La ora 5:07, trupele ruse lansează peste 100 de rachete - balistice (cu rază scurtă și medie de acțiune), rachete de croazieră și rachete lansate de pe mare asupra orașelor din Ucraina. Explozii au avut loc în preajma Kyivului, Harkivului. În apropiere de Odesa, Dnipro, Mariupol, Kramatorsk și Ivano-Frankivsk. În același timp, rușii au început o ofensivă terestră din trei direcții și înaintează pe teritoriul Ucrainei. În aceeași zi întreaga lume aude fraza „Navă rusă, du-te-n p*lă" - răspunsul unui militar ucrainean de pe insula Șerpilor la cerința rușilor să se predea.

Trupele ruse lansează un atac aerian asupra maternității și a unui spital de copii din centrul orașului Mariupol. Impactul a ucis trei persoane, un copil și doi adulți. 17 persoane au fost rănite. O femeie însărcinată a murit din cauza rănilor, copilul născut în urma unei operații cezariene nu a supraviețuit. Explozia a creat un crater de dimensiunea unei case cu două etaje. Iar pe 19 martie rușii bombardează Teatrul Dramatic, în timp ce în clădire se adăposteau peste o mie de civili. Atacul a avut loc chiar dacă în fața și în spatele clădirii era scris cuvântul „COPII" cu litere mari și albe în limba rusă. OSCE a numit bombardarea teatrului drept „crimă de război".

În perioada 5-31 martie, Bucea și Irpin, suburbiile Kyivului, s-au aflat sub controlul trupelor ruse. Pe 1 aprilie trupele ucrainene au intrat în localitate, iar agențiile internaționale au început să publice dovezi foto și video ale masacrului comis de armata rusă. Peste 30 de cadavre de civili au fost găsite pe străzile orașului. Alte 67 de cadavre au fost exhumate dintr-o groapă comună. Peste o mie de civili au fost uciși în regiunea Bucea în perioada ocupației ruse. Aproximativ 650 de persoane, conform poliției ucrainene - au fost împușcate de armata rusă. Anchetatorii ucraineni și supraviețuitorii au raportat că au existat și cazuri de viol.

Încep luptele pentru Uzina Azovstal din Mariupol. Uzina metalurgică ucraineană devine un centru de rezistență a armatei ucrainene. În complexele subterane ale uzinei s-au adăpostit peste trei mii de militari și civili. Militarii ucraineni duceau o lipsă acută de apă, alimente, medicamente și muniție, dar refuzau să capituleze. După ce au blocat orice acces către uzină, rușii au supus-o atacurilor de artilerie și rachete, folosind și aviația. Ucraina a încercat să efectueze mai multe operațiuni aeriene de evacuare a răniților și de livrarea alimentelor și medicamentelor, însă fără succes. La 20 mai, după un acord mediat de Crucea Roșie, militarii ucraineni s-au predat, iar partea rusă i-a transportat pe teritoriul așa-zisei republici populare Donețk.

La finele lunii martie, armata rusă era staționată la 15 kilometri de centrul Kyivului, înaintând dinspre Nord-Vest și Est. Încercarea de a încercui orașul a eșuat. La 1 aprilie a început retragerea completă a trupelor ruse din întreaga regiune Kyiv și revenirea acestui teritoriu sub controlul Ucrainei. Rusia spune că trupele ruse s-au retras din cauza „schimbării priorităților în operațiunile de luptă".

O rachetă rusească Tocika-U lovește gara Kramatorsk, oraș din regiunea Donețk. În gară se aflau aproximativ patru mii de civili, care așteptau să se refugieze în zone mai sigure ale țării. Racheta a ucis 61 de persoane și a rănit cel puțin 110. Deși Rusia a negat responsabilitatea pentru bombardament, OSCE a colectat dovezi și a declarat că Federația Rusă a atacat în mod deliberat populația civilă. Pe una din rachetele care a căzut, rămasă parțial intactă, era scris în limba rusă cu vopsea albă „Pentru copii".

Nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul de rachete Moscova, s-a scufundat după ce a fost lovită de două rachete ucrainene. La bord a izbucnit un incendiu. Crucișătorul s-a ținut pe linia de plutire, dar în timp ce era remorcată în port nava și-a pierdut stabilitatea și s-a scufundat. A fost cea mai mare pierdere navală suferită de Rusia de la Al Doilea Război Mondial.

