Ministerul Finanțelor ar întâmpina dificultăți la implementarea sistemului unitar de salarizare a bugetarilor, care a intrat în vigoare la sfârșitul anului trecut. Cel puțin, așa susținea zilele trecute vicepreședintele PPDA, Alexandru Slusari, într-o postare pe Facebook. Ministrul Finanțelor, Ion Chicu, a reacționat tot pe Facebook și a negat informația menționând că statul poate face față cheltuielilor de la început de an. Totodată, experții economici cred că punerea în practică a noului sistem de salarizare va întâmpina mai multe provocări și că, de fapt, o asemenea reformă ar fi trebuit implementată mai târziu, după mai multe negocieri și discuții publice.

Potrivit autorităților, sistemul de salarizare în sectorul bugetar era unul greu de administrat și inechitabil. Astfel, a fost elaborat un nou concept de remunerare a angajaților la stat, aprobat printr-o dispoziție a prim-ministrului în 28 iulie 2017. Ulterior, Ministerul Finanțelor, asistat de  experți internaționali și de funcționari publici, a elaborat un proiect de lege care a fost votat de Parlament pe 23 noiembrie  2018, în lectură finală. Potrivit autorităților, costul implementării proiectului în instituțiile finanțate din bugetul de stat și bugetele locale se estimează la 3 950 mil. lei, pentru 2019-2021. Mijloacele respective sunt prevăzute în Cadrul bugetar pe termen mediu și nu necesită resurse suplimentare.

„Fierbințeala electorală”

Totuși, vicepreședintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, susține că Ministerul Finanțelor nu are bani pentru a pune în practică  prevederile noii legi privind salarizarea în sectorul bugetar.

„Stimați cetățeni, după discuții cu reprezentanți ai mai multor ministere, știu precis că bugetul public național nu are bani pentru îndeplinirea pomenilor electorale ale lui Plahotniuc. Ministerul finanțelor nu se poate descurca cu noua lege.”

În plus, Slusari afirmă că statul a împrumutat deja câteva sute de milioane de lei, de la începutul anului. „Pentru a rezista până la alegeri, în următoarele două luni, statul va împrumuta miliarde de la bănci, majorând semnificativ datoria internă. Deja la 2 ianuarie au fost împrumutate peste 470 mln. lei”, menționează vicepreședintele PPDA.

Ministrul Finanțelor, Ion Chicu, a negat toate aceste informații.

„Necesități de a împrumuta masiv, pentru a finanța cheltuielile la început de an, nu există. Speculațiile că pe 2 ianuarie, „cu gura arsă” am luat de la bănci 470 mln de lei au doar o singură explicație: fierbințeala electorală cu nuanțe de diletantism”, a scris demnitarul pe Facebook. Acesta a precizat că toate cheltuielile pentru reforma salarială „nu depășesc posibilitățile bugetului public”.

Fondul de salarizare nu a crescut

Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS „Viitorul”, evidențiază că Fondul de salarizare din 2019 crește cel mai puțin comparativ cu ultimii ani. „Dacă în alți ani creștea în mediu cu 10%, anul acesta crește cu puțin peste 5%. În acest caz, prima întrebare firească este cum poți să le dai oamenilor salarii mai mari în condiția în care fondul de salarizare nu crește. Există trei instrumente pe care Guvernul le utilizează pentru ca să poată pune în practică acest nou sistem”, explică Ioniță. Este vorba despre:

1. Reducerea asigurărilor sociale și a impozitului pe venit
2. Optimizările angajaților din sistemul bugetar 
3. Scăderea decalajelor între salarii

„Prin reducerea asigurărilor sociale și a impozitului pe venit, Guvernul câștigă vreo 800 de milioane de lei. Astfel, salariile pot să nu fie mărite, dar omul va primi mai mulți bani, pentru că scade povara fiscală”, punctează acesta. În urma optimizărilor care urmează să fie făcute în anul 2019, Guvernul planifică să reducă personalul cu 8 000 de oameni.

„Reducând numărul de persoane care muncesc în sistemul bugetar poți majora salariul. Alt instrument este redistribuirea lefurilor. Guvernul a spus că decalajele între salarii vor scădea, pentru că acum unii câștigă 1 000 de lei, iar alții 30 000 de lei. Cei care au salarii mici s-au trezit cu salarii și mai mici în urma acestei reformări. Astfel, s-a propus ca cei care vor fi afectați în mod negativ de reformă, să li se compenseze diferența”, spune expertul. Așadar, una din garanțiile sociale ale noului sistem de salarizare prevede ca angajatul să nu primească un salariu mai mic decât cel anterior.

Provocările noii legi

„Toate acestea puse cap în cap creează un ghem de provocări și s-a văzut că, în unele domenii au apărut multe întrebări. Nu e grav că apar aceste întrebări, totuși astfel de reforme trebuie implementate după cel puțin un an de negocieri publice”, consideră Veaceslav Ioniță.

Noua lege stabilește un sistem unitar de salarizare în sectorul bugetar și cuprinde principiile, regulile și procedurile de stabilire a drepturilor salariale în raport cu ierarhia funcțiilor din sectorul bugetar. Salariul tuturor celor care muncesc la stat va fi constituit din partea fixă și partea variabilă. Partea variabilă va depinde de performanțele angajatului și aspectele specifice ale muncii.

Astfel, lefele pentru cea mai joasă clasă de salarizare vor porni de la 1 500 lei pentru majoritatea categoriilor de angajați în sectorul public. Totodată, către anul 2021 se preconizează o creștere de circa 30 % a salariului mediu lunar pentru angajații instituțiilor finanțate din bugetul de stat și de peste 55 % pentru cele finanțate din bugetele locale.