PE SCURT
Oamenii de știință din Australia au dezvoltat un nou compus chimic bazat pe aur, care ucide celulele afectate de tumori de 24 de ori mai eficient decât terapia standard. Biologii americani au descoperit un nou „hormon al stresului”, iar un grup de cercetători au constatat că un parazit din pădurile tropicale ar putea fi utilizat la elaborarea unui vaccin împotriva virusului imunodeficienței umane.
PE LUNG
Compus bazat pe aur, care ucide celulele afectate de tumori
Un grup de oameni de știință australieni de la Royal Melbourne University of Technology a reușit să demonstreze că nanoparticulele de aur pot ucide eficient și selectiv celulele canceroase, fără a le afecta pe cele sănătoase. Acest lucru oferă un avantaj uriaș față de chimioterapia și radioterapia, atunci când mor atât celulele canceroase, cât și cele sănătoase neafectate de procesul oncologic. Cea mai eficientă metodologie s-a dovedit a fi împotriva cancerului de prostată, sân, cervical, melanom și cancer de colon.
Nanoparticulele de aur au o suprafață uriașă în comparație cu alte nanoparticule. Acestea permit atașarea la ele a mai multor molecule, anticorpi sau medicamente, spun oamenii de știință. În viitorul apropiat vor începe studiile clinice.
Un parazit ar putea ajuta la elaborarea unui vaccin contra HIV
Un grup de oameni de știință din diferite țări au descoperit că ouăle viermelui parazitar Schistosoma mansoni – care trăiește în subtropice și poate provoca o boală parazitară la oameni – poate deveni cheia tratamentului HIV-1.
După cum s-a dovedit, ouăle conțin molecule cu proprietăți antiinflamatorii puternice, care sunt eficiente în combaterea afecțiunilor inflamatorii acute.
În timpul experimentului, oamenii de știință au dezvoltat un nou compus chimic din ouă de vierme. Ei au tratat celulele speciale ale sistemului imunitar (dendrite și limfocite T) cu medicamentul nou și au încercat să le infecteze cu virusul imunodeficienței umane. S-a dovedit că celulele au devenit cu 80% mai rezistente la virus și au blocat captarea virusului și transmiterea acestuia în interiorul celulei. În viitorul apropiat, oamenii de știință vor începe să creeze un nou vaccin împotriva HIV-1. Testele vor fi efectuate în regiuni ale lumii unde infecțiile cu viermi cu Schistosoma mansoni sunt endemice (acele zone în care trăiesc viermi).
A fost identificat un nou hormon al stresului
Biologii americani au descoperit un nou „hormon al stresului” – s-a dovedit că panica este cauzată nu de adrenalină, ci de un hormon puțin cunoscut din țesutul osos – osteocalcin.
Reacția acută la stres este un mecanism de protecție care permite animalelor să răspundă rapid la situații care le pot pune viața în pericol – să respingă amenințarea sau să o ia la fugă.
Respirația se accelerează, pupilele se dilată, inima începe să bată, palmele transpiră și începi să tremuri. Astfel de modificări sunt asociate cu eliberarea hormonilor de adrenalină și cortizol în sânge din glandele suprarenale. Cu toate acestea, un nou studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea Columbia (SUA) a arătat că acești doi hormoni sunt doar o parte din răspunsul nostru la stres. Hormonul osteocalcin, care este produs de oasele noastre, este mai important.
Studiile au arătat că osteocalcina este implicată în metabolism, afectează fertilitatea, crește capacitatea celulelor de a lua glucoză și joacă un rol în dezvoltarea memoriei. Însă cel mai mare interes în rândul specialiștilor a fost cauzat de faptul că osteocalcinul joacă un rol principal în situațiile de stres acut.
În timpul experimentului, oamenii de știință au creat situații stresante pentru șoareci și au măsurat nivelul de concentrare a hormonilor. Ei au remarcat că nivelul osteocalcinei și al adrenalinei în sângele șoarecilor a crescut brusc în momentul perceperii pericolului. În același timp, și șoarecii cu glandele îndepărtate care produc adrenalină (glandele suprarenale) au reacționat puternic la stres. Șoarecii speriați au înregistrat un nivel ridicat de osteocalcină în sânge deja la 2-3 minute după o situație stresantă. Astfel, ritmul cardiac a accelerat , tensiunea arterială și temperatura a crescut, iar nivelul de glucoză din sânge a crescut. Acei șoareci cărora oamenii de știință „le-au stopat” gena osteocalcinei și i-au lăsat doar să producă adrenalină au rămas indiferent la situația stresantă. Totodată, oamenii de știință au fost capabili să provoace un răspuns acut la stres la șoareci pur și simplu injectând o cantitate mare de osteocalcin în ei.
Studiile au confirmat că hormonul osteocalcin poate controla direct o situație acută de stres, chiar și în absența adrenalinei și cortizolului. În viitor, cercetările vor fi efectuate pe primate și pe oameni.
Sursa: curenttime.tv
