De Florin Carlan, dacul liber. New York. 25 DECEMBRIE 2010
Astazi, lumea crestina de pretutindeni sarbatoreste Nasterea Mantuitorului, lucru petrecut cu doua mii zece ani in urma. De atunci, figura centrala a vietii oricarui crestin este Domnul Iisus Christos, exemplul viu, pilda de urmat, de-a lungul intregii vieti pamantene. Pentru noi, ca Neam, acele timpuri stravechi sunt de o importanta covarsitoare.
Pe pamantul Daciei, stramosii nostri erau recunoscuti ca fiind deosebit de viteji si, mai cu seama, mari aparatori ai drepturilor umane naturale, inalienabile: viata, libertatea si drumul fiecaruia catre fericire. Se stie ca la aproximativ o suta de ani de la Nasterea Domnului, Dacia a fost atacata de cel mai mare Imperiu al acelor timpuri. Nicicand pe parcursul istoriei acestui Imperiu nu s-a opus o rezistenta mai mare decat rezistenta inaintasilor nostri daci. Ani la rand a fost pusa in miscare o intreaga masina de razboi. Sub conducerea regelui Decebal, dacii au dat cea mai mare bataie de cap vestitului Imperiu. In anul o suta sase Decebal se lanseaza in lupta de guerila, lupta de rezistenta fata de cotropitorii, de cateva ori mai numerosi decat stramosii nostri. Are loc actul TRADARII lui Decebal de catre unul dintre apropiatii sai, la fel ca si in cazul Mantuitorului de catre Iuda. Inainte de caderea in mana inamicului, Decebal se sinucide. Evita astfel sa devina gladiator si sa fie plimbat in public, ca trofeu de razboi, conditii umilitoare, cu adevarat.
Murind Decebal, a murit si unitatea noastra.
Ne zbatem de atunci sa refacem unitatea dacica, lucru nerealizat in intregime pana in ziua de astazi. Simtim ca apartinem unui singur Neam, ba ne si mandrim de cele mai multe ori cu asta, insa suntem atat de divizati, atat de manipulati de altii, incat este de mirare prin ce minune reusim sa mentinem unitatea de limba, cultura, traditii si istorie.
Din cele treizeci si doua de milioane de vajnici urmasi ai dacilor, numai aproximativ douazeci de milioane traiesc intre granitele actualei Romanii. Restul de douasprezece milioane traiesc fie in jurul granitelor Romaniei, fie raspanditi peste tot in lume, alcatuind vestita noastra Diaspora.
Se pare ca istoria ultimilor aproximativ doua milenii, nu este altceva decat o lupta continua pentru refacerea unitatii Neamului.
Ce s-a reusit de-a lungul timpului se vede de la sine. Insa, intrebarea ce se pune este, ce ne rezerva viitorul? Se va reusi candva, refacerea unitatii dacice atat de respectata de lumea antica?
Parerea specialistilor in materie este ca telul respectiv poate fi atins, datorita tehnologiilor din ce in ce mai avansate, legate de relatiile interumane, pe de o parte, si printr-o lupta acerba impotriva celui mai mare pacat uman, TRADAREA, pe de alta parte. Nu trebuie sa fii savant ca sa intelegi ca TRADAREA si-a jucat cel mai mare rol in imposibilitatea noastra de a ne reface vreme de mii de ani.
Abordand analiza vremurilor moderne consider ca ziua de 28 iunie 1940 ramane una dintre cele mai importante zile din istoria noastra recenta. Drumul refacerii dacice s-a intrerupt brusc iar in doua luni si jumatate ne-am trezit ca pentru atingerea nordului Ardealului sau sudul Dobrogei aveai nevoie de aprobari speciale, ca mergand in tari straine. Dar, lovitura cea mai grea a fost data Basarabiei si Bucovinei. Milioane de romani s-au pomenit nu numai rupti de la Tara, dar, mai grav, pedepsiti ca s-au nascut in acest Neam. S-a incercat raspunsul prin forta la rapirea acestor tinuturi, insa TRADAREA a condus la pierdere masiva de populatie si bunuri materiale. Am ajuns, chiar, sa ne executam conducatorul ce a rostit celebra fraza; "Stiu ca mor pentru Basarabia si Bucovina, dar de-ar fi s-o iau de la capat as face, absolut, acelasi lucru!" Iata ce inseamna nobletea de caracter si taria in principii.
La distanta de aproximativ jumatate de secol suntem pusi din nou in fata fapului de a ne executa conducatorul. Astazi, de Sfantul Craciun, se implinesc exact douazeci si unu de ani, de atunci. Nu scriu acest mesaj pentru a invinovati sau dezvinovati pe cineva, ci el se constituie ca o adevarata "Tema pentru acasa". Tema prin care sa ne intrebam fiecare, in calitate de compatrioti, ce viitor vom avea dupa ce ne-am executat doi conducatori la interval de aproximativ jumatate de secol.
