcția secțiunii de nord a șoselei de ocolire a orașului Lvov.

„Am semnat două documente în valoare totală de 900 de milioane euro, care vor viza reconstrucția și construcția drumurilor. Este vorba despre 340 de kilometri în cinci regiuni. Peste trei ani, ruta Kiev-Odessa va deveni prima autostradă la nivel european în întregime. Ruta Kiev-Odessa face legătura între capitala și porturile ucrainene din Marea Neagră”, a declarat la întoarcere Oleksii Goncearuk.

BERD este cel mai mare investitor financiar internațional din Ucraina. De la începutul operațiunilor sale în țară în 1993, banca și-a asumat un angajament de peste 14,5 miliarde euro prin 450 de proiecte.

Republica Belarus

În urma reuniunii de la Londra, BERD a anunțat că a alocat un credit în valoare de 26,8 milioane euro pentru reparația și reconstrucția instalațiilor de tratare a apelor uzate în 7 municipalități din Belarus. În urma acestui proiect, peste 300 000 de locuitori din Belarus vor beneficia de acces îmbunătățit la servicii.

În plus, Fondul de Sprijin pentru Parteneriatul pentru Mediu de Nord (NDEP) va oferi o subvenție de 1,5 milioane de euro pentru un subproiect de la stația Baranovici. Alte șase subproiecte vor primi o subvenție de investiții de 4,3 milioane euro de la Parteneriatul pentru Eficiența Energetică și Mediul din Europa de Est (E5P), la care Uniunea Europeană (UE) este cel mai mare contribuitor.

Investițiile vor genera beneficii pentru mediu pentru Belarus: o reducere a emisiilor de CO2 cu 38100 de tone pe an, precum și o reducere a altor emisii, inclusiv azot, fosfor și altele.

Tot la Londra, a fost semnat un acord, în urma căruia Banca Europeană de Investiții va oferi Belarusbank o linie de credit în valoare de 85 de milioane euro pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Împrumutul a fost alocat pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (cu un numărul angajaților de până la 250 de persoane și cota statului de 25%).

De la începutul operațiunilor sale în Belarus în 1992, BERD a investit aproape 2,7 miliarde de euro în 119 proiecte în diverse sectoare ale economiei țării.

Azerbaidjan

La Londra, Azerbaidjanul s-a alăturat comunității țărilor donatoare ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Acordul corespunzător a fost semnat de președintele BERD, Suma Chakrabarti și de premierul azer Ali Asadov.

Astfel, Baku a alocat 2 milioane dolari pentru implementarea proiectelor BERD în diferite sectoare ale economiei. Subvenția de 2 milioane de dolari din partea Ministerului Economiei va oferi sprijin proiectelor BERD din diverse sectoare pentru a ajuta la diversificarea economiei, încurajarea dezvoltării afacerilor private, extinderea oportunităților inovatoare și creșterea potențialului de export.

Azerbaidjanul a devenit, de asemenea, membru al Parteneriatul Europei de Est în domeniul eficienței energetice și ecologiei (E5P), alocând în acest sens alte 2 milioane de dolari. E5P este un fond multilateral cu un capital de 206 milioane de euro. A fost creat pentru a stimula investițiile în eficiența energetică în țările Parteneriatului estic.

Prima contribuție a Azerbaidjanului la Е5Р în valoare de două milioane de dolari  îi va oferi oportunitatea, împreună cu țări precum Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia și Belarus, cu care Е5Р cooperează de a primi finanțare de subvenții pentru proiecte în domeniul eficienței energetice și protecției mediului în infrastructura urbană.

Până în prezent, BERD a alocat 3,3 miliarde de euro pentru 168 de proiecte în Azerbaidjan.

Armenia

La Londra, Armenia nu a semnat acorduri cu BERD.

Totuși, președintele armean, Armen Sargsyan, i-a confirmat președintelui Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare Suma Chakrabarti disponibilitatea țării sale de a găzdui reuniunea anuală a BERD în 2021. Propunerea a fost lansată încă în luna mai a acestui an.

El a spus că Armenia are toată infrastructura necesară pentru organizarea reuniunii anuale a BERD la cel mai înalt nivel. Deocamdată, nu se știe dacă BERD va da curs acestei invitații, însă președintele BERD a considerat interesant conceptul prezentat de președintele Sargsyan drept „o țară mică, o națiune globală”.

Până în prezent, BERD a alocat 1,3 miliarde de euro pentru 178 de proiecte în Armenia.

