La începutul anilor 2000, una dintre provocările majore pentru protecția copilului în Republica Moldova era migrația. Sute de copii plecați peste hotare împreună cu părinții ajungeau în situații de risc, în timp ce mulți alții rămâneau acasă, în grija rudelor sau a altor persoane. Statul nu avea, la acea vreme, mecanisme clare pentru protecția copiilor afectați de migrație și nici o procedură bine definită pentru repatrierea celor aflați în dificultate în alte țări.
În ultimii 20 de ani, sistemul de protecție a copilului a trecut prin reforme, iar răspunsurile la problemele cu care se confruntă copiii s-au diversificat. Bullying-ul a ajuns să fie recunoscut prin lege, au fost îmbunătățite modalitățile de lucru cu copiii aflați în contact cu sistemul de justiție, iar războiul din Ucraina a adus o nouă provocare: protecția și integrarea copiilor refugiați.
Parcursul Fundației Terre des hommes în Republica Moldova spune și el povestea acestor schimbări. De la primele intervenții pentru repatrierea copiilor aflați în situații de risc până la programe de prevenire a violenței, promovarea unei justiții prietenoase pentru copii, susținerea participării tinerilor și sprijinirea refugiaților, prioritățile organizației s-au extins și s-au adaptat în timp la nevoile copiilor și ale comunităților.
Un răspuns la criza migrației
Terre des hommes (Tdh), o organizație elvețiană cu o experiență vastă în protecția copiilor din întreaga lume, a început să activeze în Republica Moldova în 2004, la solicitarea autorităților, pentru a sprijini repatrierea copiilor moldoveni aflați în situații de risc peste hotare.
Elena Madan, directoarea Terre des hommes Moldova, își amintește primele cazuri în care a intervenit organizația: „Erau copii neglijați, copii orfani sau fără îngrijire părintească, iar noi, ca organizație, am ajutat la repatrierea și reintegrarea acestora.”
Repatrierea necesita coordonare între autoritățile din țările în care se aflau copiii și instituțiile din Republica Moldova, într-o perioadă în care nu exista încă o procedură clară pentru astfel de cazuri.
Experiența acestor intervenții a arătat că soluționarea cazurilor individuale nu era suficientă. Era nevoie de un mecanism pe care statul să îl poată aplica independent. Tdh a oferit expertiză Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru elaborarea cadrului juridic, iar în 2008 a fost adoptată o Hotărâre de Guvern care a reglementat procedura de repatriere a copiilor și adulților aflați în situații de risc în străinătate.
De la intervenții directe la consolidarea sistemului de protecție
Odată ce statul a preluat mecanismul de repatriere, Tdh Moldova și-a îndreptat treptat atenția spre consolidarea sistemului de protecție a copilului la nivelul comunităților, lucrând cu autorități și profesioniști din domeniile social, educațional și al sănătății.
Teodora Rebeja, responsabilă de programe în cadrul Fundației, descrie schimbarea de abordare: „Am început să lucrăm direct cu autoritățile de la nivel local, raional și național pentru a face sistemul de protecție a copilului mai funcțional și eficient. Ne-am concentrat pe dezvoltarea capacităților profesioniștilor, pe crearea unor servicii psihosociale, astfel încât copilul să poată crește și să fie protejat în familie și în comunitate.”
Printre primele astfel de inițiative au fost ludotecile – spații de joacă și învățare, amenajate în comunități, în care copiii beneficiau de un mediu sigur pentru a-și dezvolta abilitățile sociale și emoționale. Concepute mai ales pentru copiii din medii vulnerabile, acestea ofereau activități educative, sportive și creative, folosind jocul ca metodă principală de învățare.
„Datorită ludotecii, copiii noștri au devenit mai sociabili, mai încrezători și mai independenți”, spune Silvia Burlac, profesoară și coordonatoare a ludotecii din Gimnaziul „Andrei Porcescu” din Soroca.
