Cine sunt speakerii de la GSORM Talks 2016 — Moldova.org
Connect with us

Diaspora

Cine sunt speakerii de la GSORM Talks 2016

Publicat

pe

În acest an, Gala Studenților Originari din Republica Moldova a introdus o rubrică nouă în cadrul evenimentului – GSORM Talks. Crearea acestei rubrici a fost determinată de intenția de transforma treptat Gala într-o platformă de generare a unor soluții și ideii de dezvoltare pentru Republica Moldova, care ar veni din partea tinerilor noștri școliți în diverse colțuri ale lumii.

În rezultatul concursului, 3 Speakeri au fost aleși pentru a prezenta în fața audienței un șir de discursuri motivaționale cu subiecte la alegere, dar care au tangență cu actualitățile din Republica Moldova.

Vă prezentăm speakerii de la GSORM Talks 2016:

3Cătălina BRÂNZĂ masterandă la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, și licențiată în Comunicare și Relații Publice la aceeași universitate.

Cătălina se află printre membrii care au inițiat programul ADAGIO în 2015 – un program care promovează dansul ca modalitate de petrecere a timpului liber pentru vârstnicii din Cluj-Napoca, cu efecte pozitive la nivel fizic si psihologic. Cu peste 4 ani de experiență în voluntariat, tînăra crede că proiectele comunitare pot aduce un impact semnificativ în societate. A activat timp de 3 ani în calitate de manager de proiecte în cadrul Cluj School of Public Health, Universitatea Babeș-Bolyai, unde a fost implicată activ în implementarea proiectelor de cercetare și comunitare în domeniul sănătății publice. În prezent, este Asistent Manager la o companie multinațională în domeniul traducerilor, unde își poate practica nestingherit una dintre marile sale pasiuni – organizarea de evenimente.

Cătălina va prezenta idei concrete despre cum se pot implica tinerii pentru a aduce schimbări în societate prin exemplificarea experiențelor proprii.

1Natalia ROTARU se consideră norocoasă pentru că a reușit să își desfășoare integralitatea parcursului academic la Sorbona, astăzi fiind studentă în anul doi de Masterat, în Drept de afaceri și fiscalitate.  În viitorul apropiat, Natalia, intenționează să devină avocat la Baroul din Paris.

Tînăra crede în perspectiva unei societăți bazată pe egalitate și libertate și că dreptul nu trebuie să rămână o simplă idee la nivel de teorie.  Acest lucru a determinat-o să devină voluntar în cadrul asociației Clinique Juridique de Paris, dedicată acordării asistenței juridice gratuite persoanelor fizice și juridice care nu dispun de resurse suficiente pentru a consulta un cabinet de avocatură..

În calitate de jurist și viitor avocat specializat în domeniul dreptului de afaceri, își dorește să contribuie la dezvoltarea economică a Republicii Moldova si să se implice în diferite proiecte pentru a atrage cât mai mulți investitori occidentali.

Natalia va comunica publicului despre oportunitățile de dezvoltare economică și socială a Republicii Moldova prin intermediul sistemului juridic și despre mijloacele pe care le au  la dispoziție  studenții din străinătate, dar și cei rămași acasă, pentru a efectua schimbarea mult așteptată.

2Nicu ȘTIRBEȚ. a copilărit pe malul Prutului, în satul Văleni din raionul Cahul. La facultate a plecat tocmai în Marea Britanie, unde a studiat Dreptul și Administrarea Afacerilor, iar în prezent urmează un Masterat în Finanțe și Investiții.

În tot acest timp, a desfășurat stagii de practică în cadrul mai multor organizații internaționale, precum Consulatul României din Londra, Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizațiile Internaționale din Viena, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și altele. A participat la adunările Parlamentului European, ale Consiliului Europei și la audieri in cadrul Curții Europene a Drepturilor Omului.

Totuși, indiferent prin care părți de lume a cutreierat, Nicu nu a uitat de locurile de baștină. Prin urmare a fondat Complexul Etno-cultural ”Văleni” cu scopul dezvoltării eco-turismului în Lunca Prutului și păstrării tradițiilor și obiceiurile străbune. A condus un studiu academic, analizând experiența turiștilor în Sudul Moldovei și a propus un plan de dezvoltare a economiei locale prin eco-tourism, pe baza căruia a primit finanțare în cadrul Programului de grant-uri Diaspora Engagement Hub. El este cel care declară ”Un cinic ar spune, în special după toate cele întâmplate recent Republicii Moldova și celor care mai urmează în viitorul apropiat, că drumul Moldovei este incert și grotesc pe alocuri. Dar eu nu sunt un cinic, nu pot să fiu unul după ce am cunoscut atâția oameni tineri, integri, cu viziune și inițiativă . Vă așteptăm acasă.”

Nicu va prezenta planul său”Moldova 2030” unde va menționa despre investiții și alternative pentru Republica Moldova

Amintim că Gala Studenților Originari din RM se va desfășura miercuri, 28 decembrie 2016, începînd cu orele 17.00, în incinta teatrului Eugène Ionesco din Chișinău.

Doritorii de a participa la eveniment și de a interacționa cu speakerii și laureații GSORM, sunt invitați să se înregistreze prin completarea acestui formular. Confirmarea participării va parveni sub formă de invitație electronică. Înregistrările vor fi acceptate în limita locurilor disponibile, după principiul primul venit – primul servit.

