Satul primului astronom din țară
De la opt dimineață până la prânz, în fiecare zi de joi și duminică oamenii își întind marfa pe strada principală din Dubăsarii Vechi. Chiar dacă pe o parte a drumului, în spatele unui gard, este amenajat spațiu cu tarabe, foarte puțini vânzători le utilizează. Preferă să parcheze furgonetele în fața porților și să deschidă portbagajul spre drum. Aici se vând roșii, vinete, fasole, pește, pantaloni de mâna a doua, baloturi de paie, discuri pentru gătit la foc, piese auto, rochii roz cumpărate zeci de ani în urmă de la Moscova cu o sută de dolari și vândute astăzi cu o sută de lei. Și nu doar localnicii vând la piață, negustorii vin din toată regiunea, de la Corjova până la Tiraspol.
Odată ce oamenii își strâng tarabele și satul nu mai este cuprins de tumultul pieței, ai timp să vizitezi și localitatea. Sătenii trec grăbiți pe biciclete, iar bătrânelele stau la taclale pe laițele din fața porților. În fața primăriei se lucrează la drum: au pus pietriș și se îndreaptă.
Iar Nistrul, indiferent de ce se întâmplă în sat, continuă să curgă.
E mereu acolo, înfrumusețat astăzi de culorile toamnei. În afară de râu, în sat sunt mai multe locuri care atrag turiștii: conacul astronomului Nicolae Donici, cavoul familiei Donici-Macri și dumbrava de stejari seculari „Pohorela”.
Iar Nistrul, indiferent de ce se întâmplă în sat, continuă să curgă.
E mereu acolo, înfrumusețat astăzi de culorile toamnei. În afară de râu, în sat sunt mai multe locuri care atrag turiștii: conacul astronomului Nicolae Donici, cavoul familiei Donici-Macri și dumbrava de stejari seculari „Pohorela”.
Conacul lui Nicolae Donici
Nicolae Donici s-a născut în 1874. Pentru că rămase orfan la vârsta de opt ani, a fost luat la îngrijire de către mătușa lui, Elena Lisacovschi.
După ce și-a făcut studiile în astronomie la Odesa, în 1908 Nicolae Donici revine acasă și instalează lângă conac primul observator astronomic și meteorologic din Basarabia. Își continuă activitatea științifică la Dubăsarii Vechi până în iunie 1940, când România a fost somată de Uniunea Sovietică să evacueze administrația civilă și armata de pe teritoriul Basarabiei. Atunci Donici a fost nevoit să părăsească țara. A revenit în 1941 și a găsit conacul și observatorul distruse. Peste trei ani, Donici pleacă din Moldova pentru totdeauna și se mută în Franța.
După ce și-a făcut studiile în astronomie la Odesa, în 1908 Nicolae Donici revine acasă și instalează lângă conac primul observator astronomic și meteorologic din Basarabia. Își continuă activitatea științifică la Dubăsarii Vechi până în iunie 1940, când România a fost somată de Uniunea Sovietică să evacueze administrația civilă și armata de pe teritoriul Basarabiei. Atunci Donici a fost nevoit să părăsească țara. A revenit în 1941 și a găsit conacul și observatorul distruse. Peste trei ani, Donici pleacă din Moldova pentru totdeauna și se mută în Franța.
Mult timp conacul a fost în administrarea colhozului din localitate, care i-a schimbat aspectul îmbrăcând pereții exteriori cu faianță și construind o anexă. Totuși, pe partea dreaptă a conacului, în spate, încă se pot observa pereții tencuiți cu „ouă, var și nisip”, așa cum explică viceprimarul localității, Constantin Macarenco.
Tot acolo poți să vezi și „scara la cer” cu ornamente. E o scară metalică pe care Nicolae Donici urca în laboratorul său ca să nu deranjeze pe ai casei în timpul observațiilor nocturne. Această scară s-a păstrat și astăzi. Ceea ce este interesant este că ea a fost gândită în așa fel, încât să poată fi schimbat unghiul treptelor pe timp de iarnă pentru a preveni alunecarea.
În fața conacului stă astăzi bustul lui Donici. A fost instalat recent, după ce precedentul bust a fost furat și vândut la fier vechi.
Tot acolo poți să vezi și „scara la cer” cu ornamente. E o scară metalică pe care Nicolae Donici urca în laboratorul său ca să nu deranjeze pe ai casei în timpul observațiilor nocturne. Această scară s-a păstrat și astăzi. Ceea ce este interesant este că ea a fost gândită în așa fel, încât să poată fi schimbat unghiul treptelor pe timp de iarnă pentru a preveni alunecarea.
În fața conacului stă astăzi bustul lui Donici. A fost instalat recent, după ce precedentul bust a fost furat și vândut la fier vechi.
Cavoul familiei Macri-Donici
Dacă ajungi la Dubăsarii Vechi, trebuie să vezi neapărat și cavoul din a doua jumătate a secolului XIX. Ceea ce îl face deosebit este imaginea și istoria lui.
După moartea tatălui lui Donici, el și mama lui, Limonia, se mută la sora ei. Peste patru ani, mama lui se îmbolnăvește de tifos și este izolată într-o cameră separată pentru a preveni răspândirea infecției.
Pentru că lui Nicolae i se făcuse foarte dor de mama lui Limonița, mătușa încălcă regulile și întredeschide ușa camerei pentru ca el să-și vadă mama din depărtare. La puțin timp după asta, Limonia decedează. Avea doar 35 de ani.
