PE SCURT

Tribunalul București a pronunțat luni sentința în dosarul Colectiv. Conform deciziei judecătorești, 13 persoane, printre care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, au fost condamnate la ani grei de închisoare, iar alte trei persoane vor face muncă în folosul comunității fie vor plăti amenzi considerabile.

Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă.

PE LUNG

La peste 4 ani de la tragedia de la Colectiv, care a luat viața a 65 de oameni și aproximativ 150 de persoane au fost spitalizate, a generat demisii la nivel înalt, rețineri și trimiteri în judecată. De asemenea, s-a modificat legislația, iar la 21 ianuarie 2018, la aproape 3 ani a intrat în vigoare Legea nr.28/2018 pentru completarea Legii nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Astăzi, însă, Tribunalul de la București a luat o decizie, deși cu drept de apel.

Astfel, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani și 6 luni închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru club.

Cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu, au primit câte 11 ani și 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.

Daniela Niță, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists, a fost condamnată la 12 ani și 8 luni de închisoare cu executare. În același dosar, pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise au primit 9 ani și 8 luni de închisoare, respectiv 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.

Citește și „4 ani de la Colectiv. Ce s-a schimbat și ce a învățat Moldova din asta”

George Matei și Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privința respectării normelor PSI, au fost condamnați la câte 9 ani și 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu (șefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie) a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminița Ganea (consilieră superioară) – 7 ani, Ramona Sandra Moțoc (referentă superioară) – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moțoc, instanța a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunității.

SC Colectiv Club SRL și SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, acuzate de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, au fost condamnate la 470 zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei amendă pe zi. De la SC Colectiv Club SRL a mai fost confiscată și suma de 62.298 lei.

Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă.

PE SCURT

Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea acestuia a luat prin surprindere, societatea aflând despre ieșirea fostului oficial din penitenciar datorită aplicațiilor de mesagerie. Subiectul a ținut cap de afiș în presa națională.

Imediat după aceasta, actuala guvernare a declarat că decizia de eliberare condiționată poartă caracter ilegal, aducând acuzații în adresa reprezentanților fostului Guvern Maia Sandu. Cei din urmă spus la rândul lor că „justiția lui Dodon l-a eliberat pe Filat din închisoare”. Unii analiști politici susțin că decizia ar putea avea conotații politice și că ar putea fi o metodă de a distorsiona atenția publicului de la ceea ce face sau nu face guvernarea condusă de socialiști. La rândul său, fostul premier declară că la baza eliberării sale a stat legea. iar toată procedura s-a desfășurat pe perioada a trei guverne.

PE LUNG

Eliberarea neașteptată a lui Vlad Filat „trădată” de tehnologiile informaționale

În după amiaza zilei de 3 decembrie, societatea a fost luată prin surprindere cu anunțul privind eliberarea condiționată a fostului premier Vlad Filat. Interesant este faptul că presa, care aproape în toate cazurile era anterior informată despre evoluțiile dosarului lui Vlad Filat de către avocații acestuia,  de această dată, a aflat ce se întâmplă datorită tehnologiilor informaționale. Aceasta după ce mai multe persoane au primit notificări că el a devenit, din nou, activ pe aplicațiile Signal, Viber și Telegram. Contactați de presă, avocații fostului premier au confirmat eliberarea acestuia, fără a oferi însă alte detalii. Aceștia au declarat că Vlad Filat va ieși singur în fața presei și va face declarațiile respective.

Ulterior, presa a stabilit că la baza deciziei Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, de a-l elibera din detenție înainte de termen pe fostul premier Vlad Filat au stat două încheieri judecătorești anterioare prin care lui Filat i-a fost redus termenul de privațiune de libertate pentru condiții de detenție inumane. Prima hotărâre a fost emisă la 30 iulie 2019, prin care termenul i-a fost redus cu 682 de zile, și alta, pe 28 octombrie 2019, prin care termenul a fost redus cu alte 27 de zile. În total, termenul a fost redus cu 709 zile.