Pentru o justiție mai prietenoasă copiilor
Reformele din justiție și poliție de după 2010 au evidențiat dificultățile cu care se confruntau copiii care intrau în contact cu sistemul de justiție. În special copiii aflați în conflict cu legea beneficiau de mai puțină atenție decât cei afectați de violență sau victimele infracțiunilor ori contravențiilor. În același timp, profesioniștii nu aveau întotdeauna instrumentele necesare pentru a lucra cu ei.
Liliana Astrahan, responsabilă de programul pentru justiție prietenoasă copilului, își amintește cum arăta situația la început: „Am făcut o analiză a cunoștințelor, atitudinilor și practicilor polițiștilor, dar și a experiențelor copiilor care au interacționat cu sistemul. Rezultatele arătau că acești copii se simțeau neauziți și neprotejați în primul lor contact cu autoritățile.”
Astfel, în 2013, Terre des hommes Moldova a lansat programul de justiție pentru copii. Polițiști, asistenți sociali și alți profesioniști au fost instruiți să înțeleagă particularitățile de vârstă și nevoile copiilor, să identifice riscurile la care aceștia pot fi expuși și să comunice eficient cu ei.
În următorii ani, organizația și-a extins activitatea în domeniul justiției, dezvoltând programe care să-i ajute pe copii și tineri să nu ajungă în conflict cu legea. Activitatea a inclus și consolidarea serviciilor de probațiune și susținerea alternativelor la detenție. În paralel, Tdh Moldova promovează justiția restaurativă, o abordare care îi ajută pe copii și tineri să își asume responsabilitatea pentru faptele lor, să repare prejudiciul produs și să se reintegreze în comunitate.
Programul a vizat și copii cu un grad sporit de vulnerabilitate. În 2017, Tdh Moldova a realizat un studiu despre copiii în situații de stradă, pornind de la experiențele și perspectivele lor, pentru a înțelege mai bine cauzele fenomenului și a formula recomandări privind prevenirea acestuia și protecția copiilor afectați.
În cadrul programului de justiție a fost dezvoltat și LEGISLAND, un joc educațional despre sistemul de justiție, inspirat din situații reale. Acesta îi ajută pe copii să înțeleagă rolul profesioniștilor din sistem, drepturile și responsabilitățile lor și sprijinul la care pot apela.
„Prin LEGISLAND am învățat despre importanța legilor, cât de haotică ar fi lumea fără ele și cum îi protejează acestea pe copii”, a relatat Alexandrina, o elevă din Chișinău.
La crearea și testarea jocului au participat direct adolescenți cu vârste între 14 și 18 ani din Consiliul consultativ al copiilor și tinerilor al Tdh Moldova, iar elevi din 20 de școli din țară l-au testat și au oferit feedback.
„Implicarea activă a copiilor în crearea și testarea jocului a fost esențială. Astfel, ei nu doar învață, ci se simt și parte din schimbare, iar asta le dă putere și motivație să respecte regulile și să devină actori responsabili în comunitățile lor”, explică Teodora Rebeja.
În prezent, jocul LEGISLAND se regăsește în școli, biblioteci publice, centre de tineret, inspectorate de poliție și chiar în Parlament – în total, în aproape 150 de instituții din întreaga țară.
Din 2025, activitatea Tdh Moldova în domeniul justiției include și medierea școlară, prin programul „MEDIEM”. Acesta aduce principiile practicilor restaurative și în școli, oferindu-le elevilor o modalitate de a rezolva conflictele prin dialog. În 20 de școli partenere, elevii au fost pregătiți să devină mediatori pentru colegii lor, cu sprijinul profesorilor și psihologilor mentori.
Efectele sunt deja vizibile în unele dintre școlile participante. „La nivelul școlii, am observat o îmbunătățire a climatului școlar și tot mai puține conflicte între elevi”, arată Pelaghia Traci, directoarea Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din satul Taraclia, raionul Căușeni.
Copiii rămași acasă
Plecarea părinților peste hotare îi afecta profund pe copiii rămași acasă. Mulți dintre ei rămâneau în grija rudelor sau a altor persoane, iar separarea ridica o nouă problemă: cum poate fi păstrată relația dintre copii și părinții plecați?
