Sărmana Zina G. sau luaţi seama la bancnotele false!

30 cazuri penale privind fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi, 3 persoane reţinute şi 2 003 de bancnote false depistate şi scoase din circulaţie – iată câteva date statistice din primele luni ale acestui an oferite de Inspectoratul Naţional de Investigaţii privind combaterea falsificării de bani. Dar dincolo de statistică stau zeci şi poate sute de vânzătoare care sunt nevoite să achite prejudiciul patronilor din buzunarul lor. Acum, dacă întinzi, de exemplu, o bancnotă de o sută de lei unei vânzătoare, înainte ca să-ţi ofere produsul solicitat, aceasta în mod neapărat o va privi în contralumină.

Sărmana Zina G şi paguba ei

Zina G. este o vânzătoare la un magazin specializat de carne din sectorul Centru al capitalei. Iar luna aceasta salariul ei a fost cu trei sute de lei mai mic, decât cel pe care îl ridică de obicei. Şi aceasta pentru că managerul de vânzări care încasează câştigul magazinului a depistat trei bancnote de 100 lei false. „Le vedeţi? Sunt false!”, spune şi mi le arată capsate într-un caiet special. „Am făcut procese verbale. Mi le-a tăiat din salariu”, îmi explică aceasta.

Vânzătoarea, care nu s-a lăsat fotografiată şi m-a rugat nici să nu îi menţionez numele („ca nu cumva să mă găsească nebunii”), susţine că a păţit-o nu doar ea, ci mai multe colege de-ale sale, şi cu alte bancnote, „unele chiar de o mie”.

„Managerul ne-a adus fiecărei din noi nişte fotografii cu exemplare de bancnote false şi cele originale. Acum ne-am învăţat minte. Se deosebesc după culoare şi umbră, care trebuie văzută la lumina solară”, mi-a mai explicat angajata.

banifalsi

Interlocutoarea îmi relatează că a acum ştie şi cum a fost amăgită. „A venit deunăzi un tip cu o bancnotă de o mie, tocmai când mă pregăteam să închid magazinul. Şi mi-a cerut marfă, ţinând în mână o bancnotă de o mie. Dar eu i-am cerut-o iniţial s-o văd.

Când i-am spus că e falsă a început a ţipa la mine, dar să ştiţi că nu m-am lăsat amăgită. A trecut strada şi a intrat la magazinul din faţă, dar şi de acolo a ieşit cu mâinile goale, cred că fata de acolo şi-a dat seama”, îmi explică.

Zina G. îmi spune că bancnotele false au o calitate atât de bună, încât e foarte greu să le deosebeşti de cele veritabile. „Unii dintre băieţaşii aceştia tineri, încă mai scriu cu creionul o cifră oarecare pe câmpul lateral al bancnotei, aşa cum fac casieriţele la bancă”, oftează vânzătoarea.

În final, întreb interlocutoarea de ce totuşi a plătit ea prejudiciul din moment ce angajatorul nu a dotat unitatea comercială cu dispozitiv fluorescent. „Păi, managerul mi-a zis că avem în toată Moldova vreo 200 de tocike (magazine) şi că nu poate să le cumpere pentru fiecare unitate. Aşa că nici nu am întrebat când am văzut că salariul este mai mic cu 300 de lei”, a adăugat ea la încheiere.

INI: În primele luni au fost depistate și scoase din circulație 2.003 de bancnote false

„Într-adevăr există această problemă. Şi cel mai des sunt falsificate bancnotele cu nominalul de 100 lei. În primele luni ale anului 2015 au fost depistate și scoase din circulație 2 003 de bancnote false, faţă de 1 570 de bancnote false în perioada similară a anului trecut (2014)”, a relatat pentru Moldova.ORG Natalia Golovco, şefa serviciului de presă de la Inspectoratul Național de Investigații.

Potrivit ei, pe parcursul anului 2015 de către angajații INI au fost documentate 2 cazuri de fabricare și punere în circulație a banilor falși. De asemenea, au fost pornite 30 cazuri penale conform elementelor infracționale ale art. 236 (Fabricarea sau punerea în circulaţie a semnelor băneşti false sau a titlurilor de valoare false) din Codul Penal.

În plus, în anul curent au fost reținute 3 persoane, în cazul în care vinovăția acestora va fi demonstrată, aceștia urmează să fie trași la răspundere conform legislației în vigoare și riscă o pedeapsă cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

Internauţii: cum să deosebim o bancnotă 100 de lei falsă

Internauţii au fost deschişi şi sensibili la această problemă şi chiar au descris modalităţile de falsificare a bancnotelor. „Falsificatorii folosesc bancnote de 10 lei, pe care le decolorează de vopsea şi ulterior tipăresc pe hârtia respectivă bancnote de 100 de lei”, susţin utilizatorii de reţelele de socializare. Potrivit acestora, bancnotele false păstrează imaginea lui Ștefan cel Mare şi firul de argint.

Iată propunerile internauţilor cum pot fi deosebite bancnotele false de cele veritabile fără a avea un bec fluorescent.

În stânga colțurile superioare și inferioare ale celor false sunt închise, aproape negre, în original – maro.

Pe bancnotele contrafăcute firul de argint este deplasat spre stânga, aproape ca se confrunta cu Stefan, la fel si cifra 100 din centru este abia vizibila.

Totodată bancnotele false nu au fibrele colorate care pot fi observate pe o suprafaţă albă.

BNM: Consultaţi atent elementele de siguranţă de pe site-ul băncii

Întrebată de Moldova.ORG Rodica Teleucă, şefa serviciului de presă al BNM, ne-a explicat că persoanele care au dubii asupra veridicităţii bancnotelor ar trebui să acceseze pagina respectivă a BNM.

Aici sunt descrise trei elemente de siguranţă:

filigran umbrit, reprezentând portretul lui Ştefan cel Mare orientat spre centru, vizibil la privirea în contralumină;

firul de siguranţă metalizat încorporat între portretul lui Ştefan cel Mare şi ghioşul central, vizibil la privirea în contralumină;

elementul de suprapunere faţă-verso: la privirea bancnotei în contralumină conturul exterior al imaginilor soarelui de pe faţa bancnotei şi semilunii de pe verso trebuie să coincidă, la fel şi cercul soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna.

Un reportaj de Diana Madan-Preasca

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.