PE SCURT

Cinci reprezentanții ai societății civile din cadrul Consiliului pentru Prevenirea Torturii condamnă inițiativa Ministerului Justiției și Avocatului Poporului de a lichida Consiliul în calitate de Mecanism Național pentru Prevenirea Torturii.

PE LUNG

Consiliul este compus din 7 membrii (Avocatul Poportului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului şi 5 membri ai societății civile – aleşi prin concurs public în 2016).

Consiliul pentru Prevenirea Torturii a fost înființat în octombrie 2016 și monitorizează situația privind respectare drepturilor persoanelor care sunt private de libertate.

În acest sens, Consiliul se axează nu doar pe verificarea condițiilor materiale de detenție, dar şi pe alte aspecte conform mandatului preventiv (ex. asigurarea respectării garanțiilor împotriva relelor tratamente, neglijarea cărora poate facilitează tortura/rele tratamente).

În toată perioada de activitate Consiliul a reușit:

75 de vizite (în toate tipurile de detenție),

50 de rapoarte care au cuprins peste 1000 de constatări și peste 700 de recomandări sistemice.

Pentru prima dată după o perioada de 9 ani a reușit să elaboreze și să expedieze Rapoarte Anuale (pentru anul 2017 și 2018) Subcomitetului ONU pentru Prevenirea Torturii (obligație asumată de Republica Moldova în 2007).

Avocații în cazuri particulare, în baza rapoartelor cu constatări sistemice a CpPT, au reușit prevenirea detenției în locurile nepotrivite din perspectiva neadmiterii relelor tratamente.

Rapoartele Consiliului traduse în limba engleză au fost prezentate instanțelor internaționale, precum și au stat la baza a cel puțin 7 cauze de câștig în fața CtEDO.

Multe dintre recomandările Consiliului sunt implementate sau sunt în proces de implementare (o parte din aceste recomandări nu mereu necesită resurse financiare masive din partea statului).

Potrivit Consiliului pentru Prevenirea Turturii, comunicarea între 5 membrii ai societății civile și Avocatul Poporului/Oficiul Avocatului Poporului a fost îngreunată, din anumite motive. „În special, executarea/îndeplinirea internă a deciziilor Consiliului, și lipsa asistenței administrative (secretariat) așa cum este cerută de OP CAT. În majoritatea cazurilor a fost invocat argumentul independenței Avocatului Poporului, și dependenței Oficiului doar față de Avocatul Poporului, dar nu și față de Consiliu (chiar dacă Consiliul activează pe lânga Oficiul Avocatului Poporului, iar Avocații Poporului sunt membrii acestui Consiliu)”.

Aceste deficiențe/lipsa unei comunicări stabile și clare, precum și formula de rezolvare a acestora au fost denunţate de nenumărate ori de către cei 5 membrii ai societății civile, începând cu luna februarie 2017. Cu toate acestea, Avocatul Poporului și Oficiul Avocatului Poporului nu au dat curs acestor solicitări în modul în care ar fi putut eliminate colegial, astfel ca Consiliul/Mecanismul să funcționeze pe deplin, fără a afecta independența Avocatului Poporului, în lumina Principiilor de la Paris. 

Este regretabil și faptul că, Avocatul Poporului și membrii Oficiului Avocatului Poporului au negat/infirmat orice întrebare adresată de catre membrii societății civile din cadrul Consiliului, încă din toamnă 2018, dacă se intenționează schimbarea formulei Mecanismului sau dacă există o astfel de inițiativă. Cu toate acestea, inițiativa Avocatului Poporului era deja înaintată Ministerului Justiției.