„Mamă, tată, îmi lipsiți. Plecarea la școală și întoarcerea nu sunt cele mai plăcute momente. Simt un pustiu în casă, simt un pustiu în sufletul meu. Am o vârstă fragedă pentru a duce acest DOR enorm”, le scria un copil părinților săi plecați la muncă peste hotare. Terre des hommes a documentat peste o mie de astfel de mesaje prin care copiii vorbeau despre dor, singurătate și viața lor de zi cu zi.
În 2016, Terre des hommes a lansat campania „Familii fără hotare”, pentru a sprijini copiii și familiile afectate de migrația părinților.
Părinții și îngrijitorii participau la sesiuni de informare și primeau materiale practice care îi ajutau să pregătească copilul pentru plecarea unui părinte, să vorbească deschis despre schimbările care urmau, să mențină relația la distanță și să gestioneze emoțiile provocate de separare.
Părinții, parte din soluție
În activitatea Terre des hommes, sprijinul pentru copii este însoțit de lucrul cu adulții din jurul lor. Părinții și îngrijitorii au un rol esențial în creșterea și protecția copiilor, iar organizația a dezvoltat, de-a lungul anilor, activități și materiale educaționale dedicate acestora, pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine nevoile copiilor, să comunice cu ei și să contribuie activ la dezvoltarea și protecția lor.
Un exemplu în acest sens este campania „Tată, hai să ne jucăm!”, lansată în 2017, prin care organizația a pus accent pe implicarea taților în creșterea și educația copiilor. Derulată pe parcursul mai multor ani și extinsă inclusiv în comunități rurale, campania a promovat un rol activ al taților în viața copiilor și o relație mai apropiată cu aceștia.
„Dragă tată, ziua de azi a fost cea mai frumoasă și vreau să nu se mai termine!”, și-a împărtășit entuziasmul un copil participant la cea de-a doua ediție.
Teodora Rebeja explică ideea de la care a pornit campania: „Ne-am dorit să arătăm că tatăl nu este doar un susținător financiar, ci și un partener de joacă și un model de viață. Jocul a fost folosit ca instrument central, pentru că joaca dintre tată și copil construiește încredere, comunicare și apropiere afectivă.”
Prin „Tată, hai să ne jucăm!”, Terre des hommes Moldova s-a alăturat, în 2019, Campaniei globale MenCare pentru promovarea paternității, care reunea la acea vreme peste 45 de țări și este prezentă astăzi în peste 70.
Tinerii, de la beneficiari la participanți
Participarea copiilor și tinerilor la deciziile care îi privesc este unul dintre principiile de bază ale activității Terre des hommes. Organizația implică în mod constant copiii și tinerii prin consilii consultative, prin care le ascultă opiniile și integrează perspectiva lor în proiectele și activitățile care îi vizează.
Începând cu 2018, Tdh Moldova și-a lărgit misiunea, incluzând o nouă direcție de lucru dedicată împuternicirii tinerilor. Dacă până atunci organizația lucra cu copii de până la 18 ani, noua abordare a extins grupul de vârstă până la 25 de ani, punând accent pe capacitatea tinerilor de a iniția și produce schimbări în propriile comunități.
Noua direcție a început să prindă contur prin YouCreate, o metodologie creată de Terre des hommes la nivel global și implementată și în Republica Moldova. Tinerii identificau problemele din grupurile, școlile sau comunitățile lor și căutau soluții folosind metode creative – creație digitală, video, muzică, teatru și alte forme de artă.
O altă inițiativă de împuternicire a tinerilor a fost „Spațiul 3”. Inna Stoian, specialistă în programe de tineret la Tdh Moldova, explică mecanismul: „Tinerii au fost încurajați și susținuți financiar să vină cu propriile idei de inițiative comunitare, să le dezvolte și să le implementeze cap-coadă. Ca rezultat, unele grupuri și-au înregistrat propriile ONG-uri.”
Experiența și metodele dezvoltate în cadrul acestor programe au fost preluate și adaptate ulterior în alte proiecte dedicate tinerilor.
Sprijinul pentru tineri a inclus și pregătirea pentru viața profesională. Prin Joboteca, tinerii și-au dezvoltat competențe necesare pentru piața muncii, de la comunicare și lucru în echipă până la gestionarea banilor. Unii chiar au inițiat mici afaceri.
