Dezbateri în aer liber la Ungheni.
Sâmbătă, 17 nai 2008, Uniunea Jurnaliştilor din Moldova, împreună cu Consiliul raional Ungheni şi Primăria Ungheni, au organizat în acest oraş dezbateri publice cu tema “Este R. Moldova un stat democratic cu sârmă ghimpată între fraţi şi îngrădiri pentru presa independentă?”.
Ideea lansată de ziaristul Constantin Tănase în faţa Operei Naţionale i-a făcut pe jurnaliştii din presa liberă să iasă din Chişinău pentru a pune în discuţie cu oamenii din diferite regiuni ale republicii cele mai stringente probleme ale societăţii. Astfel, cea de-a 16-a ediţie a dezbaterilor… a fost programată în oraşul de pe Prut, deoarece anume cu unghenenii poţi discuta despre două subiecte care clocotesc societatea – sârma ghimpată de pe râul durerii noastre şi semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră.
Cu concursul autorităţilor locale, la Casa de cultură din Ungheni s-au adunat reprezentanţi ai diferitelor instituţii din oraş, profesori, tineri şi activişti locali ai diferitor partide de opoziţie. Din partea presei libere, la dezbateri au participat ziarişti de la Cotidianul TIMPUL, ai publicaţiilor “Ziarul de Gardă”, “Literatura şi arta”, ai ziarelor locale “Expresul de Ungheni” şi “Unghiul”, ai postului de radio “Vocea Basarabiei”.
Au deschis dezbaterile Valeriu Saharneanu, preşedintele Uniunii Jurnaliştilor, şi Ion Harea, preşedintele Consiliului raional Ungheni. Primul a făcut o trecere în revistă a presei libere din R. Moldova, menţionând că actuala guvernare face tot posibilul pentru a frânge acest drapel al democraţiei. Totodată, presa afiliată puterii emite falsuri în fiecare zi, dezinformează în stil grosolan şi agresiv, ca lumea să nu mai cunoască adevărul. „Uniunea Europeană şi spaţiul NATO se află la câteva zeci de metri de Ungheni. Optaţi aici ca sârma ghimpată – acest simbol al războiului rece – să dispară de la Prut. Ne exprimăm admiraţia faţă de curajul dumneavoastră. Acesta este şi scopul dezbaterilor noastre – să îndemnăm lumea să fie curajoasă şi să spună adevărul”, a spus Saharneanu.
Ion Harea, preşedintele Consiliului raional Ungheni (AMN), şi-a exprimat susţinerea faţă de presa liberă: „În raion există presă liberă – două ziare şi un post de televiziune privat. Una din promisiunile noastre în campania electorală era să fim transparenţi şi ne străduim să facem acest lucru. Din 35 de consilieri, 21 sunt reprezentanţi ai forţelor democratice. Pe 17 aprilie, la noi a fost Vladimir Voronin. Ne cunoaştem. Pe când el era preşedinte al Executivului raional Ungheni, eu lucram ca preşedinte de colhoz. A spus-o cu răutate, referindu-se la scandalul cu sârma ghimpată, că, dacă se va întâmpla ceva, eu primul voi ajunge la puşcărie.
Raionul nostru are 2.500 de hectare dincolo de sârma ghimpată, dar noi nici măcar un peşte nu putem prinde în Prut. Spaţiul dintre sârma ghimpată şi râu ar putea deveni o atrăgătoare zonă turistică. Totuşi, să nu uităm că, uneori, graba strică treaba. Societatea noastră nu mai este cea de acum cinci ani, ea se transformă şi datorită influenţei moldovenilor plecaţi la munci peste hotare”.
S-a vorbit mult şi în consens. Redăm în continuare esenţe din luările de cuvânt:
Constantin Tanase (TIMPUL): „Tragedia noastră este nu numai sârma de pe Prut. Foarte multă sârmă ghimpată există între noi, moldovenii din stânga râului. Uneori, ar fi mai bine să-l lauzi pe Voronin, decât să-i vorbeşti de rău pe ai tăi. În societate se întâmplă lucruri stranii. Unele partide din opoziţie merg şi roagă lumea să protesteze, să-şi ceară drepturile, dar mulţi oameni se uită nedumeriţi – ce mai vor şi aceştia? – şi duc mai departe în spate păcatele guvernării. Adevărul ajunge greu la oameni, pentru că situaţia presei libere este deplorabilă. Guvernanţii asta şi vor, ca, prin intermediul presei lor, să facă o societate de oameni zombaţi.
Schimbările în bine se vor întâmpla atunci când lumea nu va mai fi fricoasă”.