Republica Moldova

După revenirea de la Moscova, când a anunțat că Rusia este gata ofere Republicii Moldova o linie de credit în valoare de 500 milioane de dolari, premierul Ion Chicu a anunțat că va merge la Londra, unde va „încerca să obțină bani pentru proiecte de infrastructură”. Astfel la Londra, premierul s-a întâlnit cu președintele BERD Suma Chakrabarti, unde a propus inițierea negocierilor semnării unui nou acord de finanțare pentru continuarea implementării Programului în sectorul drumurilor, din anul 2022.

Totodată, Ion Chicu a solicitat sprijinul pentru asistența tehnică în implementarea procesului de restructurare a întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”.

„Contăm pe sprijinul continuu al BERD, în calitate de unul din principalii parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, pentru implementarea proiectelor menite să ridice standardele de viață în Republica Moldova, prin implementarea acestora în diverse domenii, precum securitatea energetică, dezvoltarea sectorului privat și a celui bancar, dar și implementarea sistemului electronic de achiziții publice”, a spus Ion Chicu.

Potrivit unui comunicat, BERD a promis că va continua „să investească în proiectele majore menite să crească standardele de viață a cetățenilor Republicii Moldova”.

Până în prezent, BERD a alocat 1,29 miliarde de euro pentru 128 de proiecte în Republica Moldova.

Georgia

Georgia a fost prezentată la acest forum de vice-prim-ministra Maya Tskitishvili, care a declarat din start că scopul său la summit investițional al Statelor PaE este de a prezenta oportunități de investiție în proiecte majore din țara sa. De altfel, din cele șase țări ale Parteneriatului Estic, BERD a implementat cele mai multe proiecte (aproape 200) anume în Georgia. Pe lângă întâlnirea cu oficialii BERD, în cadrul cărora au fost discutate posibilitățile de extindere a cooperării, Maya Tskitishvili a fost invitată să vorbească la emisiunea „Bloomberg Daybreak: Europe”, în cadrul căreia a vorbit despre oportunitățile comerciale ale țării, acordul de asociere cu UE și protestele din țară.

Până în prezent, BERD a alocat 3,4 miliarde de euro pentru 198 de proiecte în Georgia.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din regiunea Parteneriatului Estic, angajându-se să sprijine dezvoltarea sectorului privat și să îmbunătățească climatul investițional. De la începutul operațiunilor, BERD a investit peste 26 de miliarde de euro în peste o mie de proiecte din cele șase țări.

Citește mai departe

Economie

Ce (nu) am reușit în cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Au trecut cinci ani de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. În tot acest timp, am bifat mai multe reușite, progrese și beneficii, dar am înțeles și la ce capitole stăm destul de prost. 

Reprezentanții Expert Grup și Institutul pentru Politici și Reforme Europene au prezentat un raport de analiză a schimbărilor care s-au produs în Moldova, după semnarea acestui Acord, câți bani a primit Moldova și câte locuri de muncă noi au fost create cu ajutorul UE. De asemenea, raportul arată că deși au fost implemnetate mai multe proiecte menirerea cărora era lupta cu corupția, totuși, aceasta continuă să fie una dintre cele mai mari probleme ale societății. 

PE LUNG

După cinci ani de implementare a Acordului de Asociere, cooperarea dintre UE și Moldova a devenit mai consolidată, în special, în domeniul cercetării, al inovării și cel al educației, dar nu numai.

Zona de Liber Schimb (DCFTA) a deschis piețele europene și i-a ajutat pe producătorii noștri. 2/3 din toate exporturile moldovenești ajung în UE, iar creșterea netă a acestora a ajuns la 367 milioane de euro în perioada 2015-2017. Această majorare a dus la crearea a cel puțin 15 000 de locuri noi de muncă în țara noastră. Iar specialiștii de la Expert-Grup consideră că în lipsa DCFTA, bugetul de stat ar fi pierdut peste 7 miliarde de lei din venituri, iar sectorul privat ar fi pierdut cel puțin 320 milioane de euro în investiții în capital fix.

„Cel mai concret rezultat al Acordului de Asociere, implicit a celui de Liber Schimb, e că UE a devenit principalul partener economic al R. Moldova”, susține Adrian Lupușor, director Expert Grup.