De notat că fostul premier a fost eliberat condiționat prin decizia judecătorului Victor Rațoi, potrivit informației plasate pe site-ul Judecătoriei Chișinău. Același judecător, în octombrie 2015, a dispus arestul lui Filat, după ce fostul premier a fost încătușat în sala Parlamentului.

De ce a fost eliberat Vlad Filat

Avocatul Ion Vîzdoaga a precizat pentru TV8 că eliberarea condiționată a fostului premier a fost posibilă datorită deciziilor CtEDO și legilor moldovene care prevăd reducerea pedepsei din cauza condițiilor de detenție proaste și permit punerea în libertate a deținuților după ispășirea a 2/3 din pedeapsă. „Filat a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare. Două treimi din pedeapsă înseamnă șase ani. Acum el a împlinit patru ani. S-a calculat un an pentru doi, pentru că a fost deținut în Penitenciarul nr. 13, în condiții inumane”, a spus avocatul Ion Vîzdoaga.

La câteva ore după anunțul privind eliberarea lui Vlad Filat, actualul ministru al Justiției Fadei Nagacevschi a susținut un briefing în care a declarat că Ministerul Justiției nu a fost informat despre existența unui demers din partea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor privind eliberarea înainte de termen a lui Vlad Filat. El a mai spus că decizia de eliberare a lui Vlad Filat trezește mai multe suspiciuni, pentru că demersul ANP a fost expediat în instantă pe 12 noiembrie, ziua în care a căzut Guvernul Sandu. Pe 4 decembrie, tot ministrul Nagacevschi a declarat după ședința Consiliului Suprem de Securitate că va opera unele demisii la Administrația de Stat a Penitenciarilor. „Anumite cadre urmează a fi înlocuite pentru că nu se isprăvesc cu sarcinile. ANP și în genere penitenciarele sunt conduse de interimari și lucrurile degradează”, a menționat oficialul.

Totodată, Fadei Nagacevschi s-a arătat sceptic asupra faptului cum a fost calculat termenul de 2/3 din din pedeapsa fostului premier. El a atenționat că Vlad a fost condamnat la 9 ani de pușcărie, dar a fost deținut circa 4 ani. „Aici e o matematică simplă. 4 ani, 9 ani. Nu știm cum s-a ajuns la 2/3. Asta este prima întrebare pe care noi o vom clarifica”.

Pe de altă parte, fosta ministră a Justiției Olesea Stamate a precizat că nu a știut despre demersul de eliberare condiţionată a lui Vlad Filat, depus de administraţia Penitenciarului 13.  „Asemenea demersuri sunt semnate de administraţia penitenciarului în care este deţinută persoana şi nu de reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor”, a spus Olesea Stamate.

Cazul trezește dispute politice

„Există suspiciuni că încheierea judecătorească prin care Vlad Filat a fost eliberat condiționat din detenție) poartă un caracter ilegal”, a declarat Igor Dodon după ședința Consiliului Suprem de Securitate, sugerând că aceasta ar putea fi anulată.

Șeful statului a menționat că a cerut suplimentar să fie informat despre eliberarea lui Filat din detenție. „Din ceea ce avem la acestă etapă este ca eliberarea lui a fost pregătită de fosta guvernare”, a adăugat președintele Dodon. Potrivit lui, eliberarea lui Vlad Filat a fost iniţiată de către o instituție subordonată Ministerului Justiţiei, în ziua în care a plecat Guvernul Sandu, în baza unei decizii unanime a unei Comisii formate din 11 membri. Comisia care se afla în subordinea ministerului Justiţiei.