Antonina Sârbu („Ziarul de Gardă”): „Am venit cu aceste dezbateri anume la Ungheni pentru că aţi avut curajul să cereţi scoaterea sârmei ghimpate de la Prut. Sârma ghimpată la Prut este o dramă, dar şi o ruşine a noastră. E cazul ca, măcar peste 18-20 de ani, să învăţăm demnitatea celor din Ţările Baltice”.
Veaceslav Ţâbuleac („Vocea Basarabiei): “Din presa audiovizuală, se străduiesc să aducă adevărul la telespectatori şi radioascultători doar „Vocea Basarabiei” şi PRO TV. Nu putem obţine licenţa de a ne extinde spaţiul de emisie. Dumneavoastră, consumatori ai audiovizualului, trebuie să vă cereţi acest drept. Voronin şi Roşca au pus în funcţie o caracatiţă de dezinformare. Chiar dacă Voronin va fi debordat, caracatiţa lui rămâne”.
Sergiu Nucă (ziarist, reprezentantul Forului Democrat al Românilor din Moldova): “Consiliul raional Ungheni a luat o decizie istorică. Sunteţi eroi ai zilelor noastre, vă susţine întreaga comunitate românească”.
Lucia Bacalu („Expresul de Ungheni”): La Ungheni, ziariştii promovează presa liberă. Societatea ne susţine. Probabil, vom lansa şi noi un club de discuţii la care să dezbatem cele mai importante probleme ale raionului”.
La dezbaterile publice organizate de ziarişti participă tot mai mulţi reprezentanţi ai partidelor politice. La Ungheni, era prezentă şi liderul PNL, având şi un grup de tineri ai formaţiunii sale.
Vitalia Pavlicenco (PNL): „Libertatea de exprimare nu există nici în politică. Opoziţiei i se închide gura chiar şi în parlament. Acest regim corupt nu se doreşte în Uniunea Europeană, ca să nu ne întâlnim acolo cu România. Actualul regim, care-i coloana a cincea a Rusiei, s-a axat pe gândul cum să se menţină la putere ca să-şi păstreze averile şi să nu ajungă pe banca acuzaţilor. Cererea de a scoate sârma ghimpată la Ungheni este un început de rezistenţă. Drumul comuniştilor e spre banca acuzaţilor şi spre groapa istoriei”.
Anatol Arhire, vicepreşedinte al Consiliului raional Ungheni (PL): „Referitor la scoaterea sârmei ghimpate, mulţi reprezentanţi ai instituţiilor de drept ne spun: „Aveţi dreptate. Sperăm să câştigaţi”. Adunăm semnături în susţinerea micului trafic de frontieră, dar uneori te cruceşti de ce auzi. Unii au cetăţenie română, fac comerţ dincolo de Prut, îşi trimit copiii acolo la studii, dar aici vorbesc România numai de rău. Asta le bagă în cap presa afiliată puterii…”.
Victor Ursu, membru al Consiliului raional Nisporeni (PLDM): Nisporenenii susţin lupta vecinilor de la Ungheni împotriva sârmei ghimpate la Prut. Vom prelua şi noi acţiunile lor. Împreună vom susţine şi politica euroregiunilor. Toţi avem de câştigat, dacă micul trafic de frontieră va deveni o realitate. Trebuie să corelăm acţiunile noastre, să le coordonăm şi cu alte raioane de pe malul Prutului.
Alexandra Can (PNL): „La vârful piramidei societăţii există un grup de oameni foarte bogaţi, restul se află sub limita sărăciei. Am fost în Sindicatul „Solidaritate”, dar când am văzut ce se face acolo, l-am părăsit. Într-o ţară, sindicatele trebuie să organizeze cele mai mari acţiuni împotriva puterii, dar la noi ele colaborează împotriva celor care muncesc…”
Dezbaterile ar fi decurs mult mai dinamic şi ar fi adunat mai multă lume, dacă aveau loc, într-adevăr, în aer liber. Organizând aceste manifestări, jurnaliştii din presa liberă şi-au mai asumat o responsabilitate – prin discuţii directe cu oamenii, să scoată populaţia din şocul în care a băgat-o regimul comunist, să creeze şi să activeze societatea civilă, dar şi să mobilizeze partidele politice în faţa alegătorilor. Totodată, prin dezbaterile organizate săptămânal, noi vrem ca societatea să înţeleagă că nu există ţară dezvoltată fără o presă liberă. Asta e lozinca noastră. Ar fi civilizat şi constructiv ca şi partidele politice să poarte sus această lozincă (Gheorghe Budeanu).