De asemenea, un avantaj major pentru cetățenii Republicii Moldova a fost regimul fără vize cu UE, lansat la 28 aprilie 2014. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), în perioada 2014-2019, peste 2 milioane de cetăţeni moldoveni au beneficiat de dreptul la libera circulaţie în spaţiul european, înregistrând peste 6 milioane de traversări a frontierei de stat. Republica Moldova a fost prima țară a Parteneriatului Estic care a obținut regimul fără vize cu Uniunea Europeană. Conform datelor statistice, tinerii cu vârste cuprinse între 26 – 35 ani au fost în topul persoanelor care au ales să plece în Uniunea Europeană, cu un număr de 502 609 de tineri.

„Cu toate acestea, potenţialul oferit de Acordul de Asociere încă nu a fost valorificat”, remarcă Lupuşor, făcând și referire la funcționarea instituțiilor democratice, fortificarea statului de drept și al independenței justiției care nu au înregistrat transformări importante.

„Prevenirea și combaterea corupţiei la nivel înalt s-a caracterizat, în mare parte, prin practici de justiţie selectivă sau prin lipsă de finalitate, și aceasta în pofida consolidării cadrului normativ și instituţional prin crearea Procuraturii anticorupţie și prin reformarea sistemului de integritate. Au fost constatate mai multe eforturi orientate spre reforma poliţiei, susţinută inclusiv de parteneri de dezvoltare. Însă,depolitizarea instituţiilor de drept și apropierea acestora de cetăţeni rămâne o restanţă. Corupţia este în continuare percepută drept principala problemă a societăţii, iar indicele de percepţie a corupţiei s-a înrăutăţit deși au fost înregistrate și unele reușite. Însă, aceste reușite sunt prea mici în timp ce așteptările oamenilor sunt foarte mari… Toate acestea au afectat dialogul UE-Moldova, implicit valorificarea deplină a suportului din partea Uniunii Europene”, se arată în raport.

„Cu toții ne dorim să fim mai strategici pentru următorii cinci ani. Dar pentru aceasta avem nevoie de o stabilitate guvernamentală, juridică și administrativă. Încurajăm coaliția parlamentară și Guvernul să pună în primul plan asigurarea acestei stabilități, care să ne permită să fixăm noi priorități în relația UE cu Moldova. Desigur, accentul principal al guvernării trebuie să rămână să răspundă nevoilor și așteptărilor cetățenilor Republicii Moldova”, susține Ambasadorul Peter Mihalko, șeful Delegației UE în Republica Moldova.

Potrivit lui, Acordul de Asociere încă urmează să fie valorificat. Cheia progresului în acest sens rămâne existența unei voințe politice clare și consecvente în realizarea tuturor prevederilor Acordului. Iar aceasta înseamnă că rezultatele transformărilor trebuie să contribuie la dezvoltarea durabilă a țării și să aducă mai multe beneficii vizibile cetățenilor.

Recent, platforma proiectelor de asistență tehnică finanțate de UE în Republica Moldova, eu4moldova.md, anunța că anume țara noastră este cel mai mare beneficiar de ajutor UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană. Ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană a investit în Republica Moldova 619.851.649 de euro.
Citește mai departe

Economie

Se pare că vine o nouă criză globală, care ar putea fi mai grea decât cea din 2008. Este Moldova pregătită?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Mulți economiști sunt încrezători că anul viitor va exista o criză financiară globală, comparabilă la scară cu cea din 2008. De ce? Parțial, pentru că totul a fost prea bine prea mult timp. Pentru SUA, de exemplu, 10 ani fără recesiune și creșterea piețelor bursiere este un record pentru mai bine de 100 de ani.

Dacă se va întâmpla o criză, atunci cu siguranță problemele vor ajunge și în Republica Moldova. „În general, anticiparea exactă a crizelor este aproape imposibilă, însă în ultima perioadă discuțiile despre o nouă criză economică globală s-au întețit, fiind alimentate de mai mulți factori”, ne-a declarat expertul economic Stanislav Madan.

PE LUNG

Crizele sunt procese normale. Din când în când, ele se întâmplă în orice economie unde există împrumuturi. Criza poate fi considerată ca un element de ajustare a piețelor financiare și ale muncii la schimbările tehnologice și la alte schimbări, scrie Meduza 

Există mai multe teorii despre modul în care aceste mecanisme funcționează. Cu siguranță, este clar doar că, la un moment dat, investitorii (bănci, fondurile de pensii  și de investiții) încep masiv să își evalueze diferit obiectivele de investiții. Ei concluzionează că riscul de a pierde totul cu investițiile noi sau cu cele deja făcute este mai mare decât beneficiile potențiale. O astfel de reevaluare poate începe într-o țară sau într-un sector al economiei și se poate răspândi către alte sectoare. Drept urmare, investițiile se opresc, toată lumea începe să-și vândă acțiunile de la întreprinderi și alte active, prețurile lor scad, producția se oprește, șomajul este în creștere.