Pe de altă parte, fosta prim-ministră Maia Sandu a declarat într-un mesaj pe Facebook că „justiția lui Dodon l-a eliberat pe Filat din închisoare.” „Să fie foarte clar – Guvernul pe care l-am condus nu are nimic în comun cu această decizie. Hotărârea „vestitei” judecătorii Ciocana de eliberare a lui Filat ridică mari semne de întrebare, ca și multe alte hotărâri adoptate de justiția din Republica Moldova”,a menționat fosta prim-ministră.

Potrivit acesteia, acuzațiile lui Dodon în adresa echipei sale sunt aberante, iar complicitatea penitenciarului 13, care prezintă o hârtie datată cu ziua demiterii guvernului, „este o făcătură grosolană”. „Dodon este cel care controlează judecătorii și protejează corupții”. a mai spus Maia Sandu.

Ce declară analiștii politici

Expertul Dionis Cenușă menționează că eliberarea condiționată a lui Vlad Filat creează multă polemică. „De ce acum? De ce înainte de termen? Cui îi este de folos?”. El a arătat că acest eveniment poate avea impact de ordin politic, arătând trei factori în acest sens.

Astfel, potrivit lui, socialiștii deja au lansat suspiciuni despre presupusa implicare a Guvernului Maiei Sandu, deși nu există nicio probă în acest sens. Dacă mesajul socialiștilor va prinde rădăcini, atunci acesta poate compromite mesajul anti-oligarhic al opoziției ACUM, susține el.

Un alt factor ar fi că aflarea lui Filat în libertate va distorsiona atenția publicului de la ceea (nu) face guvernarea sub conducerea socialiștilor. Iar în al treilea rând, revenirea lui Filat în viața publică poate servi pentru scopuri de manipulare, făcând conexiuni între Vlad Filat și Maia Sandu, ca parte din pregătirile pentru anul electoral 2020. „Dacă Filat revine și în viața politică, atunci animozitățile cu reprezentații ACUM vor apărea, deoarece cei din urma vor încerca să se îndepărteze”, a menționat expertul.

Expertul Ion Tăbărță susține că fosta guvernare, cât și actuala au frica de a-și face o imagine proastă și de a prejudicia imaginea politicii în general, după eliberarea lui Filat. „Actuala guvernare, dar și precedenta guvernare, se teme să nu acumuleze bile negre în legătură cu această eliberare. Această condamnare a fostului prim-ministru, indiferent cum a avut ea loc, cu încălcarea procedurilor sau netransparent, dar a fost acel „sânge” așteptat în societate față de clasa politicului care s-a făcut vinovată de mai multe delapidări economice financiare, și aici ne referim la furtul miliardului”, a declarat pentru Deschide.md Ion Tăbîrță.

Vlad Filat: Eliberarea mea are la bază legea

Fostul premier a declarat că toată procedura de eliberare condiționată a sa s-a produs pe perioada a trei guverne, iar încercarea de a scoate în evidență data de 12 noiembrie, atunci când a fost demis Guvernul Maia sandu, este doar o speculație. El a precizat că „încercarea de a sugera că această decizie are legătură cu Guvernul Sandu nu are nimic comun, pur și simplu a fost o coincidență. Am început acțiunea încă aprilie 2019, când premier era Pavel Filip și la guvernarea erau democrații și s-a finalizat ieri, când în fruntea guvernului se află Ion Chicu”.

În cadrul unei conferințe de presă, Vlad Filat a explicat că personal a depus cererea către administrația Penitenciarului nr. 13 pentru eliberarea condiționată. Cererea a fost examinată. În urma examinării de către comisia Penitenciarului, în mod unanim, a fost acceptată cererea sa, iar pe 12 noiembrie demersul a fost transmis în Judecată. „12 noiembrie nu pentru că e ziua când a căzut Guvernul Sandu, dar pentru că era penultima zi, când putea fi depus demersul”, a ținut să precizeze fostul premier.