„Când am fost anunțată că am câștigat grantul, am fost enorm de bucuroasă. După câteva luni am achiziționat zeci de torbe gata de a fi pictate, culori, pensule și diferite accesorii”, povestește Sabrina, o tânără care și-a lansat, cu ajutorul grantului obținut în Joboteca, o mică afacere cu genți de pânză pictate.
O altă formă de participare a tinerilor este „Ziua Ștafetei”, în cadrul căreia adolescenții petrec o zi alături de un profesionist din domeniul care îi interesează, pentru a descoperi direct ce presupune meseria respectivă. Campania se desfășoară atât la Chișinău, cât și în alte localități din țară și va avea o nouă ediție în această toamnă.
Aceeași abordare participativă a fost aplicată și în dezvoltarea jocului LEGISLAND, creat și testat cu implicarea directă a adolescenților.
Implicarea tinerilor în identificarea problemelor și evaluarea soluțiilor continuă și în proiectele actuale ale organizației. În cadrul proiectului „BOOST – o experiență extrașcolară memorabilă”, membrii Consiliului Consultativ al Copiilor și Tinerilor (CCCT) au pornit de la o cercetare despre accesul copiilor la activități extrașcolare, prin care au identificat mai multe carențe în acest domeniu.
Daniela, membră a CCCT, descrie ce a însemnat pentru tineri această implicare: „Munca și opiniile noastre au ajuns dincolo de cadrul consiliului și au putut contribui la identificarea unor nevoi reale și la găsirea unor soluții.”
În prezent, organizații locale implementează inițiative afterschool, iar tinerii vor evalua aceste activități din perspectiva copiilor care participă la ele.
„Rezultatele acestor programe se văd în tinerii care, prin interacțiunea cu Terre des hommes, își dezvoltă abilitățile și devin un exemplu pentru ceilalți. Noi vrem ca tinerii să simtă că vocea lor contează și poate fi auzită”, spune Inna Stoian.
O provocare rămâne însă implicarea tinerilor mai vulnerabili, care participă mai rar la astfel de oportunități. Potrivit Innei Stoian, printre problemele cu care aceștia se confruntă se numără sănătatea mintală și izolarea socială.
Bullying-ul: fenomen vechi, noțiune nouă în legislație
Bullying-ul nu era un fenomen nou în școlile din Republica Moldova, însă mult timp nu a fost recunoscut și reglementat separat de alte forme de violență. Din 2019, prevenirea bullying-ului a devenit una dintre direcțiile de lucru ale Terre des hommes Moldova.
Fundația a avut un rol decisiv în recunoașterea legislativă a bullying-ului ca formă distinctă de violență. Tdh Moldova a cercetat fenomenul, a adus argumente în fața Parlamentului și a susținut activ, în colaborare cu un grup de parlamentari, introducerea acestuia în legislație. În 2022, noțiunea de bullying a fost introdusă în Codul educației.
În paralel cu demersurile pentru schimbarea legislației, Tdh Moldova a elaborat și a implementat în școli programe de prevenire și combatere a bullying-ului, destinate atât copiilor, cât și profesioniștilor care lucrează cu ei. Organizația a desfășurat și o campanie amplă de informare și a dezvoltat platforma națională www.stopbullying.md, care oferă informații și resurse pentru copii, părinți și profesioniști.
În 2024, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, Tdh Moldova a pregătit 40 de facilitatori naționali, care au organizat ulterior sesiuni de instruire pentru aproape 500 de profesori. „Obiectivul principal a fost ca profesorii să poată identifica comportamentele de bullying și să știe cum să intervină. Marea carență este că, deși bullying-ul este prezent în unele instituții de învățământ, adulții încep să îl vadă ca pe o problemă abia după ce situația se agravează. Creăm toate condițiile ca profesorii să fie conectați la atmosfera din școală și pregătiți să intervină”, declara la acea vreme Diana Clipaci, din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.
