Connect with us

Diaspora

Respinsă la Chișinău din cauza înălțimii, a devenit polițistă în SUA! INTERVIU cu Irina Celpan

Publicat

pe

Povestea Irinei pare ruptă din filmele despre „American dream”. A mers pentru prima dată în SUA, în statul Delaware, pentru câteva luni, pentru a munci și strânge bani pentru anul universitar de la Chișinău, iar ce a găsit acolo a ambiționat-o să își urmeze visul – cel de a deveni polițistă. A fost o cale deloc ușoară, mărturisește chiar ea, însă dragostea pentru munca pe care o face zilnic nu-i lasă loc de regrete. Irina Celpan a povestit pentru Moldova.org despre provocările pe care le-a avut ultimii ani, viața peste ocean și frumusețea meseriei de polițist. 

A plecat pentru prima dată în SUA în urmă cu șase ani prin intermediul programului Work and Travel, fiind studentă la Academia de Studii Economice din Chișinău. Spera că va reuși să adune suficienți bani pentru a-și recupera banii investiți în bilete, să-și cumpere un laptop şi un telefon și să viziteze cât mai multe destinații turistice americane. Realitatea găsită a fost mult mai dureroasă decât se aştepta. Nu cunoştea engleza, iar varietatea job-urilor pe care le putea lua fără a fi fluentă în engleză nu era prea mare. A acceptat orice ofertă de muncă şi s-a trezit prinsă între două job-uri – casier la o benzinărie si vânzătoare de înghețată pe plajă. “Am avut doar două zile libere pe tot parcursul verii, dintre care una am dedicat-o obținerii codului social”, spune Irina. Totuşi, este recunoscătoare pentru acea primă experiență pentru că ajutat-o să exerseze limba engleză, dar si a învățat „valoarea muncii şi responsabilității”.

Respinsă la Chișinău din cauza înălțimii, dar apreciată în SUA pentru curaj și ambiție

Irina spune că după absolvirea liceului Mihail Berezovschi din Chişinău a mers să depună dosarul pentru Academia de Poliție, aşa cum visase dintotdeauna. „Am fost discriminată si mi s-a zis în față: Unde te-ai pornit fetițo? şi au făcut glume pe seama înălțimii mele. În acel moment m-am simțit umilită şi trădată de sistemul corupt şi incompetent din țara noastră”, mărturiseşte Irina.

Irina spune că apreciază cel mai mult în SUA că nu există atât de multă discriminare – „Aici nu există standarde dictate de societate precum că ofițerul trebuie să fie de genul masculin, înalt si puternic”. Această motivație a determinat-o să urmeze facultatea în SUA. Zâmbeşte şi spune că în toți anii de universitate a stat în prima bancă, în fața profesorului – „aşa am crescut noi, cu ideea ca cei mai buni elevi stau exact în acest loc”. A decis să urmeze un semestru doar de cursuri de limbă engleză avansată, deşi la momentul admiterii era deja fluentă în engleză. „Stiam că în cariera mea vor urma multe rapoarte de scris, iar pentru aceasta aveam nevoie să cunosc limba engleză la un nivel superior”, adaugă Irina.

Tânăra povesteşte că deşi au fost doi ani de stres, oboseală, nopți nedormite, efortul a fost răsplătit pe măsură – a absolvit facultatea cu 10 pe linie, a primit numeroase diplome, burse, iar la ceremonia de absolvire a primit titlul de „Studentul anului 2017”.

Academia de poliție – puține ore de somn şi mult antrenament

După absolvirea facultății a fost angajată în Poliția americană de stat şi tot de atunci a început Academia de Poliție.

„Academia mi-a schimbat viața şi modul de gândire. Acolo am învățat cum să supraviețuiesc în patrulare. Am învățat că dacă eşti lovită, nu e sfârşitul lumii. Am învățat că sportul îmi este frate, iar lenevia – cel mai mare duşman. Am fost curentată, stropită cu spray lacrimogen, aruncată în apă, aruncată în ring să lupt cu băieți de d0uă ori mai voluminoși ca mine. Am învățat să conduc cu viteză, să folosesc pistolul şi mitraliera şi, cel mai important, am învățat să îmi cunosc valoarea şi să nu-mi fie frică de nimic”, mărturiseşte tânăra polițistă.