În lumina colegialității și transparenței activității Consiliului și a principiilor pe care trebuie să le propulseze Avocatul Poporului/Oficiului Avocatului Poporului, membrii societății civile din cadrul CpPT condamnă o astfel de atitudine și excludere a membrilor Consiliului din partea societății civile, de la oportunitatea de a discuta la faza inițială inițiativa elaborată de Avocatului Poporului de lichidare a Consiliului pentru Prevenirea Torturii. – Consiliul pentru Prevenirea Torturii

Potrivit Consiliului, inițiativa în cauză neglijează contextul național al RM în care apărătorii pentru drepturile omului, precum și Organizațiile Societății Civile, sunt supuși presiunilor pentru a reduce rolul ultimelor ca garant de independență și transparență. Revenirea MNPT-ului la modelul „Ombudsman +” (care a existat până în 2015), unde sectorul neguvernamental va fi menținut la nivel consultativ, formal, fără rol decisiv, va reduce semnificativ gradul de independență a instituției și va altera eficiența măsurilor de prevenire a torturii și a tratamentului inuman și degradent. Reamintim că anterior modelul „Ombudsman +” a funcționat în RM, iar Ombudsmanul de atunci s-a discreditat grav în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, nefiind în stare să reacționeze eficient la provocările existente în vederea îndeplinirii mandatului său de prevenire a torturii.

Ce spune Avocatul Poporului

Avocatul Poporului recomandă Ministerului Justiției să solicite expertiză instituțiilor internaționale a propunerilor Instituției Ombudsmanului privitor la formula MNPT din Moldova

Solicitarea în cauză vine în contextul nemulțumirilor exprimate de către reprezentanții societății civile, membri ai Consiliului de prevenire a torturii, precum și al acuzațiilor acestora lansate în adresa Oficiului Avocatului Poporului în legătură cu propunerile Instituției Ombudsmanului de modificare a capitolului V din Legea nr. 52 privind structura și funcționarea Mecanismului Național de Prevenire a Torturii (MNPT) din țara noastră.

Mai mult, instituția Ombudsmanului propune desemnarea Avocatului Poporului în calitate de Mecanism național de prevenire a torturii, după modelul majorității țărilor membre ale Consiliului Europei, cu antrenarea reprezentanților societății civile și specialiștilor în diverse domenii în activitatea acestuia.

Astfel, Oficiul Avocatului Poporului propune următoarea formulă a MNPT:

Avocatul Poporului va exercita atribuția de MNPT, fiind asistat de către

• o subdiviziune structurală distinctă a Oficiului Avocatului Poporului;
• reprezentanți ai societății civile (consultanți) care vor activa în baza unor contracte negociate;
• specialiști și experți independenți în diferite domenii.

În partea ce ține de membrii actuali ai Consiliului pentru prevenirea torturii, aceștia vor putea sp-și continue activitatea de prevenire a torturii în bază contractuală. Pe această cale va fi asigurată continuitatea activităților și, totodată, va fi asigurată durabilitatea investițiilor făcute pentru instruirea și consolidarea capacităților lor.

În context, Avocatul Poporului constată cu regret că în Republica Moldova gradul de funcționalitate a MNPT a fost direct proporțional cu gradul de înțelegere de către societatea civilă a rolului și misiunii Instituției naționale de protecție a drepturilor omului într-un stat democratic.

Însă, în situația în care legiuitorul va considera inoportună propunerea Oficiului Avocatului Poporului cu privire la formula Mecanismului național de prevenire a torturii, Instituția Ombudsmanului va insista asupra înființării unui nou organism specializat în prevenirea torturii în afara Oficiului Avocatului Poporului, după cum s-a procedat în 14 state din cele 68 care au creat MNPT-uri, fără atragerea resurselor umane și financiare ale acestuia. Or, în exercitarea mandatului Avocatul Poporului este în drept să monitorizeze situația privind respectarea drepturilor omului în locurile de detenție, precum și să prezinte rapoarte independente către structurile ONU și fără calitatea oficială de Mecanism național de prevenire a torturii.

PE SCURT

O angajată a Ministerului Finanţelor, care la moment se află în concediu de îngrijire a copilului, riscă între 15 şi 20 de ani de închisoare pentru omorul premeditat al propriului concubin.

