SCRISOARE DESCHISA
Adresata membrilor Uniunii Jurnalistilor din Moldova, parlamentarilor Angela Arama,
Vlad Cubreacov, Stefan Secareanu, Iurie Rosca, Dumitru Diacov, Vitalia Pavlicenco.
Stimati colegi,
Ne bucuram mult ca, in sfirsit, Parlamentul, institutia cea mai importanta a statului in care aveti onoarea sa activati, a pus in atentia publica un document asteptat sa ridice la un nivel calitativ nou procesul de reglementare, promovare si protejare a unuia din cele mai influente domenii mass-media. Proiectul Codului Audiovizualului este primul document legislativ de dupa alegerile generale din 2005, menit sa probeze sinceritatea Coalitiei politice de la guvernare in obligatia asumata de a indrepta Republica Moldova pe calea europeana si democratica a dezvoltarii. Declaratiile-cheie ale actului din 4 aprilie 2005 au vizat suprematia interesului national in fata interesului strain sau clientelar, care a despuiat Republica Moldova in acesti 15 ani, transformind-o intr-o tara debusolata, in care cetatenii onesti si cu demnitate nu isi au locul.
Tin sa apreciez, ca multe din capitolele si articolele proiectului de Cod al Audiovizualului sunt binevenite si importante pentru cauza consolidarii interesului national al Republicii Moldova in acest domeniu. Subliniez in primul rind intentia de a revendica spatiul informational national in favoarea publicului si a producatorului autohton. Imperioase sunt si reglementarile lingvistice ale produsului audiovizual care vin in interesul firesc al limbii oficiale a statului, atit de mult neglijata in ultimii ani. Sunt stipulari de mare actualitate, gindite sa elimine treptat prejudiciile aduse interesului national prin activitatea paguboasa a primelor doua componente ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Este cunoscut faptul, ca in cei zece ani de existenta a acestei autoritati, spatiul informational al Republicii Moldova a fost cedat unor structuri straine care controleaza si astazi, la fel ca si pina la 1991, difuzarea informatiei prin frecvente radio si canale de televiziune, inclusiv difuzarea publicitatii.
Societatea civila, difuzorii de radio si televiziune au semnalat in repetate rinduri cazuri concrete de abuz constient savirsit ani in sir de institutia de reglementare. Aceasta s-a putut intimpla din cauza ca CCA a fost in primul rind un instrument manipulat politic. Prevederea legala ca membrii CCA sunt independenti de institutia de stat care ii delegheaza nu functioneaza in cazul Republicii Moldova. Clasa politica de la noi este inca mult prea imperfecta ca sa renunte la reflexele-i posesive. Ea a promovat in Consiliu oameni de o moralitate indoielnica care au acceptat sa puna interesele patronului politic mai presus de Lege, de interesul public si de cel national.
Acum, cind se preconizeaza inlocuirea legislatiei depasite de timp si se pune deja in discutie in Parlament un intreg Cod de legi ale Audiovizualului, ar trebui sa ne asteptam la o imbunatatire radicala a domeniului. Am asteptat ca in structura Codului sa fie montate sigurante legale care sa garanteze independenta Consiliului, pirghia de care depinde corectitudinea aplicarii practice a legii. A fost, insa, de mare mirare sa descoperim ca noul Cod pastreaza vechea formula de constituire a CCA, eliminind participarea societatii civile. Or, un proiect similar de lege a audiovizualului depus de organizatiile de media in toate fractiunile Parlamentului in data de 3 mai 2005, proiect care a trecut si expertiza Consiliului Europei, avea prevazut in schema de constituire a CCA si participarea reprezentantilor societatii civile.
Fara introducerea acestei stipulari adoptarea Codului nu are nici un rost si va fi un semnal pentru societatea autohtona, dar si pentru institutiile internationale, ca in Parlament nu se doreste realizarea sincera si responsabila a Planului de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana, ci, mai degraba, trisarea lui, asa cum s-a procedat cu institutia publica a audiovizualului, ghidata de lege, dar controlata impardonabil si azi. Ori, acest nou afront, ar insemna eliminarea repetata si definitiva a Republicii Moldova din planurile de integrare europeana, si, implicit, o noua tradare a interesului national.
Constatam cu regret, ca proiectul Codului Audiovizualului a fost deja aprobat in Parlament in prima lectura fara sa se ia in considerare opinia societatii civile. Este o graba nejustificata, fiindca multe din articolele proiectului necesita ajustari substantiale la standardele europene existente. in special, ridica semne de intrebare prevederile ce vizeaza activitatea audiovizualului public, limitele si procedura de luare si de aplicare a deciziilor de catre Consiliul Coordonator, sunt lipsa multe prevederi principiale menite sa incurajeze, sa apere investitiile si activitatea radiodifuzorului si multe altele.
Stimati colegi,
Avind in vedere importanta documentului pentru soarta de mai departe a democratiei in Republica Moldova, apelez la calitatea voastra de jurnalisti profesionisti, dar si la cea de oameni politici – membri ai Parlamentului, sa faceti uz de functiile si de influenta pe care le aveti pentru a elabora impreuna cu societatea civila un document legislativ echitabil, de factura europeana, care sa vina in beneficiul exclusiv al publicului si sa serveasca interesul national.
Cu respect,
Valeriu Saharneanu,
Presedinte al Uniunii Jurnalistilor din Moldova
Chisinau, 12 aprilie 2006