Economiștii cred că lumea se apropie din nou de un astfel de punct. Ca și în 2008, principala sa cauză va fi „datoriile neperformante” acumulate. Dar criza în sine – ca toate celelalte – nu va fi la fel cu cele anterioare.

Ce ar putea provoca criza?

Fostul premier Ion Sturza menționează că este greu astăzi de prezis ceva. De ce? Pentru că lucrurile care au fost învățate la „scoală” nu mai sunt valabile.

Ce poate declanșa criza? Ion Sturza spune că spaima. Oamenii cumpără din euforie și vând din spaimă. Ce e de făcut? „Intrăm în poziții lungi de numerar, reducem expunerile în active fixe, stocurile, datoriile și facem stres teste”, a arătat el.

Cele mai bogate familii ale lumii strâng cash de frica recesiunii

Întâmplător sau nu, însă, potrivit Bloomberg, bogaţii strâng cash de frica recesiunii. Ei au început să lase tot mai puţini bani pe imobiliare, maşini sau artă.

Bloomberg a publicat un articol în care arată că o bună parte din 360 de grupuri de investiţii controlate de familii, care au fost chestionate de UBS Global Family Office Report, în colaborare cu Campden Research, se așteaptă ca economia globală să intre într-o recesiune până în 2020. Aproximativ 42% dintre grupurile de investiţii controlate de familii la nivel mondial atrag rezerve de cash. Jeffrey Gundlach, directorul de investiții de la DoubleLine Capital, a declarat că în opinia sa există șanse de 75% la o recesiune din SUA înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, în timp ce Banca Mondială a redus prognoza globală din 2019 la cea mai lentă de la criza financiară de acum un deceniu . Între timp, mai mult de două treimi din birourile europene ale grupurilor de investiţii controlate de familii chestionate de UBS, consideră că Brexit va răni U.K. pe termen lung.

Astfel de grupuri au devenit o forţă mai mare pe pieţele financiare globale. Campden estimează că astfel de firme gestionează aproximativ 5,9 trilioane de dolari. Birourile din sondajul UBS au avut în medie 917 milioane de dolari sub conducere.

Când și cum ar putea fi afectată Moldova?

Expertul Stanislav Madan atenționează că, pe de o parte, de la ultima criză din 2008 a trecut mai bine de un deceniu în care economia mondială a consemnat creșteri, iar această fază îndelungată a ciclului economic de creștere este aproape de saturație. Pe de altă parte, există câteva subiecte majore generatoare de incertitudini, în special războiul economico-comercial dintre Statele Unite ale Americii și China, dar și situația din jurul Brexit-ului cu posibila ieșire a Marii Britanii din UE.

Totuși, potrivit lui, datorită gradului redus de dezvoltare a pieței financiare din Republica Moldova și de integrare a acesteia cu piețele internaționale, de regulă, în țara noastră criza ajunge ceva mai târziu decât în principalele economii ale lumii, așa cum a fost și în perioada 2008-2009.

Canalele de propagare a crizei economice mondiale în țara noastră sunt comerțul exterior prin reducerea operațiunilor de export-import, remitențele prin veniturile mai mici ale imigranților și investițiile străine mai mici urmare a aversiunii față de risc mai puternice din partea investitorilor.

Despre cât de pregătită este țara noastră pentru o nouă criză este dificil de cuantificat. Totuși, menționează expertul, este pozitiv faptul că există un acord activ cu FMI, care impune mai multe acțiuni de stabilizare a stării finanțelor publice.

Pe de altă parte, după reducerile de impozite și taxe de anul trecut în paralel cu majorările de salarii din sectorul public, Guvernul practic nu dispune de spațiu fiscal pentru a lua măsuri stimulatorii în condițiile unei crize. Opțiunile Băncii Naționale de intervenție prin politica monetară sunt ceva mai diversificate, însă și aici există anumite limitări drept consecință a Jafului bancar din 2014.

Ce s-a întâmplat în 2008 și cum a ieșit lumea din criză?