Gratie muncii profesorului Ion Coja avem acces la stenograma ultimei sedinte a Comitetului Politic Executiv PCR din 13 noiembrie 1989. Va rog s-o analizati si sa trageti concluziile cuvenite.
Testul unic, planetar, la care suntem supusi dupa data de 23 august 1939, continua.
Ne-am executat conducatorii la comanda laboratoarelor mortii ce nu au nici in clin nici in maneca cu Neamul nostru, suntem dirijati in gandire, obligati sa iubim si uram la comanda, impunandu-se in continuare exilul ca mijloc de pedepsire exemplara a "neascultatorilor".
Distinsului nostru compatriot Paul Goma, poporul i-a facut cadou doua case; una la Timisoara si alta, parca la Pitesti! Dar….vorba dansului, "n-am, din pacate, Tara, pentru aceste case".
Lui Grigore Vieru, in timpul vietii, ii tot taiau calea masinile MAI-ului. Cateodata s-au si rasturnat autoturismele in care se afla acesta. Motivatie de-a dreptul puerila; "Soferii MAI-ului erau de la tara si nu prea se pricepeau sa conduca". Oare suntem considerati chiar atat de lipsiti de minte, de logica, de judecata?
E trist ce se intampla cu noi! Grigore Vieru ne implora din mormant sa continuam lupta cu Iuda.
Paul Goma face umbra pamantului in alta parte decat ACASA. La randu-i ne invita sa fim OAMENI inainte de toate si romani cu totii, indiferent ca suntem basarabeni, bucovineni, olteni, banateni, ardeleni. Un adevarat Pol Nord National, dupa care sa ne ghidam asa cum se ghideaza marinarii dupa busola!
Mai avem puterea sa ne marginalizam Iudele ce l-au tradat pe Mesia si pe Decebal? Mai suntem un popor, sau am devenit deja o populatie, numai buna de manevrat si manipulat?
Imi rasuna in urechi cuvintele, aproape strigate pe patul mortii de catre Petre Tutea, socratele nostru: "Cred in viitorul Poporului Roman! Pentru asta am stat inchis in temnita treisprezece ani!" Si vreau sa-i dau dreptate Maestrului gandului intelept!
Scriitorul Nicolae Dabija de la Chisinau a scris poate cea mai citita carte romaneasca, din ultimii zece ani, intitulata "Tema pentru acasa". Tema pentru acasa, potrivit cartii cu acelasi nume, este raspunsul la intrebarea: "A fi OM – o arta sau un destin?" Exact ce ne cere Paul Goma, sa fim OAMENI, urmat de comentariul scriitorului Nicolae Dabija pe parcursul cartii sale.
Iar tema pentru acasa in urma acestei cugetari de suflet, din ziua de Craciun Sfant, ce ne vizeaza pe fiecare, este: "CARE-I VIITORUL NOSTRU CA NEAM?"
Vor invinge junii si junele Basarabiei ce protesteaza pasnic, in fiecare luna pe data de treisprezece, cu un tricolor urias, pentru schimbarea denumirii oficiale a limbii "moldovenesti", sau unii dintre batranii ce se plimba cu geanta plina de ziare rusesti, afirmand ca Neamul nostru este o inventie?
As dori, catre final, sa precizez ca nu scriu aceste randuri pentru a-i face lui Nicolae Ceausescu "mea culpa", deoarece din foarte multe puncte de vedere am fost in dezacord total cu metodele sale. Pentru asta am si ajuns prin aresturi si temnite, dar nu este normal sa nu cunoastem adevarul, asa cum este si nu cum se vrea prezentat de "gastile pacalicilor". Din nou, mii de multumiri distinsului profesor Ion Coja pentru stradania de publicare a stenogramei acesteia, cu valoare istorica.
FIE, CA NEAMUL NOSTRU SA RAMANA PE VECI CREDINCIOS MANTUITORULUI SI INVATATURILOR ACESTUIA, IAR PE VIITOR SA NU SE UITE PILDA BIBLICA, PRIN CARE SUNTEM AVERTIZATI CA LA FIECARE GRUP DE DOUASPREZECE PERSOANE, UNA SE TRAGE DIRECT DIN IUDA ISCARIOTEANUL! MARE ATENTIE IN ATITUDINEA FATA DE ACESTI DIABOLICI!
UN CRACIUN INDESTULAT SPIRITUAL SI LA MULTI SI FRUMOSI ANI!
