Temu: Concurentul afacerilor mici și mijlocii din țară

Sursa: Ilustrație de Dana Munteanu

În era consumerismului sloganul pe care îl găsim pe pagina oficială a platformei Temu – „Shop Like a Billionaire” sună ca îndemnul mamei înainte de ziua ta: „Hai, alege ce vrei, pentru că acesta va fi cadoul de ziua ta”. Doar că, dacă mama îți permitea să alegi un singur cadou, pe Temu poți să-ți umpli coșul de cumpărături până la limita soldului disponibil de pe card. 

Un aparat de scos scamele de pe haine, de exemplu, costă pe Temu aproximativ 65 de lei. În magazinele locale, același produs ajunge chiar și la puțin peste 300 de lei. Diferența nu este doar un „preț ridicat” – în cazul magazinelor fizice, costul include taxe vamale, TVA și alte cheltuieli înainte ca produsul să ajungă pe raft. 

Pentru marile rețele, diferența poate să nu pară semnificativă, însă pentru afacerile mici din țară, care vând exact aceleași produse, impactul este major. 

Am stat de vorbă cu o familie care deține o mică afacere, pentru a înțelege mai bine cum afectează cumpărarea online a produselor ieftine atât afacerile mici, cât și economia națională, mai ales în cazul platformelor care beneficiază de scutiri de taxe vamale. 

Mulțumesc, voi comanda de pe Temu, pentru că acolo e mai ieftin” 

Soții Becciev dețin un magazin, unde vând produse de uz casnic, pentru grădină, decor, dar și instalații sanitare. În ultima vreme au observat tot mai mulți clienți care vin pentru sfaturi înainte de a comanda online. „Clienții vin în magazin, se uită la produse, cer o consultație, pun un șir de întrebări, iar la final ne spun: «Mulțumesc, voi comanda de pe Temu, pentru că acolo e mai ieftin »”, ne-a povestit Veronica Beccieva, proprietara magazinului. 

Femeia își amintește că pentru prima dată s-a confruntat cu acest lucru în primăvara acestui an, în preajma sărbătorilor pascale. Veronica povestește că în această perioadă florile decorative din plastic se vindeau de obicei foarte bine, unii clienți folosindu-le pentru morminte. „Clientul întreabă cât costă această crenguță cu flori, i-am spus că 15 lei, la care ea îmi zice: «Dar pe Temu, am văzut cu 10 lei! O să iau de acolo»”, ne povestește vizibil indignată Veronica. 

„Faci o comandă, iar curierul ți le aduce până la scară și acest lucru a prins multă popularitate în rândul consumatorilor. În timpul pandemiei oamenilor le-a plăcut, pentru că obțin produsul dorit fără să se deplaseze fizic”, ne explică Veronica.  

Înainte de pandemia Covid-19 și de dezvoltarea shopping-ului online, magazinul înregistra venituri anuale de aproximativ 12 milioane de lei. Acum cifra s-a redus la jumătate. „Noi cele mai mari vânzări le aveam în preajma sărbătorilor sau în luna august, atunci când moldovenii din diaspora veneau în țară pentru a face reparații în casele lor. Acum însă acest lucru nu se mai simte la fel”, ne mărturisește femeia. 

Veronica subliniază și un aspect important: să cumperi un produs online de la un magazin local, cu livrare la domiciliu, nu este mai ieftin, pentru că prețul include și costurile de transport. Temu, pe de altă parte, livrează gratuit din afara țării, așa că plătești doar produsul. 

„Temu a distrus piața” 

Magazinul soților Becciev vinde aproape aceleași produse pe care le poți găsi pe Temu. Ba mai mult, le importă din aceleași țări: China sau, uneori, Turcia. Diferența majoră este că antreprenorii locali plătesc un șir de taxe, care includ și taxe vamale, înainte ca marfa să ajungă pe raft. Aceste taxe intră în bugetul statului și susțin pensiile, salariile profesorilor sau infrastructura, fiind, de fapt, parte din costul produsului. 

De cealaltă parte, coletele de pe Temu sau alte platforme online, care nu depășesc suma de 150 de euro, sunt scutite de taxe la intrarea în țară. „Temu a distrus piața”, spune soțul Veronicăi, Vitalie, care la fel s-a arătat nemulțumit de faptul că prețurile de pe Temu sunt exagerat de mici.  

Soția sa adaugă că și-ar dori ca afacerile mici și mijlocii să nu aibă de suferit în fața actualei „concurențe”. Ea își dorește ca afacerea familiei ei să aibă vânzări în continuare și ca platformele online care livrează produse în Republica Moldova să plătească același pachet de taxe, indiferent de mărimea sau valoarea coletului. 

Cum a ajuns Temu să „creeze dependență la fel ca zahărul”? 

Lansată în 2022, în Boston, Massachusetts, SUA, Temu este o companie de comerț online care conectează comercianții din toate colțurile lumii. Este un fel de „Piața Centrală”, doar că în loc să întrebi vânzătorii care este prețul, după care să zici că „la femeia din celălalt rând e mai ieftin”, aici cu cât derulezi mai mult, cu atât cresc șansele să găsești produsul dorit, la cel mai bun preț. 