Avocatul Viorel Berliba a precizat că instanța de judecată a admis demersul Penitenciarului nr.13 de a-l elibera pe Vlad Filat pe 3 decembrie 2019, după ce acela a executat 2/3 din pedeapsa stabilită. Aceasta în condițiile în care în urma încheierilor Judecătoriei Centru din 30 iulie 2019 şi din 28 octombrie 2019 i-a fost redusă pedeapsa cu 709 zile, „adică doi ani fără 23 de zile”. „Menționez de ce 2/3. Pe de o parte, la data de 15 octombrie 2019, Vlad Filat a executat 4 ani de închisoare, prin încheierile din 30 iulie 2019 şi din 28 octombrie 2019 i-a fost redusă pedeapsa cu 709 zile. Dacă adunați la 15 octombrie 23 de zile se obţine data de 6 noiembrie 2019, adică termen de 2/3”, a spus avocatul.

Vlad Filat a reiterat că eliberarea sa are la bază legea. „Acum este o luptă: Cine l-a eliberat pe Vlad Filat. Nici Maia Sandu, nici Igor Dodon. Eliberarea mea are la bază Legea. Eu am spus mai înainte că nu voi accepta nici un demers politic, ca să fiu grațiat. Nu am stat patru ani în pușcărie pentru ca cineva să mă arate cu degetul că am făcut anumite jocuri. Nu am fugit din țară. M-am conformat legii și mi-am ispășit pedeapsa în liniște”, a spus fostul premier.

Potrivit lui, după eliberarea sa cel mai insistent sfat al unor „prietenilor de-ai săi” a fost să plece cât mai repede din țară. „Întrebarea este de ce mi se transmite atât de insistent acest mesaj”, a întrebat retoric fostul premier. În cadrul conferinței, el a mai spus că nu este interesat de a reveni în politică. În primul rând, este interesat „de recuperarea daunei pe care am provocat-o unor oameni”. Vlad Filat a lăsat să se înțeleagă că în viitor va activa în sectorul privat, însă asta nu înseamnă că nu va comunica cu oamenii politici.

PE SCURT

Ilan Șor, fostul primar al orașului Orhei, deputat și personaj cheie implicat în furtul miliardului, s-a bucurat de o atitudine blândă din partea justiției din Moldova. La această concluzie au ajuns autorii raportului de monitorizare a justiției selective în cazul dosarelor penale.

Experții au examinat 14 dosare penale de rezonanță. Însă, parcursul dosarului pe numele lui Șor a fost comparat cu cele ale lui Vlad Filat, Chiril Lucinschi, precum și a lui Veaceslav Platon. Toate cele patru dosare se referă, potrivit procurorilor, la așa-numitul caz al „furtului miliardului”.

PE LUNG

Analiza comportamentului procurorilor și judecătorilor în cele patru dosare trădează o atitudine privilegiată manifestată de organul de anchetă și instanță în cazul lui Ilan Șor, considerat afiliat guvernării PDM, susțin experții. Potrivit lor, unul dintre aspectele care determină justiția selectivă în acest caz este arestul preventiv și condițiile de detenție provizorie. Ilan Șor s-a aflat într-un loc de detenție preventivă timp de 42 de zile, fiind deținut în izolatorul CNA, unde condițiile de detenție provizorie sunt bune. De asemenea, Șor s-a aflat timp de 11 luni în arest la domiciliu și 25 de luni a avut interdicție de părăsire a țării. Cu toate acestea, el a avut mai multe călătorii în străinătate, în vacanță, dar și o deplasare la Strasbourg, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali europeni, în octombrie 2017. Vlad Filat a fost cercetat penal în stare de detenție, în Penitenciarul nr. 13. Veaceslav Platon se află în detenție de pe 25 iulie 2016, din momentul în care a fost reținut de oamenii legii de la Kiev și extrădat celor de la Chișinău. La fel ca Vlad Filat, Veaceslav Platon a fost ținut în arest în Penitenciarul nr. 13, unde a rămas să își ispășească pedeapsa după condamnare. Chiril Lucinschi s-a aflat în arest la domiciliu timp de 10 luni, după care a fost plasat sub control judiciar.