Trupele rusești au lansat un atac cu rachete asupra unui centru comercial din Kremenciuk, un oraș din centrul Ucrainei. Proiectilele au căzut peste mall în miezul zilei. 18 persoane și-au pierdut viața și 59 au fost răniți. Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că peste 1000 de persoane se aflau în mall în momentul atacului. Comunitatea internațională a catalogat atacul drept „act de barbarie" și „crimă de război".

Forțele armate ucrainene încep o operațiune de contraofensivă pe teritoriul regiunii Harkiv și în zonele adiacente regiunilor Donețk și Lugansk. După 5 zile de la începerea contraofensivei, Ministerul rus al Apărării a recunoscut că au pierdut controlul asupra 8.370 de kilometri pătrați din regiunea Harkiv. A devenit evident că rușii nu au forțe să țină apărarea. Putin anunță mobilizarea noilor forțe.

Luptele pentru orașul Izium din regiunea Harkiv au început în luna martie. Pe 1 aprilie, orașul a fost ocupat de trupele ruse. Ca urmare a bombardamentelor, 70% din blocurile locative și peste 80% din infrastructura urbană au fost distruse. Oamenii nu aveau energie electrică, gaz, căldură, canalizare, comunicații mobile. Situația din oraș a căpătat amploarea unei catastrofe umanitare. După șase luni de ocupație rusă, orașul a fost eliberat de Ucraina în septembrie 2022.

La începutul lunii octombrie, Armata Ucrainei a eliberat orașul Liman din regiunea Donețk. Armata rusă se retrage cu 30 de kilometri din regiunea Herson. Ucraina reușește eliberarea aproape completă a regiunii Harkiv. Pe 8 octombrie pe podul strategic rutier și feroviar care leagă Rusia de Crimeea are loc o explozie. Un camion a explodat în mers, iar suflul a aprins un tren cu combustibil care trecea în acel moment. O întreagă secțiune din pod s-a prăbușit în mare. Podul Kerci, inaugurat de Vladimir Putin în 2018, era folosit de ruși pentru a trimite armament și combustibil spre Ucraina.

În ora de vârf a dimineții, armata rusă a lansat un atac masiv cu rachete asupra infrastructurii energetice din Kyiv, Harkiv, Lviv, Kremenciug, Ternopil, Jitomir, Zaporojie și Dnipro. Ca urmare a acestora, în multe regiuni ale Ucrainei încep întreruperi de curent, alimentare cu apă și încălzire. Până la începutul anului 2023, cel puțin 77 de civili au fost uciși și aproximativ 300 au fost răniți în urma loviturilor asupra obiectivelor energetice.

În noaptea de Anul Nou, Ucraina atacă cu rachete HIMARS și distruge clădirea unei școli din orașul Makiivka, lângă orașul Donețk, unde se adăposteau 600 de soldați ruși și era depozitată muniție. A devenit cea mai mare pierdere unică a trupelor ruse de la începutul războiului.

Se duc lupte grele în jurul orașului minier de sare Soledar, din regiunea Donbas. La cucerirea orașului au fost antrenați mercenarii organizației private Wagner. Luptele se dau pentru fiecare metru pătrat. După ce a ținut piept o lună de zile trupelor ruse, Ucraina anunță pe 25 ianuarie că se retrage în mod organizat din oraș pentru „a păstra viețile personalului combatant".

La sfârșitul lunii septembrie orașul Bahmut din regiunea Donbas devine unul din punctele fierbinți ale frontului. Rusia încearcă să captureze orașul în speranța că va cuceri alte două orașe importante din Donbas - Slaviansk și Kramatorsk, care sunt încă sub control ucrainean. Deși armata ucraineană își păstrează pozițiile, partea rusă încearcă să preia controlul asupra unei autostrăzi, prin care armata ucraineană este aprovizionată cu muniție și hrană. La începutul lunii februarie 2023 Ucraina anunța că orașul este aproape distrus, practic nu au mai rămas clădiri intacte, nu există curent, apă și căldură. „Nimeni nu va ceda orașul Bahmut. Vom lupta atât timp cât vom putea", a fost reacția lui Volodîmîr Zelenski.