A obținut cetățenia americană după primul an de facultate (condiție crucială pentru a fi angajată în sistemul legislativ american) şi a aplicat la job chiar a doua zi după ce a primit paşaportul. A fost unul dintre cei 30 de cadeți selectați din 3000 de aplicanți. Pentru că vorbeşte rusa şi româna a preluat o parte din responsabilitățile Poliției legate de studenții din Europa de Est care vin să muncească sezonier pe plajă.

„Ajung acasă istovită, dar fericită pentru că îmi iubesc job-ul!”

Irina munceşte două săptămâni în tura de zi,  celelalte două în tura de noapte, iar ziua ei de muncă înseamnă 12 ore.

„Dacă lucrez în program de zi atunci eu mă trezesc la 3 dimineața și mă asigur că maşina de patrulare este pornită, ca mai apoi să accesez toate programele din laptop. Mă îmbrac în uniformă şi, uitându-mă în oglindă, îmi promit că ma voi întoarce acasă sănătoasă”, spune ea.

Povesteşte că cea mai mare provocare la serviciu a fost comunicarea prin coduri audio, însă s-a obisnuit rapid.

„Nu cunosc de dimineață cu ce cazuri voi interacționa, dar, în parte parte, avem un flux de furturi, accidente, alarme, transportarea  persoanelor cu dizabilități mentale. În prima mea săptămână de lucru, de exemplu, am fost trimisă la o sinucidere. Vă imaginați cât de şocată eram, mai ales că eram primul ofițer care a ajuns la locul faptei. Am încercat să las emoțiile la o parte si, în timp ce colegii mei nici nu au dorit să intre in cameră, eu am ajutat medicul legislativ să ridice corpul. Colegii mei au glumit atunci că am sânge rece, exact ca ruşii”, adaugă râzând Irina.

Deşi e la mii de km de casă, comunică zilnic cu părinții din Chişinău – „ei cunosc intensitatea job-ului meu şi mereu vor să se asigure că sunt bine”.

„Îmi este dor de sarmalele mamei şi zeama din carne de găină de casă. Abia aștept să revin în Moldova şi să-mi revăd întreaga familie”, a încheiat Irina discuția pe o notă optimistă.

Activează în domeniul Digital Media de peste 8 ani, iar din 2012 administrează portalul www.moldova.org. Crede sincer că Jurnalismul de calitate în Moldova va învinge, într-o zi, Jurnalismul Copy Paste.

Diaspora

„Românii sunt a patra cea mai numeroasă comunitate de locuitori străini din Germania”

Publicat

pe

PE SCURT

Aproximativ 700.000 de români locuiau la finalul anului 2018 în Germania, numărul acestora fiind de peste 4 ori mai mare decât în anul 2011, arată un raport al Institutului Naţional de Statistică din Germania, scrie zf.ro

Românii au devenit astfel, în 2018, a patra cea mai numeroasă comunitate de locuitori străini din Germania, după turci, polonezi şi sirieni.

PE LUNG

„Creşterea numărului de români din Germania confirmă ceea ce ştiam deja că s-a întâmplat în ansamblul migraţiei româneşti în străinătate din perioada de după criză. Ca urmare e efectelor crizei financiare din 2008, înce­pând cu anul 2012 a avut loc un gen de reorientare a migraţiei româneşti, în special în nordul Europei, care a rezistat mai bine crizei. Astfel, putem vorbi de două fluxuri de emigranţi români în Germania: unii care pleacă direct din România şi unii care vin din alte ţări din Europa“, a explicat prof. univ. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Univer­si­tăţii din Bucureşti. Într-adevăr, statisticile biroului de statis­tică din Germania arată că cele mai mari creşteri – de peste 30% an la an- a numărului de locuitori români din Germania au avut loc în anii 2013 şi 2014, după care ritmul de creştere a numărului de români care locuiau acolo a mai scăzut.

În ceea ce priveşte structura pe vârste a românilor care locuiesc în Germania, statisticile arată că 27% dintre cei aproape 700.000 de români din Germania au între 30 şi 40 de ani, 23% au între 20 şi 30 de ani, iar peste 19% au vârste mai mici de 20 de ani.