„Șor se deosebește de ceilalți. Abordarea preferențială a lui nu poate fi negată de nimeni din societate. Deși era din alt partid, oricum se observa că era loial și se bucura de susținerea neafișată a fostei guvernări. Deși a furat cei mai mulți bani, acesta a fost cercetat în libertate și nu i-a fost confiscată averea”, susține Cristina Țărnă, fosta șefă-adjunctă a Centrului Național Anticorupție, care s-a ocupat de monitorizarea justiției. 

Dacă în cazul lui Vlad Filat, organele de drept s-au grăbit să anunțe sentința, în cazul lui Șor se observă o tergiversare evidentă. La trei ani de la transmiterea dosarului lui Ilan Șor în judecată, în privința acestuia nu există o decizie definitivă a instanței. 

Mai mult, în timp ce era în stare de arest, Șor și-a înregistrat un partid. Ceea ce i-a permis să obțină revocarea măsurii preventive a arestului, datorită principiului general din dreptul electoral că niciun concurent electoral nu poate fi supus măsurilor preventive care îl împiedică să participe efectiv în campania electorală. „Astfel, situația juridică precară a unui subiect suficient de bogat a lansat pe scena politică un nou partid cu rădăcini penale”, remarcă autorii raportului. Judecătorii au fost mai înțelegători în cazul lui Șor când acesta a cerut amânarea ședințelor de judecată în timpul campaniei electorale. Asta în timp ce aceeași solicitare venită din partea lui Dorin Chirtoacă a fost respinsă.

În dosarul lui Ilan Șor, Curtea de Apel Cahul a acceptat solicitarea apărării de efectuare a unei expertize economico-financiare. În cauza lui Chiril Lucinschi, judecătorii au respins o solicitare similară. O altă excepție făcută în favoarea lui Ilan Șor a fost transferarea dosarului acestuia la Curtea de Apel Cahul, acolo unde accesul presei la ședințele de judecată este mai complicat din cauza distanței mari de la Capitală. Transferul l-a avantajat pe Ilan Șor. Cu toate acestea, după schimbarea guvernării, Șor a cerut recuzarea tuturor judecătorilor de la Cahul, motivând că nu are încredere în ei. 

Instanța de fond nu a aplicat sechestru pe bunurile lui Ilan Șor, ca măsură de asigurare, așa cum a făcut-o în cazul celorlalte trei cauze penale instrumentate în legătură cu frauda bancară: Vlad Filat, Chiril Lucinschi, Veaceslav Platon. 

Totodată, deși Ilan Șor și Veaceslav Platon au fost învinuiți de procurori de comiterea acelorași fapte – escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Pentru Șor, care ar fi spălat cinci miliarde de lei de la Banca de Economii, acuzarea a solicitat închisoare pe termen de 19 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. În cazul lui Platon, deși suma invocată e de circa şase ori mai mică (800 de milioane de lei), pedeapsa cerută de procurori a fost ceva mai mare – 23 de ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. Într-un final, Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Învinuirea primarului de la Orhei, de cealaltă parte, a suferit schimbări pe parcurs, iar Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis.

Menționăm că, după alegerile parlamentare din acest an, Ilan Șor a fost ales deputat în noul Legislativ. Însă, după ce noua alianță dintre socialiști și deputații Blocului ACUM a numit conducerea Parlamentului și a investit executivul în frunte cu Maia Sandu, debarcând astfel democrații de la guvernare, Șor a fugit din Republica Moldova. Ulterior, procuratura a anunțat că acesta „a traversat în mod ilegal frontiera de stat, eludând controlul vamal şi cel de frontieră”, iar Curtea de Apel Cahul a emis un mandat de arest pe numele lui și l-a anunțat în căutare.