A trecut aproape un an de la începerea pandemiei, timp în care autoritățile din lumea întreagă au impus restricții, închis hotare, anulat evenimente importante și s-au investit sume enorme pentru lupta cu COVID-19. În aceste luni s-au închis afacerile mici, oamenii au rămas fără locuri de lucru, iar unii și fără ceea ce au reușit să agonisească. S-au închis școli, s-au închis oamenii în case, s-au închis localuri și instituții și toate acestea au stârnit un val de nemulțumire care în ultimele luni crește continuu.
Astfel, oamenii au ieșit în stradă împotriva restricțiilor impuse de către autorități. Mulți dintre protestatari spun că aceste carantine și restricții ar putea să-i ucidă mai repede decât COVID-ul, pentru că nu vor mai avea cu ce să-și plătească facturile sau din ce să-și cumpere de mâncare. „Ne-am săturat!”, scandează ei în timpul manifestațiilor.
Protestele au început încă în luna aprilie, în SUA. Sute de americani din statul Michigan au ieșit în stradă să ceară redeschiderea imediată a economiei statului, pentru că afacerile lor se prăbușesc zilnic.
La sfârșitul lunii septembrie, ministrul francez al Sănătății, Olivier Verand, a anunțat noi restricții în câteva metropole, clasate în zone de alertă suplimentară, printre care era și Marsilia, unde a fost inventată o nouă clasificare, aceea de „alertă maximă”. Măsurile anunțate pentru metropola mediteraneană au declanșat, însă, un adevărat val de proteste. Închiderea restaurantelor a fost privită prost de către întreprinzătorii care nu s-au refăcut încă după izolarea din primăvară. Nemulțumiți au fost și locuitorii altor orașe franceze, sătui de politicile de austeritate sanitară.
S-au revoltat împotriva restricțiilor și oamenii din Germania, Danemarca, Marea Britanie și Spania. Iar în unele regiuni s-au produs și ciocniri între demonstranți și poliție. Cancelara Angela Merkel a cerut „înţelegere şi răbdare din partea cetăţenilor, care trebuie să-şi limiteze la maxim contactele personale şi călătoriile neesenţiale”.
Mai multe zile la rând de proteste au avut loc și în Olanda, unde unii manifestanți au fost agresivi. Un grup de tineri a incendiat un centru de vaccinare și a folosit artificii și petarde împotriva forțelor de ordine, iar unii manifestanți au aruncat cu pietre în polițiști, au dat foc unei maşini și au distrus o clădire dintr-o gară. Poliția a anunțat că a arestat 250 de persoane. Premierul olandez Mark Rutte a spus că acestea sunt „cele mai grave violenţe din ultimii 40 de ani”.
O demonstrație s-a lăsat cu arestări la Bruxelles. Peste 200 de persoane au fost duse la secțiile de poliție, după ce s-au strâns în faţa Gării Centrale. Autoritățile din Belgia erau pregătite pentru astfel de evenimente, având în vedere că și în ţara vecină, Olanda, au fost manifestații violente. Belgia a avut unul dintre cele mai agresive focare de COVID din Europa. Țara cu numai 11 milioane de locuitori a raportat până acum peste 21 de mii de morți din cauza COVID-19.
Cele mai recente proteste au fost înregistrate în Austria, unde școlile, sălile de sport, hotelurile, restaurantele, magazinele și locurile culturale sunt închise. În pofida restricțiilor fără sfârșit, Austria, care are 8,9 milioane de locuitori, a înregistrat 421.189 de cazuri de infectare.
Și în Ungaria, oamenii au cerut autorităților să revadă restricțiile impuse, declarând că nu mai pot să-și mențină pe linia de plutire micile afaceri. Însă, guvernul a zis că doar vaccinarea în masă va permite deblocarea restricțiilor care s-au înăsprit încă din luna noiembrie.
Datele prezentate la începutul lunii august, după jumătate de an de pandemie, arătau că zeci de milioane de oameni din întreaga lume și-au pierdut locurile de muncă sau și-au sistat activitatea din cauza pandemiei, restricțiilor și a crizei cauzate de aceasta. Cu toate acestea, niciun stat nu a prezentat niște cifre exacte, accentul punându-se pe politicile de oprire a virusului.
La 28 ianuarie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat țările europene că relaxarea restricțiilor este prematură în Europa, mai ales că virusul este prezent deja în 70 de țări. „Trebuie să avem răbdare. Va lua ceva timp să vaccinăm cea mai mare parte a populației. Am învățat lecții aspre – deschiderea și închiderea, apoi redeschiderea rapidă a hotarelor este o proastă strategie”, a declarat Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa.
Un studiu, realizat de Fundația Friedrich Ebert Moldova în parteneriat cu Syndex România, arată că peste 100 mii de salariați, sau circa 15% din totalul salariaților din Republica Moldova, au fost afectați de pandemie fie prin pierderea locului de muncă, fie prin diminuarea remunerării, iar alte 30-40 mii de persoane ocupate pe cont propriu și-au sistat activitatea în perioada stării de urgență. „În fond, deși este o metaforă, putem să afirmăm că factura pandemiei a fost până acum plătită în proporție de 20% de salariați, de peste 10% de lucrătorii pe cont propriu, de 25% de mediul de afaceri și de 40% de societate în general prin reducerea încasărilor la buget”, se arată în cercetare.
Surse foto: AP, AFP
