Patru din cei cinci judecători ai actualului plen al Curții Constituționale nu și-au declarat toate afacerile la Comisia Națională de Integritate (CNI). În același timp, unul dintre ei a ascuns de autoritățile române calitatea de asociat într-o companie, timp de doi ani, în perioada când a fost deputat în Parlamentul de la București, se arată într-o investigaţie RISE Moldova dată publicităţii astăzi.
Astfel, documentarea făcută de RISE Moldova în demersul jurnalistic indică faptul că arbitrii constituționali nu au inclus companii și funcții administrative în documentele depuse la CNI timp de mai mulți ani.
Alexandru Tănase, aflat la al doilea mandat de președinte al Curții Constituționale, a menționat în declarația de avere pe anul 2014 că soția sa, Angelina Tănase, este asociată în firma de comerț Trecer-Grup SRL și compania imobiliară Apps-Imobil SRL.
Însă președintele Curții Constituționale nu a inclus în declarația de venit și cea de interese personale faptul că este fondator și administrator al Întreprinderii Individuale Consulting Tănase. Potrivit extrasului companiei obținut de la Camera Înregistrării de Stat, firma de consultanță juridică a fost fondată în 1997 și are sediul juridic într-un apartament ce aparține familiei Tănase.
Un alt judecător al Curții Constituționale cu interese nedeclarate este Tudor Panțîru. Acesta a fost numit în funcție în 2013, după ce la sfârșitul anului 2012 i-a expirat mandatul de deputat în Camera Deputaților a României. RISE a descoperit că Panțîru a omis să indice în declarațiile de avere și de interese pentru anii 2012 – 2014, depuse la CNI, faptul că este asociat în compania Proera Grup SRL.
Firma de consultanță și management Proera Grup a fost fondată în 2001 la Chișinău și are un capital social de peste 6 milioane de lei. Potrivit istoricului companiei, printre co-fondatori se numără fostul ministru de Interne Dorin Recean și fostul deputat comunist Iurie Muntean. Ulterior, aceștia s-au retras din Proera Grup.
Aurel Băieșu a fost numit judecător constituțional de către Parlament în 2013. La momentul desemnării, Băieșu deținea funcția de ambasador al Republicii Moldova în Italia. În declarația de interese personale, el a indicat că activează în calitate de judecător și de profesor la șase instituții de învățământ superior. În același document depus la CNI, el a omis să indice că este administrator al companiei de consultanță juridică Euro-IN Consulting Chisinau SRL
Datele obținute de la Camera Înregistrării de Stat arată că Euro-IN Consulting Chisinau a fost creată în 1994, iar acționari sunt firmele Ago-Dacia SA cu 10.45% și Arcomes SRL (Italia) cu 89.55% din capitalul social.
Cel de-al patrulea judecător cu interese ascunse este Victor Popa, care activează în calitate de magistrat al Curții Constituționale din aprilie 2013. Anterior, el a fost timp de trei ani deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2010 – 2013) din partea Partidului Liberal. În perioada 2011-2013, a deținut și funcția de președinte al Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, iar din 2007 până 2013 a fost membru al Consiliul Ştiinţific şi Consultativ al Curţii Constituționale.
Judecătorul Victor Popa nu a indicat în declarația de venituri și proprietate pe anul 2014 că este administrator și asociat, cu o cotă de participare de 34 %, în cadrul firmei „Secotra”, cu fiica sa Ana Popa (33%). Printre activitățile declarate de companie se numără comerțul cu produsele agricole, repararea autovehiculelor și fabricarea de articole de ciorăpărie prin tricotare sau croșetare.
Întreaga investigaţie RISE Moldova poate fi citită AICI.