# # #
Stenograma sedintei Comitetului Politic Executiv al PCR de la 13 noiembrie 1989:
In sedinta Comitetului Politic Executiv de la -13-noiembrie-1989- Nicolae Ceausescu a propus un subiect neobisnuit dezbaterii plenului probleme legate de Moldova Sovietica.
Criticat tot mai des de Mihail Gorbaciov ptr faptul ca nu era adept al Perestroicii, secretarul general al -PCR- incerca sa intimideze conducerea sovietica prin readucerea in dezbatere a Pactului HITLER-STALIN din 1939 si statutul etnicilor romani dintre Prut si Nistru. In cadrul discutiei, Ceausescu a facut un istoric al convorbirilor sale cu liderii de la Kremlin pe tema Basarabiei, din care reiesea ca Gorbaciov era la fel de refractar ca si Hrusciov sau Brejnev.
TOV.N.CEAUSESCU spunea: Vreau sa ridic, in fata Comitetului Politic Executiv, inca o problema, care nu urmeaza sa o punem in Congres-[14]-, si nici public, deocamdata… dar fata de care trebuie sa adoptam o pozitie mai clara. Este vorba despre problemele legate de Moldova Sovietica. Cred ca ati citit cu totii informatiile, si ce se intampla acolo. Am atras atentia tovarasilor ca trebuie sa le publicam in presa — dar noi nu putem face nimic in aceasta problema, avand in vedere in primul rand, ca problema Basarabiei este legata de acordul cu HITLER, adica de Uniunea Sovietica si Hitler. Anularea acestui acord, in mod inevitabil, trebuie sa puna si problema anularii tuturor acordurilor care au avut loc… inclusiv sa se solutioneze, in mod corespunzator problema Basarabiei si Bucovinei de Nord. Va trebuii sa discutam in Uniunea Sovietica aceasta problema in perioada urmatoare.
De altfel, in timpul lui Hrusciov am mai discutat aceasta problema.
Cand ne-am intors din China, in martie -1964-, ne-am intalnit si cu el. Si intre alte probleme, legate de relatiile cu China, am discutat si problema Basarabiei.
El nu a respins-o, dar am convenit, de altfel, sa se intalneasca delegatiile celor doua partide… si chiar s-au intanit… dar au intervenit probleme cunoscute in legatura cu Hrusciov, si nu s-a facut nimic… asta a fost tot. In 1965 la intanirea cu Brejnev, am discutat, de asemenea, problema aurului si a tezaurului nostru, pe care Romania in are in Uniunea Sovietica si despre care exista un decret semnat de Lenin, prin care se spune ca apartine -poporului roman- si va fi restituit atunci cand in Romania va fi puterea muncitorilor si taranilor.
Am intrebat eu — sunt si stenogramele — daca considera ca in Romania nu este inca puterea muncitorilor si a taranilor?
Sigur, atunci a avut o pozitie favorabila -SEALEAPIN- care a spus ca tovarasii romani au dreptate, dar trebuie sa se analizeze si sa vedem cum sa solutionam aceasta problema. Ceilalti, inclusiv Brejnev au spus ca Aurul Romanesc sa pierdut.
Pe mine nu ma intereseaza ca s-a pierdut sau, ma rog, ce-au facut cu el… ptr ca la un moment dat, ne-au spus ca l-au luat -ALBII-.
TOV. ELENA CEAUSESCU spunea: -Albii erau tot acolo.
TOV.N.CEAUSESCU spunea: -Nu ma intereseaza cine l-a luat.
TOV.ELENA CEAUSESCU spunea: -Sa ne de-a de la ei.
TOV.N.CEAUSESCU spunea: Pe noi nu ne intereseaza asta. In primul rand ca Lenin a semnat acest decret in -1921-, dupa ce sa terminat cu -albii-. Este adevarat ca nu am mai reluat aceasta discutie. Am vrut la un moment dat, sa discutam aceasta problema si cu Mihail Gorbaciov, dar nu a fost conditii necesare, si am lasat pe mai tarziu. Sigur trebuie sa reluam mai tarziu problema Basarabiei.
