Teoriile economice nu mai fac față nevoilor societății de astăzi. Ceea ce poate face diferența sunt afacerile sociale, unde „nimeni nu este lăsat în urmă”, unde inclusiv persoanele vulnerabile își găsesc un loc de muncă, iar mediul este protejat. Aceasta este una dintre opiniile spuse cu voce tare la conferința internațională „Impact Days”. Aici, participanții au putut face cunoștință cu numeroase modele de afaceri sociale din țări precum România, Ucraina, Armenia și altele.
Katerina Kot are 36 de ani și este medică imagistă. Pe lângă job, aceasta își dedică timpul patrupezilor din orașul nostru, fiind președinta asociației obștești „Felina Urbană”.
Haine pentru animale
Asociația își concentrează activitatea în trei direcții:
1. Programul de sterilizare a pisicilor fără adăpost. Katerina povestește că activitatea în domeniu a început-o zece ani în urmă cu sterilizarea pisicilor din stradă. În acești ani au ieșit la târguri cu jucării pe care le vindeau, apoi plătea programul de sterilizare cu banii câștigați din vânzări.
2. Magazinul de caritate „Inimă Pură”. „Aici oamenii pot să ajute nu doar financiar, dar să doneze lucruri pe care noi să le refolosim”, spune Katerina. Magazinul a fost deschis un an și jumătate în urmă. „Noi le vindem și alimentăm conturile.” În așa mod, ceea ce face Katerina și colegii ei ajută la protecția mediului. Anul trecut au avut grijă ca patru tone de lucruri să ajungă acolo unde este nevoie. Două tone de bunuri au fost donate familiilor vulnerabile, la centrele de ajutor pentru refugiați, la aziluri pentru câini. Celelalte două tone le-au transformat în bunuri pe care le-au pus spre vânzare.
3. Cusutul hainelor pentru animale. „Ce vedem la vitrină este unic, totul e într-un singur exemplar. Pentru că sunt haine donate și refăcute”, spune Katerina despre „Pet Fashion”, linia vestimentară în mici dimensiuni.
„Schimbarea în societate”
„Impact Days” este o conferință internațională care a avut loc pe 19-20 mai în Republica Moldova. A unit investitori, antreprenori, factori de decizie, filantropi și alți reprezentanți ai sectorului de investiții. Subiectul principal al conferinței au fost afacerile sociale, cu impact. S-a discutat despre economia verde și cea socială, instrumente de promovare a afacerilor, obiective de dezvoltare durabilă, agricultura ecologică, startup-uri cu impact și despre experiența internațională în economia responsabilă.
170 de participanți
40 de speak-eri
6 paneluri de discuții
5 workshop-uri
Vladimir Ternavschi, director executiv EcoVisio, organizația responsabilă de punerea în scenă a „Impact Days” recunoaște că, în pofida focusului pe protecția mediului, EcoVisio lucrează de foarte mulți ani pentru susținerea antreprenorilor sociali locali. „Am creat un hub al antreprenorilor sociali, organizăm activități cu impact, dar și îi motivăm pur și simplu să vadă problemele din societate pentru a le rezolva prin afacerile lor.”
Chiar dacă în Republica Moldova nu este dezvoltată cultura afacerilor sociale, Ternavschi spune că, puținii antreprenori sociali care există contribuie la dezvoltarea economiei și la formarea unei culturi. „Cei care soluționează problemele sociale ajută oamenii să-și schimbe viziunea față de implicarea în afaceri mici și mijlocii”, spune Vladimir.
În Republica Moldova sunt înregistrate 11 întreprinderi sociale.
Citește și: Ce sunt afacerile sociale și cum le putem dezvolta în Moldova
O cărămidă la schimbarea teoriilor economice actuale
„Prin «Impact Days» se pune o cărămidă la schimbarea teoriilor economice actuale de pe piață”, a accentuat Angela Achiței, președinta Fundației „Alături de Voi” din România. Organizația pe care o conduce este una socială de inserție și are misiunea de a crea condiții egale pentru persoanele cu dizabilități și din alte grupuri vulnerabile.
„Trăim în capitalism, însă vedem din păcate disparități foarte mari între țări, regiuni, oameni care câștigă mult și cei care câștigă puțin, oameni care muncesc și sunt săraci, ceea ce nu este normal. Se pare că teoriile actuale economice nu mai răspund nevoilor oamenilor și la calitatea vieții pe care și-o doresc. Vorbim despre un consum accelerat, marketing agresiv, deșeuri tot mai multe, consum mai mare”, se întreabă Angela Achiței.
Angela Achiței este unul dintre promotorii economiei sociale în România și a contribuit la adoptarea Legii Economiei Sociale în 2015. Mai mult, aceasta este conectată la realitățile din Republica Moldova, fiind experta Ministerului Economiei din R. Moldova în dezvoltarea antreprenoriatului social. „E un sector care vine să construiască afaceri prietenoase cu omul, mediu, comunitatea. Sunt afaceri care au principii zi de zi, nu doar într-o campanie de marketing. Întrebarea de acum este dacă nu cumva ar trebui să promovăm și mai mult acest concept și să încercăm să integrăm în acest concept pe toată lumea.”
Angela Achiței, președinta ADV România spune, în concluzie, că „în economia socială nimeni nu este lăsat în spate.”