Corpul ei a fost îmbălsămat și așezat într-un cavou din curtea bisericii din Dubăsarii Vechi, ctitorită de Nicolae Macri, bunicul savantului din partea mamei, care se refugiase din Grecia în Basarabia. Cavoul a fost construit de meșterul Tuzini după schița arhitectului Alexandru Bernardazzi.
În perioada sovietică, cavoul a fost vandalizat, sicriul fiind incendiat. Însă construcția și elementele decorative încă sunt integre.
După moartea tatălui lui Donici, el și mama lui, Limonia, se mută la sora ei. Peste patru ani, mama lui se îmbolnăvește de tifos și este izolată într-o cameră separată pentru a preveni răspândirea infecției.
Pentru că lui Nicolae i se făcuse foarte dor de mama lui Limonița, mătușa încălcă regulile și întredeschide ușa camerei pentru ca el să-și vadă mama din depărtare. La puțin timp după asta, Limonia decedează. Avea doar 35 de ani.
Corpul ei a fost îmbălsămat și așezat într-un cavou din curtea bisericii din Dubăsarii Vechi, ctitorită de Nicolae Macri, bunicul savantului din partea mamei, care se refugiase din Grecia în Basarabia. Cavoul a fost construit de meșterul Tuzini după schița arhitectului Alexandru Bernardazzi.
În perioada sovietică, cavoul a fost vandalizat, sicriul fiind incendiat. Însă construcția și elementele decorative încă sunt integre.
Dumbrava de stejari seculari „Pohorela”
Dumbrava se află în partea de nord a satului și are peste 130 de arbori seculari. Cei mai viguroși depășesc diametrul de 1,5 m. Unii stejari depășesc vârsta de peste un secol, iar alții ar putea avea chiar și 300 de ani.
Legenda spune că în această pădure de stejari făceau popas tătarii atunci când veneau să jefuiască băștinașii. Într-o noapte, locuitorii satului au dat foc taberei invadatorilor. Atunci a ars și pădurea, în rusă - „pogorela”. Din generație în generație, cuvântul s-a transformat în „Pohorela”. Dumbravei i se mai zice „Pogoreloe”, „Pohorila”.
Legenda spune că în această pădure de stejari făceau popas tătarii atunci când veneau să jefuiască băștinașii. Într-o noapte, locuitorii satului au dat foc taberei invadatorilor. Atunci a ars și pădurea, în rusă - „pogorela”. Din generație în generație, cuvântul s-a transformat în „Pohorela”. Dumbravei i se mai zice „Pogoreloe”, „Pohorila”.
Denumirea localității provine și ea de la acești stejari. Potrivit viceprimarului localității, Constantin Macarenco, în sat obișnuiau să fie folosite dubasurile, niște bărci făcute din trunchiurile copacilor de stejari, iar dubăsarii erau cei care conduceau aceste dubasuri.
Totodată, oamenii din localitate spun că denumirea satului ar proveni direct de la „дуб”, din rusește - „stejar”.
Excursiile prin localitate sunt de obicei făcute de viceprimarul satului, Constantin Macarenco. De obicei, turiștii sunt oficiali din alte țări sau de la Chișinău, parteneri cu care au proiecte sau oameni interesați să investească în localitate. Însă autoritățile locale nu pot organiza excursii pentru toți doritorii. „Primăria nu poate presta activități economice”, explică viceprimarul, menționând că ar trebui prin alte metode să fie dezvoltat turismul în localitate.
Totodată, oamenii din localitate spun că denumirea satului ar proveni direct de la „дуб”, din rusește - „stejar”.
Excursiile prin localitate sunt de obicei făcute de viceprimarul satului, Constantin Macarenco. De obicei, turiștii sunt oficiali din alte țări sau de la Chișinău, parteneri cu care au proiecte sau oameni interesați să investească în localitate. Însă autoritățile locale nu pot organiza excursii pentru toți doritorii. „Primăria nu poate presta activități economice”, explică viceprimarul, menționând că ar trebui prin alte metode să fie dezvoltat turismul în localitate.
Odată ce vei ajunge în Dubăsarii Vechi, vei putea observa că apa din Nistru curge mai lent decât în nordul țării și malurile sunt mai apropiate unul de altul. Această diferență se datorează hidrocentralei de la Dubăsari. Însă pescarii consideră această diferență un avantaj – îngustarea Nistrului e un indicator al adâncimii lui. Cu alte cuvinte, acolo unde malurile sunt mai aproape unul de altul, râul este mai adânc și ar putea fi mai mult pește. Dacă vrei să pescuiești aici, să știi că pescarii experimentați din sat au menționat de câteva gropi mai adânci în care s-ar adăposti pește foarte mare. Important este „să hrănești locul” și să-ți țină cortul la ploaie, dacă rămâi pentru mai multe zile. De mâncare în sat găsești - satul Dubăsarii Vechi este unul dintre cele care produc legume pentru comercializare.
Reportaj: Georgeta Carasiucenco
Editare: Marta Sterpu
Video și montaj: Oana Rusu
Producătoare executivă: Ana Gherciu
Editare: Marta Sterpu
Video și montaj: Oana Rusu
Producătoare executivă: Ana Gherciu
Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în cadrul Programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii", implementat de PNUD. Opiniile exprimate aici nu reflectă neapărat poziția oficială a UE sau PNUD.