Tdh Moldova continuă să sprijine Ministerul Educației și Cercetării și instituțiile de învățământ în prevenirea bullying-ului și intervenția în astfel de situații, iar în acest an Fundația participă, alături de Minister și alți parteneri, la elaborarea Planului național de prevenire și intervenție în situații de violență și bullying. În același timp, organizația a distribuit în toate școlile din țară resurse informative pentru copii și părinți.
Răspunsul la criza refugiaților
Invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a adus o nouă provocare pentru Republica Moldova și pentru Tdh Moldova. Organizația, care până atunci se concentrase în principal pe programe de dezvoltare și pe consolidarea sistemului de protecție a copilului, a trebuit să integreze rapid în activitatea sa un răspuns umanitar de urgență.
„Lucrul umanitar este absolut diferit de ceea ce făceam noi până în 2022. Peste noapte, vin oameni doar cu o sacoșă, fără haine, fără mâncare, fără acte, nu știu încotro s-o ia. În mare parte, mame cu copii mici”, își amintește Elena Madan.
La solicitarea UNICEF, organizația a acționat imediat, formând echipe multidisciplinare de asistenți sociali, psihologi și animatori. Acestea au intervenit inițial la centrul de tranzit pentru refugiați de la MoldExpo, iar ulterior în centre de plasament și în comunități din întreaga țară, prin intermediul echipelor mobile.
Tatiana Zaloj, responsabilă de programele de urgență în cadrul Fundației, descrie nevoile întâlnite în primele luni ale crizei: „Multe dintre aceste familii au venit în stare de șoc, copii traumatizați care aveau nevoie, pe lângă suport material, și de sprijin psihologic constant. Am lucrat să creăm activități care să le permită să se simtă protejați și să-și exprime emoțiile prin joacă și artă.”
Intervenția a inclus spații prietenoase copiilor, informare, sprijin psihologic și social, echipe mobile și ajutor material pentru familiile vulnerabile.
„Îmi place că aici pot desena și vorbi. Nu mă mai gândesc tot timpul la ce s-a întâmplat acasă. Aici parcă uit de război”, povestește un copil refugiat.
Pe măsură ce răspunsul la criza refugiaților a trecut de la faza de urgență la una pe termen mai lung, organizația a adoptat strategia „Nexus”. Accentul s-a mutat treptat de la ajutorul umanitar spre integrarea refugiaților și consolidarea serviciilor publice de care beneficiază atât refugiații, cât și comunitățile care îi găzduiesc.
Două decenii de activitate în cifre
În peste două decenii de activitate în Republica Moldova, programele Terre des hommes au ajuns la mai mult de 250.000 de copii, tineri, părinți și profesioniști.
În această perioadă, organizația a contribuit la elaborarea a șapte legi și documente de politici în domeniul protecției copilului, a dezvoltat 60 de resurse educaționale și metodologice și a format zeci de mii de profesioniști care lucrează cu copiii – cadre didactice, asistenți sociali, psihologi, polițiști și judecători.
În comunități, Tdh Moldova a creat sau amenajat 180 de spații sigure și prietenoase pentru copii, adolescenți și familii și a acordat 265 de granturi mici ONG-urilor și grupurilor de inițiativă ale tinerilor.
Miza pe termen lung
Dincolo de programele dezvoltate și de rezultatele acumulate în timp, miza pe termen lung rămâne consolidarea unui sistem de protecție capabil să răspundă cât mai bine nevoilor copiilor. Pentru Elena Madan, experiența și soluțiile dezvoltate de organizații trebuie să contribuie la acest proces și să poată ajunge la cât mai mulți copii.
„Ne dorim un sistem de protecție a copilului tot mai puternic, capabil să răspundă nevoilor tuturor copiilor. Asta nu înseamnă că rolul organizațiilor va dispărea, ci că se va transforma. Putem continua să aducem expertiză, să dezvoltăm soluții și să oferim servicii, inclusiv în parteneriat cu statul, dar și să contribuim la calitatea acestor servicii. Important este ca experiența și soluțiile care funcționează să fie integrate în sistem și să poată ajunge la cât mai mulți copii”, conchide directoarea Fundației Terre des hommes Moldova.
