Connect with us

Justiție

CC a declarat neconstituțional un articol din Codul penal ce se referă la utilizarea documentelor de importanță deosebită false

Publicat

pe

Curtea Constituțională a declarant neconstituțional – pe motiv de imprecizie și neclaritate – un articol din Codul penal privind confecționarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor de importanță deosebită false.

Curtea a considerat că aceste prevederi sunt formulate de o manieră imprecisă și neclară și le conferă autorităților care le aplică o marjă largă de discreție. Prin urmare, ele nu îndeplinesc standardul calității legii penale, fiind contrare articolelor 1 alin. (3) și 22, coroborate cu articolul 23 alin. (2) din Constituţie.

Potrivit Curții, norma contestată îi acordă o marjă largă de discreție instanței de judecată, fapt care generează existența hotărârilor judecătorești cu interpretări diametral opuse.

Judecătorul însuși se află în dificultate, fiind pus în situația de a alege între mai multe variante posibile, în lipsa redării clare a normei și, implicit, a regimului sancționator aplicabil.

Excepția de neconstituționalitate care a stat la baza acestei cauze a fost ridicată de către avocatul Igor Chiriac, într-un proces pendinte la Judecătoria Strășeni. În acest caz, un cetățean în Strășeni este acuzat că ar fi prezentat la angajare o diplomă de studii falsă. În opinia avocatului, legea nu este certă și previzibilă atunci când incriminează falsificarea unui „document de importanță deosebită”.

În acest caz, pedeapsa ar fi până la 47.500 lei sau maxim 240 ore de muncă ori maxim 5 ani de închisoare. Prin comparație, în cazul documentelor despre care se consideră că nu au o „importanță deosebită”, pedeapsa este de până la 32.500 lei, maxim 200 ore de muncă sau maxim 2 ani de închisoare.

După ce se va pronunța Curtea, Judecătoria Strășeni va continua examinarea cauzei în baza considerentelor sale. Efectul, însă, se va extinde tuturor care se vor regăsi în situații similare.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Justiție

Agenți ai companiilor farmaceutice se înţelegeau cu medici să prescrie medicamente din stocurile lor. Dosarul, deferit justiției

Publicat

pe

De către

Procuratura Anticorupție a anunțat astăzi despre finalizarea urmăririi penale și transmiterea în judecată a dosarelor în privința factorilor de decizie a 3 companii farmaceutice, învinuiți de abuz de serviciu și a 9 medici din cadrul unor instituții medicale din mun. Chișinău, cărora li se incriminează primirea, prin extorcare, a unei remuneraţii necuvenite sau a altor avantaje patrimoniale pentru prestarea serviciilor medicale.

Aceștia sunt învinuiți pentru punerea în aplicare a unei scheme coruptibile, prin care agenţii de vânzări ai companiilor farmaceutice se înţelegeau cu unii medici din cadrul instituţiilor medico-sanitare să le promoveze produsele.

Schema funcţiona în felul următor: reprezentanţii companiilor farmaceutice identificau medici din cadrul instituţiilor medico-sanitare şi îi convingeau, contra unor remunerări ilicite, să prescrie pacienţilor anumite medicamente, aflate în stocurile farmaciilor.

La rândul lor, angajaţii instituţiilor medicale le indicau pacienţilor aceste preparate, dar şi farmacia de unde pot fi achiziţionate,  contrar obligației medicilor de a prescrie doar substanța activă, și nu denumirea preparatului.

În schimbul serviciilor de promovare, angajaţii medicali erau remuneraţi sistematic cu diferite sume de bani, bunuri sau cu sponsorizarea unor deplasări peste hotarele ţării. În timpul documentării, s-au constatat şi cazuri când agenţii de vânzări insistau ca medicii să prescrie un număr mai mare de medicamente pacienţilor, pe motivul apropierii datei de expirare a termenului de valabilitate a produsului.

În cadrul percheziţiilor, desfăşurate în februarie curent, de către procurorii anticorupţie şi ofițerii CNA la unii agenţi de vânzări, au fost ridicate mai multe probe relevante pentru dosar, inclusiv bani şi bunuri, destinate remunerării cadrelor medicale pentru promovarea produselor medicale.

Totodată, au fost ridicate liste cu o evidenţă nominală a medicilor implicaţi în reţeaua de promovare a medicamentelor, instituţiile medicale în care activau aceştia, denumirea preparatelor ce urmau a fi prescrise pacienţilor, dar şi sumele de bani sau bunuri care au ajuns sau urmau să ajungă la medici drept remunerare.

Au fost ridicate recete ştampilate, cu preparatul farmaceutic prescris, însă fără indicarea numelui pacientului, precum şi sume impunătoare de bani, necontabilizate, în diferită valută.

Prin urmare, reprezentanții companiilor farmaceutice și-au recunoscut vina și au reparat prejudiciul cauzat – în mărime de 365 900 lei, astfel în privința lor se va recurge la procedura specială.

Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, aceștia riscă o amendă în mărime de la 650 la 1150 u.c. sau închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

În privința medicilor, 4 din cei 9 învinuiți și-au recunoscut vina și riscă o amendă în mărime de la 550 la 750 u.c. sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 180 de ore.

În context, dacă distanța va decide astfel, figuranții vor suporta cheltuielile de judecată, în mărime de 250 000 lei.

Citește mai departe

Justiție

Șefa depozitului de valori a filialei Râșcani a SA „Banca de Economii”, condamnată pentru spălarea banilor în proporții deosebit de mari

Publicat

pe

De către

Șefa depozitului de valori a filialei Râșcani a SA „Banca de Economii” a fost condamnată la 6 ani de închisoare pentru spălarea banilor în proporții deosebit de mari. La pedeapsa aplicată, a fost inclus termenul pedepsei executate parțial, stabilită prin sentința Judecătoriei Râșcani din martie 2016, pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare a averii SA „Banca de Economii”.

Astfel, inculpatei i-a fost stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pentru un termen de 8 ani.

În fapt, inculpata, în perioada anul 2007 –2014, prin înţelegere prealabilă cu mai mulți angajaţi ai aceleiaşi instituţii bancare, având acces liber la depozitul de valori al filialei „Râşcani” a SA „Banca de Economii”, a sustras mijloace băneşti în proporții deosebit de mari, în valută, lei moldovenești, dolari şi euro, fapt pentru care la data de 18 martie 2016 a fost condamnată la o pedeapsă în formă de închisoare pentru un termen de 7 ani.

Intrând în posesia mijloacelor băneşti, având intenţia spălării banilor prin convertirea, transferul, deghizarea originii, transmiterea şi deplasarea reală a banilor sustraşi, în perioada anilor 2007 – 2009, inculpata a procurat mai multe bunuri imobile în sumă totală de 1 148 810 lei.

În continuare, în scopul voalării acţiunilor sale infracţionale, dorind să atribuie un aspect legal sursei şi provenienţei mijloacelor băneşti, femeia a obţinut mai multe împrumuturi cu destinaţie specială de la instituțiile bancare.

Atât pe durata urmăririi penale, desfășurate de comun cu ofițerii CNA, cât şi la examinarea cauzei în instanţa de judecată, inculpata nu şi-a recunoscut vina în săvârşirea infracţiunii incriminate.

Sentinţa este cu drept de atac.

Citește mai departe

Justiție

Un procuror, un polițist, doi foști polițiști și un civil, condamnați. Cum au vrut să “convingă” judecătorii să aplice pedepse cu suspendare

Publicat

pe

De către

Un procuror din Procuratura de circumscripție Chișinău, un polițist din Ialoveni, doi foști polițiști și un civil au fost condamnați, acestora fiindu-le încriminată săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Urmărirea penală a fost pornită în baza denunţului unui intermediar. Acesta avea rolul de transmitere a banilor de la client către procuror, ultimul susţinând că are influenţă asupra unor magistraţi de la Curtea Supremă de Justiţie și Curtea de Apel Bălți şi că îi poate convinge să aplice pedepse cu suspendarea executării în privinţa a doi foști poliţişti, condamnaţi la privaţiune de libertate pentru corupere pasivă și a unui cetățean din Bălți, condamnat pentru tâlhărie.

Pentru a “convinge” judecătorii, procurorul a pretins în total suma 20000 de euro, pe care i-a primit în tranșe.

Concomitent cu acțiunile procurorului, au fost documentate acțiunile ilegale ale poliţiştilor, care au asigurat transmiterea sumelor de bani către  procuror prin intermediari. Astfel, la sfârșitul lui august 2017, toți cei implicați în schemă au fost reținuți de către procurorii anticorupţie şi ofițerii CNA și plasați în arest.

În urma examinării cauzelor instanța, a decis condamnarea procurorului la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 85000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de 5 ani și  privațiune de libertate pe un termen de 4 ani, cu suspendarea condiționată  a acesteia pe o perioadă de probă de 5 ani.

În privința polițistului de la Ialoveni s-a stabilit o pedeapsă cu privațiune de libertate pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de 5 ani, cu suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoarea pe o perioadă de probă de 5 ani.

Unul din cei doi ex-polițiști au fost condamnat la o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 5 ani și 2 luni și amendă în mărime de 1000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani. Celălalt fost-polițist a primit 5 ani și 6 luni de închisoare, amendă de 3000 u.c și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani.

Civilul inculpat a fost condamnat la achitarea unei amenzi în mărime de 85000 lei.

De asemenea, judecătorul a dispus confiscarea de la procuror a sumei de 11500 euro și încasarea banilor sechestrați în scopul executării pedepsei în sumă de 5150 lei; de la denunțător – a sumei de 1000 de euro; de la ceilalți inculpați – 5000 de euro, precum și a cheltuielilor de judecată în mărime de 1000 de euro, bani utilizați pentru efectuarea măsurilor speciale de investigații.
Sentința este cu drept de atac în termen de 15 zile la Curtea de Apel, iar în privința procurorului aceasta va fi contestată.

Citește mai departe