Una din patru întreprinderi lansate în Uniunea Europeană sunt afaceri sociale, adică axate pe soluționarea problemelor, nu doar pe profit. Asta pentru că, tot mai mulți antreprenori înțeleg că cea mai bună investiție sunt oamenii. Tendința de a face afaceri și în folosul comunității a ajuns în ultimii ani și la noi. Tot mai multe întreprinderi se întreabă ce pot face pentru a contribui la dezvoltarea societății și pentru incluziunea socială, fiind ajutați, în prezent, mai mult de granturile străine, decât de cele oferite de stat.
Petru are 26 de ani și suferă de tulburări de vorbire. Până acum un an nu-și putea găsi un loc de muncă în satul Răzeni. Și, la fel ca multe alte persoane defavorizate, era nevoit să stea acasă. Însă, într-o zi, când lucra prin gospodărie, a văzut la poartă pe niște localnici care aveau o afacere de catering. L-au chemat pe Petru la un curs gratuit de ajutor de bucătar, după care l-au angajat la întreprinderea socială „Floare de Cireș.” „Am învățat să fac borș, pilaf, sarmale. Am învățat să fac multe feluri de mâncare și să lucrez și ca chelner”, povestește cu încântare tânărul, încercând să rostească cât mai clar fiecare cuvânt. Așa Petru a primit un loc de muncă stabil, un salariu lunar și posibilitatea de a cunoaște mai mulți oameni.
Potrivit Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, în anul 2020, au fost înregistrate 942 de persoane cu dizabilități, fiind plasate în câmpul muncii 215 dintre acestea.
Anume acesta este unul dintre scopurile antreprenoriatului social, pe lângă crearea locurilor de muncă și dezvoltarea comunității – incluziunea persoanelor defavorizate. În anul 2018, a fost aprobat un proiect de lege care recunoaște antreprenoriatul social, iar ulterior, a fost formată o Comisie care să înregistreze aceste întreprinderi. Cu toate acestea, până acum, în Moldova sunt doar patru întreprinderi sociale oficial înregistrate, iar alte 48 sunt prezentate ca inițiative sociale.
Din 48 de inițiative sociale au fost înregistrate doar 4 întreprinderi
Deputatul Dumitru Alaiba spune că deși au trecut trei ani de la completarea legii antreprenoriatului social, rezultatele nu se prea văd. De asemenea, Alaiba crede că numărul mic de afaceri sociale înregistrate este cauzat de lipsa beneficiilor care să-i atragă pe oameni.
„Mulți activează ca întreprinderi clasice, dar în același timp organizează o serie de acțiuni sociale, fără a se înregistra. Asta pentru că subvențiile sunt prea mici, iar facilitățile fiscale lipsesc – astfel mulți spun că nu văd de ce ar opta pentru o afacere socială și să reinvestească mereu 90% din profit în dezvoltarea ei, dar nu să-și ia banii”, remarcă și avocata Sabina Cerbu.
90% din profit trebuie reinvestit
Reprezentanții Ministerului Economiei susțin că lucrează la un program de promovare a antreprenoriatului social, în timp ce cei de la Ministerul Finanțelor – la oferirea unor sprijine financiare directe acestor antreprenori. Iar între timp, antreprenorii sociali pot beneficia doar de anumite subvenții din partea administrației publice locale, inclusiv de scutirea taxei și impozitelor locale, lucru care nu i-a atras pe prea mulți antreprenori.
Pentru a dezvolta și promova acest tip social de afaceri, deja al șaselea an consecutiv, în Republica Moldova este organizată „Conferința Națională pentru Antreprenoriat Social”, în cadrul căreia participanții discută și scot la iveală problemele și eventualele soluții pentru a face antreprenoriatul social mai atractiv. Acesta face parte din proiectul „EU4Youth – Valorificarea potențialului tinerilor antreprenori sociali din Moldova și Ucraina”, care este finanțat de Uniunea Europeană. Proiectul contribuie la crearea unui ecosistem favorabil pentru întreprinderile sociale, precum și la inspirarea și sprijinirea mai multor tineri antreprenori sociali în dezvoltarea și susținerea soluțiilor lor inovatoare pentru promovarea incluziunii sociale și mediului sustenabil în ambele țări.