Trebuie oricum sa ridicam problema populatiei din Republica MOLDOVENEASCA, in concordanta cu Constitutia Sovietica si cu ceea ce afirma acum ei. Trebuie sa le asigure folosirea limbii, sa le asigure, ptr ca ei sunt o republica, sunt un popor. Ei insusi spun ca sunt un popor moldovenesc. Sunt romani si nu-i lasa sa foloseasca limba pe care o doresc ei si, cel putin, in prima etapa, sa se asigure legaturi corespunzatoare intre Moldova si Romania. Sigur nu dorim acum sa ridicam, intr-o forma schimbarea imediata a granitelor, dar solutionarea acestei probleme trebuie gandita, si trebuie s-o discutam. Sa avem in vedere, in primul rand sa publicam pozitiile care sunt, mai cu seama ca ei le publica si sa avem lunile urmatoare o discutie pe aceasta problema -[dar discutiile nu au mai avut loc niciodata – din cauza revolutiei– fiind un motiv bine intemeiat de catre sovietici]. De altfel in -1970-1975- am avut cateva discutii cu secretarul cu probleme internationale de atunci -KATUSEV- trimis de conducere, prin care ne cereau ca noi sa recunoastem in mod deschis, ca Basarabia este a lor.
TOV.ELENA CEAUSESCU spunea: -Asta nu se poate niciodata-.
TOV.NICOLAE CEAUSESCU spunea: In programul partidului avem o referire generala si am spus ca nu vom putea sa recunoastem. Una este problema granitelor, ca rezultat al fortei, dar alta este sa recunoastem ca poporul moldovenesc este un popor care nu are stranse legaturi cu poporul roman — este un nonsens. Aceasta ar fi o alta problema. Sigur punandu-se problema anularii intelegerii cu Hitler, este evident ca in mod corespunzator intervine si aici anularea. Noi vrem ca dupa Congres [14] sa avem o discutie pe aceasta tema, ptr ca nu se poate sa acceptam aceasta situatie si felul cum ei actioneaza. Vin la noi sa faca o plenara, si anunta ca vor sa indrepte lucrurile, ce au fost in trecut, dar de fapt adopta masuri mai brutale decat in trecut si continua sa-i impiedice sa-si puna in valoare problemele lor. Asta ar fi o problema pe care am vrut s-o ridic in Comitetul Politic Executiv si este de fapt o problema
–STRICT INTERNA–, dar am vrut sa vedem care este parerea Comitetului Politic Executiv in aceasta probema. DACA SUNTETI DE ALTA PARERE, VA ROG SA SPUNETI?.
TOV.GHEORGHE RADULESCU spunea: -Este bine cum ati propus-.
TOV.MANEA MANESCU spunea: -Asta este realitatea si nu se poate astfel-.
TOV.NICOLAE CEAUSESCU spunea: Deci sunteti de acord? — [Toti tovarasii sunt de acord]. Aici nu este vorba despre existenta unei nationalitati, sau a unor oameni care sunt de origine romana si se gasesc in Uniunea Sovietica… Ci este vorba despre o parte a Romaniei, care a fost cedata datorita Acordurilor cu Hitler. Cum s-au publicat aceste acorduri in alta parte va trebui sa le publicam si noi. S-au publicat si in Uniunea Sovietica. I-am spus si lui Matei si lui Olteanu, ptr ca este legat si de partea internationala… i-am chemat pe amandoi ptr ca, si din punct de vedere international, trebuie sa lucreze impreuna. Sa publicam aceste probleme, aceste acorduri, ptr ca acolo se spune foarte clar ca Uniunea Sovietica manifesta interes… asta este formula, in acordul semnat aparte, nu numai in acordul general, in care se spune ca Uniunea manifesta interes fata de Basarabia si Bucovina. Este vorba de acordul dintre -MOLOTOV si RIBBENTROP- si unde se spune ca Germania nu are interes si alte obiectiuni fata de acest lucru.
Un asemenea punct este si in legatura cu Polonia, ca in problema Poloniei si Uniunea Sovietica manifesta anumite interese — adica impartirea Poloniei. In realitate, de fapt, sovieticii au vrut sa depaseasca intelegerea cu Hitler si au cerut initial intreaga Bucovina, dar Hitler s-a opus,,ne-am inteles numai atat”.
TOV.ION STOIAN spunea: -Toate acestea sunt stenogramele lui Hitler-.
TOV.NICOLAE CEAUSESCU spunea: Este un protocol semnat de MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE de atunci al Romaniei. TOV.ELENA CEAUSESCU spunea: Si ne-au luat si Insula Serpilor.
TOV.NICOLAE CEAUSESCU spunea:-Acestea ar fi unele probleme interne ale Romaniei, pe care trebuie sa le avem in vedere. In legatura cu Raportul, in continuare, este prezentata pozitia Romaniei in problemele internationale, in care reluam problema distrugerii armelor nucleare si am introdus aici ca tarile europene trebuie sa realizeze un Acord ptr infaptuirea pina in -1995- a distrugerii armelor nucleare din Europa, avand in vedere ca folosirea lor ar aduce o catastrofa europeana de proportii.
-Arhivele Nationale—-Fond-CC-al-PCR–sectia CANCELARIE–
DOSAR-NR-63-1989-.