Cum funcționează întreprinderile sociale din Armenia
Nazareth Seferian este manager de proiect pentru European Venture Philanthropy Association (EVPA) Erevan. Comunitatea este formată din organizații care împărtășesc aceeași viziune și un obiectiv comun: crearea unui impact social pozitiv filantropilor și investitorilor.
Acesta a împărtășit cu publicul din Moldova experiența Armeniei în acest domeniu. „Legislația întotdeauna încearcă să ne pună taxe. Noi avem o voce foarte puternică și de fiecare dată când sunt inițiate așa discuții, noi reacționăm. Taxarea nu trebuie să afecteze afacere sociale, cel puțin nu la etapa incipientă. În unele țări ale Parteneriatului Estic a apărut legea antreprenorialului social după care oamenii și-au creat întreprinderi adaptate la lege. Dar în Armenia avem altă abordare: noi venim la guvernare și noi influențăm legislația.. Noi avem foarte multă încredere în creativitatea oamenilor noștri din domeniul social și punem accent pe faptul ca vocea lor să fie auzită”, a spus Nazareth.
În 2018, în Armenia, au existat 4222 organizații publice, 1120 fundații, 244 sindicate, multe dintre ele sunt asociate cu activități antreprenoriale. Cu toate acestea, este dificil de urmărit dacă îndeplinesc criteriile întreprinderilor sociale.
Cum funcționează afacerile sociale în Ucraina
Bohdan Androșciuk, președintele departamentului Parteneriatului Estic în cadrul ChildFund Deutschland, spune că el și colegii lui au decis ca în Ucraina să se concentreze pe noua generație. Aceasta cu scopul de a-i face să înțeleagă că viitorul economiei este o economiei incluzivă, socială. „Noi am elaborat un concept educațional pentru viitorii antreprenori. Acesta este predat în școală înainte ca ei să ajungă în învățământul superior. Și așa am făcut un experiment. Sperăm ca peste 10-15 ani o să avem o generație de tineri care vor înțelege foarte bine ce înseamnă să lucrezi în economia socială și vor apropia domeniul social de cel comercial”, explică Bohdan Androshcuk.
În acest proces au existat și provocări. Una dintre ele este cadrul legal în care tânăra generație să își poată gestiona afacerile sociale. „Acest domeniu nu este reglementat legislativ. Ne-am permis să începem de la crearea unui concept legal. Pentru școli am creat cont bancar gestionat de un ONG local și el gestionat la rândul lui exclusiv de tineri”, explică acesta. Astfel, tinerii au combinat sectorul agricol cu tehnologiile IT și au produs diferite servicii pentru delegațiile internaționale. Potrivit specialistului, conceptul a fost de succes și planifică în timpul apropiat conceptul să fie extins și inițiat în Moldova, Georgia și Armenia. „Vrem să oferim tinerilor între 14-18 ani oportunitatea de a învăța ce este antreprenoriatul social. Și nu vorbim aici doar despre bani, ci despre potențiale oportunități.”
„Dragostea față de natură”
Pavel Țîgănaș este un pescar pasionat din Tiraspol. Însă activitatea principală este compania din industria alimentară care este pe piață mai mult de 25 de ani. Însă, de câte ori mergea la pescuit pe malul râului Nistru, de atâtea ori era dezamăgit de ce vedea în fâșiile forestiere: anvelope uzate. A început să se intereseze despre modurile de refolosire a anvelopelor în 2018. Peste trei ani a decis să investească în tehnologii de prelucrare a obiectelor din cauciuc. A găsit specialiști, i-a instruit, a fost în câteva țări străine ca să vadă cum reciclează ei. Investiția totală până astăzi a fost de 340 de mii de euro. În ianuarie 2022 a început lucrul.
Din cauciucurile uzate se fac plăci care pot fi folosite la terenurile de joacă, de sport, în zonele de odihnă, în parcuri și scuaruri. Acestea sunt sigure, suprafața nu este deloc lunecoasă. Un metru pătrat de asemenea „covor poliuretan” costă 390 de lei. Se instalează ușor.
Materia primă o primesc de la întreprinderile care au în gestiune automobile, parcuri de autobuze și troleibuze, baze auto. Se semnează contracte și ei primesc anvelopele uzate gratuit. În prezent, Pavel Țigănaș spune că au semnate până la 40 de contracte.
Prima ediție
Amintim că Impact Days este prima ediție a conferinței internaționale în Republica Moldova. În cadrul conferinței s-au desfășurat ateliere și workshop-uri despre investiții cu impact, economie verde, economie socială, măsurarea impactului ș.a., a fost lansat Fondul de Impact, au fost organizate o expoziție a serviciilor disponibile pentru producătorii și întreprinderile locale și Târgul producătorilor locali și sociali. La fel participanții au putut participa la seara de networking pentru stakeholderi și invitați, antreprenori și investitori.
Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene în parteneriat cu Asociația Businessului European și a Centrului Contact; co-organizat în cadrul proiectului „Collaborate for Impact” finanțat de Uniunea Europeană și derulat de EVPA și 5 parteneri din țările Parteneriatului Estic; co-finanțat de IM Swedish Development Partner; de Development Facility of the European Fund for Southeast Europe (EFSE DF); de PNUD Moldova; și organizat inclusiv cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.