Mihaela Sirețeanu, experta în domeniul economic de la WatchDog, explică că popularitatea unor astfel de platforme de comerț online, cu prețuri reduse, „creează un dezechilibru diminuând cererea pentru produsele locale și descurajând dezvoltarea afacerilor autohtone”. „Prin urmare, fenomenul poate fi benefic pentru consumatori, dar problematic pentru mediul economic intern”, avertizează experta. 

În luna aprilie a anului 2024 BBC scria despre cum compania apasă exact „butoanele” psihologiei consumatorului necesare pentru a-l face să continue cumpărăturile, iar clienții sunt încurajați să continue să cumpere prin oferirea de bonusuri și cupoane care imită recompensele pe care le-ai putea acumula într-un joc video. 

„Plăcut pentru consumatori, dar dăunător pentru economie” 

„Pe termen scurt, astfel de oferte par atractive, deoarece consumatorii plătesc mai puțin pentru mai multe produse, totuși pe termen lung, acestea vin cu un șir de probleme”, a ținut să puncteze experta. 

Statul pierde venituri bugetare, deoarece pentru aceste produse nu se plătesc taxe vamale sau TVA. Acești bani ar fi putut fi folosiți pentru investiții publice, infrastructură sau susținerea afacerilor locale 

Companiile și producătorii locali sunt dezavantajați, fiind nevoiți să respecte toate regulile fiscale interne (impozite, TVA, contribuții sociale), în timp ce platformele străine pot vinde mai ieftin fără aceleași obligații. 

Concurență neloială, scăderea vânzărilor locale și, în unele cazuri, chiar la închiderea unor afaceri mici. 

„Pe termen lung, efectul combinat al acestor platforme online este că duce la o vulnerabilitate a economiei naționale și locale, iar banii cheltuiți de cetățeni pleacă în afara țării, în loc să circule în economia națională”, avertizează experta. 

„Impactul economic real este adesea supraestimat” 

 „Am fost sesizați în privința anumitor practici care creează concurență inegală pe piață”, au declarat reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), ca răspuns la solicitarea noastră privind poziția instituției față de platformele internaționale de comerț online și posibilele soluții pentru ca site-uri precum Temu să concureze corect cu antreprenorii locali. 

„MDED, în colaborare cu reprezentanții sectorului privat a elaborat o serie de propuneri de politici și proceduri, care vor fi, comunicate platformelor internaționale (Temu, Shein, Joom, Wish ș.a.), și consultate cu societatea și jucătorii de pe piața, iar, ulterior, propus spre implementare instituțiilor subordonate MDED și altor ministere relevante” au comunicat reprezentanții ministerului. 

Potrivit raportului anual privind Evoluția Pieței Serviciilor Poștale în Republica Moldova, pentru anul 2024, datele arată că a fost înregistrată o creștere de peste 40% a coletelor și pachetelor mici internaționale.

 Ministerul se află în prezent în procesul de elaborare a unui studiu privind piața comerțului electronic, iar datele preliminare arată că „impactul economic real asupra pieței interne este adesea supraestimat.”

„Majoritatea acestor livrări vizează produse cu valoare redusă, neacoperite de oferta locală sau aflate în segmente de consum cu marjă limitată, iar ponderea lor în comerțul total rămâne modestă”, explică ministerul. 

Pe de altă parte, instituția recunoaște că trendul cumpărăturilor online are și efecte pozitive. „Contribuie indirect la modernizarea comportamentului de consum”, spun responsabilii ministerului, deoarece oamenii devin mai deschiși către plăți electronice, retururi legale și tranzacții online. 

În timp ce autoritățile de la Chișinău încă elaborează studii privind piața comerțului electronic, România a devenit, în august 2024, primul stat membru al Uniunii Europene care a introdus o taxă națională de 5 euro pentru coletele mici comandate de pe platforme chineze precum Temu sau Shein. Aceasta pentru a echilibra competiția și de a sprijini producătorii locali. 

Temu sub lupa Comisiei Europene 

În octombrie 2024, Comisia Europeană a deschis o investigație împotriva platformei Temu, în legătură cu posibile nereguli legate de produsele vândute pe site. Contextul a fost unul mai amplu: odată cu creșterea comerțului online în Uniunea Europeană, tot mai multe produse nesigure, contrafăcute sau neconforme pot ajunge la consumatori. Acestea pot reprezenta un risc pentru sănătatea și siguranța cumpărătorilor.  

Astfel, Comisia a realizat un exercițiu de monitorizare, în urma căruia a constatat că clienții care cumpără de pe Temu pot găsi produse neconforme printre oferte, cum ar fi: jucării pentru copii și produsele electronice de mici dimensiuni. Deocamdată, compania are dreptul să își prezinte apărarea și să consulte dosarul. Însă, dacă investigația va confirma constatările Comisiei, Temu ar putea primi amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală și ar fi obligată să ia măsuri pentru a corecta neregulile.

Încă din primul an de facultate, lucrând în redacția de investigații Cu Sens, am înțeles că prefer temele sociale și poveștile umane. M-am alăturat echipei Moldova.org la sfârșitul anului 2025 din dorința de a privi dincolo de probleme și a arăta că soluțiile sunt uneori mai aproape decât pare. Fie că scriu despre politică, economie sau justiție, încerc mereu să răspund la aceeași întrebare: cum aceste probleme influențează viața de zi cu zi a oamenilor și ce poate fi schimbat. Vreau să contribui la promovarea jurnalismului constructiv.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.