De Victoria Coda/ Chișinău / Moldova.ORG/ — Credinţa în Dumnezeu reprezintă calea spre mântuirea sufletului, iar biserica este Lăcaşul Sfânt ce oferă posibilitatea de a fi mai aproape de Cel care ne este Creator.
Cum înţeleg acest lucru tinerii sec. XXI şi care sunt de fapt opiniile lor vizavi de subiectul propus?
Mulţi din ei consideră că ceea ce i-au învăţat părinţii şi bunicii încă din copilărie, să meargă la biserică, să citească rugăciuni, să facă semnul Crucii, semnifică credinţa moştenită ce nu necestită îndoială.
Alţii, din contra, privesc bizar la aceste lucruri şi spun că nu înţeleg rostul şi sensul de a merge la biserică, de a-l ruga pe Dumnezeu întru ajutor.
Victoria Olăraşu, nepoata preotului Ştefan din satul Cucuruzăni, r-nul Orhei, ne spune că în biserica unde slujeşte unchiul său, de rând cu cei mai în vârstă vin şi foarte mulţi tineri, aceştia cunosc ritualurile şi sunt mai smeriţi, în oraş însă, doar bătrânii au mai păstrat sfânta tradiţie de a vizita Lăcaşul Sfânt în zilele de sărbătoare, cei mai tineri vin doar o singură dată în an, În Postul Mare.
Tinerii în prezent au preocupări ce reprezintă priorităţi în viaţa lor, credinţa în Dumnezeu rămâne a fi plasată pe un loc mai inferior, nu e corect şi nu e bine, dar oare înţeleg ei acest lucru?