Pe scurt, în 2008, „deodată” s-a dovedit că tehnologiile inovatoare au schimbat piața financiară globală. Băncile uriașe de investiții internaționale și băncile s-au învățat singure (fără participarea băncilor centrale de stat) să creeze bani practic din nimic. De exemplu, au colectat datorii care nu vor fi niciodată plătite (cum ar fi datoriile ipotecare ale americanilor săraci), le-au ambalat împreună cu datorii nu atât de proaste în instrumente financiare noi, apoi au vândut aceste instrumente altor investitori. În vara anului 2008, când s-a dovedit că aceste instrumente nu au valoare, s-a format o gaură de trilioane de dolari pe piața financiară. Acest lucru a dus la căderea mai multor dintre cele mai mari bănci și la cea mai profundă, de la anii 1920-1930, recesiune din economia mondială și deflație. Din cauză că piața financiară a fost una dintre cele mai avansate în sensul globalizării, aproape toate țările lumii au suferit într-un fel sau altul.

Guvernele și băncile centrale ale țărilor dezvoltate au lansat o luptă împotriva crizei pe două fronturi. În primul rând, au încercat să acopere gaura financiară prin adăugarea în economie a banilor noi tipăriți. Pentru acești bani, autoritățile au cumpărat active de la unele bănci. O astfel de măsură este denumită „relaxare cantitativă” și a fost folosită în SUA până în 2014. În al doilea rând, autoritățile au introdus noi standarde de reglementare pentru bănci și fonduri de investiții, astfel încât acestea să nu mai poată crea instrumente „toxice”.

Pe frontul „relaxării” a fost obținută o victorie: economiile țărilor dezvoltate s-au redresat, creșterea continuă mai mult de 10 ani. Reglementarea noii  victorii însă nu a funcționat.

Unde poate începe o nouă criză?

Meduza scrie că până la începutul acestui an, economiștii erau convinși că probabil criza va începe în Asia, de exemplu, China. De la criza din 2008, băncile și companiile din Asia acumulează datorii mult mai repede decât cele occidentale. Multe dintre aceste datorii sunt „rele”. Până în ianuarie 2019, situația pentru țările din Asia și alte țări în curs de dezvoltare a fost complicată de faptul că Banca Centrală a SUA – Rezerva Federală – a crescut rata obligațiunilor americane. Aceasta a dus la creșterea venitului din obligațiunile americane fiabile și, în consecință, investitorii au început să retragă banii de pe piețele riscante din Asia.

O situație similară a avut-o în 1997, când a început criza financiară din Asia, ceea ce în Rusia a dus la faimoasa implicare și devalorizare din 1998.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Externe2 ore în urmă

Ce promite Boris Johnson după o victorie istorică

PE SCURT Boris Johnson a promis că va lucra „ziua și noaptea” pentru a întoarce încrederea alegătorilor, după ce i-a...

Sănătate4 ore în urmă

Cercetătorii HIV sunt pe cale de a descoperi un noi vaccin

PE SCURT Cercetătorii au descoperit noi modalități de înmulțire a anticorpilor capabili să neutralizeze virusul HIV.  Studiul poate înlătura un...

Cultură4 ore în urmă

Transportul a schimbat orașele și viața din ele. Istoria începe 800 de ani î.Hr.

PE SCURT În 1994, fizicianul italian Cesare Marchetti a descris o idee care a fost numită „constanta Marchetti”. El a...

Economie9 ore în urmă

Cât costă să imporți o mașină în Republica Moldova

PE SCURT Guvernul Chicu a aprobat o hotărâre în luna noiembrie prin care anulează reducerea de 50% la importul mașinilor...

SocialO zi în urmă

Ce trebuie să știi despre divorțurile în Moldova

PE SCURT Raionul Anenii Noi a înregistrat cele mai multe divorțuri în anul 2018: 446. În timp ce în același...

SănătateO zi în urmă

Cum să-ți anunți apropiații că ești HIV pozitiv

PE SCURT Prejudecățile și dezinformarea cu privire la virusul imunodeficienței umane, precum și sindromul imunodeficienței dobândite, influențează  opinia multora chiar...

EconomieO zi în urmă

Cum protestează transportatorii din alte țări și ce obțin

PE SCURT Transportatorii de pasageri la nivel național au organizat al treilea protest din acest an, în Piața Marii Adunări...

Advertisement

Politică

Istorie2 zile în urmă

Cei mai tineri premieri din lume. Republica Moldova în listă

PE SCURT Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, va deveni, săptămâna viitoare, cea mai tânără prim-ministră din istoria...

Politică3 zile în urmă

La ce ne putem aștepta de la partidul lui Mark Tkaciuk și Iurie Muntean

PE SCURT Pe scena politică din Republica Moldova a avut loc lansarea unei noi formațiuni politice – „Partidul Acțiunii Comune...

JustițieO săptămână în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

PoliticăO săptămână în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică3 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031