Citește mai departe

Diaspora

Moldovenii din diasporă primesc, și în acest an, pașaportul turistului

Publicat

pe

De către

Moldovenii din diasporă, care revin acasă, în luna august, au parte de surprize frumoase. La punctul de trecere a frontierei primesc o broșură de cupoane de reducere în formă de pașaport al turistului, valabil în perioada august – octombrie 2018.

Evenimentul face parte din campania națională „Fii Oaspetele Nostru” (#fiioaspetelenostru, #beourguest), care scoate la iveală ospitalitatea, drept trăsătura de bază a poporului moldovean. Cetățenii din diasporă sunt invitați să fie turiști la ei acasă și cunoscând tezaurul turistic să devină ambasadori ai turismului invitând și alți oaspeți și turiști.

Pentru a facilita decizia de călătorie prin Moldova, pe portalul 360.moldova.travel sunt disponibile 12 tururi virtuale ale vinăriilor, pensiunilor turistice și a altor obiective turistice. Iar pentru a promova destinațiile turistice, diaspora este îndemnată să posteze pe rețelele de socializare fotografii și video-uri cu impresii din călătorii, indicând locațiile și utilizând hashtagurile #visitmoldova #beourguest #fiioaspetelenostru.

Scopul distribuției acestui pașaport este de a mobiliza membrii diasporei pentru descoperirea și promovarea potențialului turistic al Republicii Moldova conform Strategiei de dezvoltare a turismului 2020 și Strategiei naționale „Diaspora 2025”.

Persoanele din diaspora Republicii Moldova revenite în țară, în vacanță prin intermediul pașaportului turistului vor putea beneficia de reduceri la produsele și serviciile prestate de agenții economici din industria viti-vinicolă și a turismului din Republica Moldova pe durata august – octombrie 2018.

Distribuția pașapoartelor turistice este organizată de către Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, în parteneriat cu  Biroul relații cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat.

Citește mai departe

Diaspora

Guvernul va sprijini inițiativele diasporei, în cadrul Programului „DAR 1+3”

Publicat

pe

De către

Moldovenii din diasporă sunt încurajați să investească în dezvoltarea localităților de origine. Autorii proiectelor vor fi susținuți financiar de către Guvern, care a alocat 5 milioane de lei pentru acest an.

Programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, aprobat astăzi de Guvern, este prevăzut pentru perioada 2018-2025 și presupune susținerea proiectelor de infrastructură, agricole, de protecție a mediului, de eficiență energetică, dar și de promovare a turismului rural.

De asemenea, vor fi eligibile proiecte educaționale, dar și de protecție socială, inclusiv de deschidere a centrelor medicale sau a cantinelor sociale.

În anul curent, Guvernul va oferi suport financiar pentru implementarea a cel mult 25 de proiecte de dezvoltare locală. Pentru un proiect din bugetul de stat va fi alocată o sumă de până la 200 mii de lei, care să acopere  maximum 50% din cheltuieli. Dosarele vor fi acceptate în baza principiului „primul venit, primul servit”, până la epuizarea resurselor financiare disponibile.

Condiția de bază pentru a obține finanțări de la stat în cadrul Programului „DAR 1+3” este ca și beneficiarul să aibă o contribuție financiară, dar și să fie susținut de autoritățile locale și de un partener de dezvoltare sau donator.

În perioada 2015-2018, în 40 de localități au fost implementate 36 de proiecte promovate de diasporă.

Citește mai departe

Diaspora

Experiența profesională internațională a fost împătărșită acasă grație proiectului „4 hands, back to origins”

Publicat

pe

De către

Corneliu Tiulenev și Maxim Surdu, reprezentanţi ai disporei noastre din Danemarca au revenit acasă ca să desfășoare proiectul „4 hands, back to origins” – „4 mâini. Acasă” și să împărtășească, la Castel Mimi, cunoștințele, abilitățile și experiența profesională în domeniul degustării, prezentării și alegerii vinurilor în Republica Moldova, precum şi a oferi un master class din bucătăria interaţională pentru 10 bucătari locali.

Activităţile s-au desfăşurat în cadrul programului de granturi tematice Diaspora Engegement Hub (DEH), subprogramul Reîntoarcerea profesională a diasporei, implementat de către Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului relații cu diaspora (BRD) şi finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare.

Pe lângă publicul interesat de domeniu, la eveniment au fost prezenți și reprezentanți ai BRD, care au apreciat profesionalismul concetățenilor noștri din Danemarca, menționând că Guvernul Republicii Moldova susține ideile inovative ale membrilor diasporei, care contribuie la dezvoltarea țării noastre.

Corneliu Tiulenev este manager sommelier la Mother Company (două restaurante în Copenhaga și Londra, un wine shop/bar la Copenhaga, doar vinuri italienești) și are o experiență de 12 ani în Italia în „privat dinning”.

Maxim Surdu este bucătar-șef la Restaurantul Aamanns 1921 din Copenhaga și are o experiență în unele dintre cele mai renumite restaurante din lume, cu două și chiar trei stele Michelin, precum Noma, Geranium, Narisawa și Nobu.

Citește mai departe