Procuratura municipiului Chişinău a finalizat şi transmis în judecată dosarul de învinuire a acesteia. Potrivit probatoriului, învinuita a planificat omorul concubinului din timp. Având un copil comun, aceasta a mizat că astfel va putea intra în posesia mai multor imobile şi a conturilor bancare pe care bărbatul le deţinea.

PE LUNG

Astfel, în noaptea spre 31 octombrie 2018, după ce au consumat împreună alcool în casa, în care locuiau de mai mulţi ani, învinuita a aşteptat până concubinul a adormit. În continuare, femeia a incendiat mai multe elemente de mobilier din bucătărie, dar şi din odaia în care dormea victima, a închis toate geamurile şi a încuiat uşa de la casă, părăsind în grabă locuinţa.

În scurt timp, bărbatul s-a trezit şi a încercat să se salveze, însă nu a izbutit, fiind încuiat pe dinafară de învinuită. Moartea concubinului, în vârstă de 60 de ani, a survenit ca urmare a intoxicaţiei acute cu monoxid de carbon.

Mai mult, raportul de expertiză judiciară inginero-tehnică, dispusă de procurori, a concluzionat că, incendiul a avut două focare şi a fost generat de surse deschise de foc, aduse din exterior.

Fugind de la locul faptei şi încercând să-şi asigure un „alibi”, aceasta a apelat serviciul 112, numai după ce a survenit decesul victimei.

De notat că, Serviciul Unic 112 nu a reacţionat la apelul telefonic al învinuitei, pompierii deplasându-se la faţa locului abia la ora 07:00 dimineaţa (peste 4 ore după apel), localizând incendiul şi depistând cadavrul bărbatului.

În prezent, învinuita, în vârstă de 26 de ani, are interdicţia de a părăsi ţara, după ce recent, a încercat să părăsească teritoriul ţării, împreună cu copilul său minor, însă a fost reţinută pe teritoriul Aeroportului Internaţional Chişinău.

Concomitent, pe acest caz procurorii au iniţiat urmărirea penală şi în privinţa angajaţilor serviciului 112, sub acuzaţia de neglijenţă în serviciu, soldată cu decesul unei persoane.

PE SCURT

Un locuitor al raionului Floreşti a fost condamnat, la 9 ani şi 6 luni închisoare pentru două capete de acuzare: uzurparea de calităţi oficiale şi tâlhărie, comisă de un grup criminal organizat.

Sentinţa a fost dictată după ce procurorii au demonstrat că, în seara zilei de 9 noiembrie 2017, inculpatul, împreună cu alţi 4 membri ai grupării criminale, deghizaţi în uniforme de poliţişti, înarmaţi şi cu cagule pe cap, au pătruns în casa unui locuitor al oraşului Şoldăneşti.

PE LUNG

Prezentându-se ca reprezentanţi ai „poliţiei antidrog” şi sub pretextul efectuării „percheziţiei” pentru a afla locul păstrării banilor, indivizii le-au cerut gazdelor 5 mii de euro.

La refuzul victimelor, agresorii l-au legat pe proprietar şi i-au aplicat mai multe lovituri cu mâinile, picioarele şi un ciocan, după care au sustras din casa acetuia toţi banii pe care i-au găsit, în sumă totală de 48 mii lei.

Proprietarul casei s-a ales cu multiple leziuni şi traumatisme.

Fiind reţinut şi audiat de procurori, inculpatul, în vârstă de 30 de ani, şi-a recunoscut vina, încheind acord de recunoaştere a vinovăţiei.

În curând, un alt complice urmează să-şi afle pedeapsa, dosarul în privinţa lui fiind pe rol în instanţei de judecată. Materialele în privinţa celorlalţi trei complici au fost disjunse într-o procedură separată, aceştia fiind anunţaţi în căutare internaţională.

Sentinţa este cu drept de atac în condiţiile legii.