Citește mai departe

Cultură

Un sat din Republica Moldova ar putea intra în Cartea Recordurilor Guinness

Publicat

pe

De către

PE SCURT


Satul Scoreni ar putea intra în Cartea Recordurilor Guinness dacă va implementa proiectul propus de tinerii din cadrul Școlii de Gândire Critică Challenger. Tinerii și-au propus să crească numărul de turiști din respectiva localitate prin construcția celui mai mare butoi din lume. Astăzi, recordul este deținut de Heidelberg, un oraș din Sud-Vestul Germaniei.

În perioada care urmează, cu susținerea grupului de inițiativă Challenger, primăria Scoreni va identifica resursele necesare pentru implementarea proiectului câștigător. Doritorii de a susține acest proiect ambițios o pot contacta pe primara satului Scoreni, Svetlana Tabacari, la numărul de contact +37369233829.

PE LUNG

Astăzi, participanții la cea de-a șasea ediție a Challenger au supus votului patru proiecte care ar crește numărul de turiști interni și externi în satul Scoreni. Localitatea a fost selectată în urma unui concurs, în finala căruia s-au regăsit satele Râșcova, Pohrebeni și Scoreni.

Pentru a identifica problemele cu care se confruntă localnicii, cu susținerea primarei satului Svetlana Tabacari, tinerii Challengeri au bătut în 295 de porți și au aflat că opt din zece scoreneni sunt gata să ajute la organizarea unui eveniment care ar aduce turiști în sat, iar șase din zece sunt conștienți că nu doar primăria este responsabilă de cum arată localitatea. Mai mult, 91% dintre localnicii cu care au discutat tinerii consideră că locuiesc într-un sat frumos.

Primara satului, alături de tinerii participanți la Școala de gândire critică Challenger

În urma a patru vizite în teren și o lună de dezbateri și pregătiri, tinerii din cadrul Școlii de gândire critică Challenger au prezentat localnicilor patru proiecte care ar putea atrage mai mulți turiști în Scoreni.

Ideea nr. 1 – Construcția celui mai mare butoi din lume

Fiind cunoscut pentru dogarii săi, Scoreni are simbolul butoiului și pe stema satului. Astfel, prima idee propusă a fost construcția celui mai mare butoi din lume, care ar avea 10 metri în înălțime și opt în lățime și un volum de 250 de mii de litri.

Butoiul ar fi amplasat în centrul satului și ar putea găzdui diverse expoziții, vânzarea de produse locale precum plăcinte, sarmale, vin de casă, miere, materiale de dogărie etc.

Responsabili de construcția monumentul s-ar face specialiști în dogărie și localnici. Pentru ridicarea acestui monument ar fi nevoie de 80 de mii de lei. Dacă localnicii ar dispune de această sumă astăzi, polobocul ar fi gata de hramul satului, pe 28 august.

În prezent, cel mai mare butoi se află în Germania și are înălțimea de opt metri și lățimea de 6,5 metri.

Ideea nr. 2 – BootFest – Festivalul Butoiului

Pornind de la aceeași premiză, al doilea proiect supus votului a fost organizarea „celui mai incendiar” Festival al Butoiului – BootFest, care ar fi organizat pe teritoriul vechiului stadion. Autorii proiectul consideră că la un astfel de eveniment s-ar aduna circa o mie de vizitatori. În cadrul festivalului, butoiul ar fi în centrul atenției – s-ar organiza jocuri cu simbolul butoiului, scaunele, mesele și coșurile de gunoi vor fi în formă de butoaie, iar localnicii vor putea să-și vândă bucatele, vinul și butoaiele.

Pentru organizarea unui astfel de festival ar fi nevoie de 25 de mii de lei, bani care care vor fi recuperați din vânzarea biletelor.

Ideea nr. 3 – Case Rurale

În urma sondajului realizat în sat printre cei 295 de scoreneni, tinerii de la Challenger au aflat că 56 sunt gata să primească oaspeți la ei acasă. Astfel, a treia idee a fost organizarea caselor rurale, care ar oferi un loc de odihnă pentru turiști, cu elemente naționale. Întrucât fiecare gospodărie constă dintr-o casă mare (pentru oaspeți) și alta locuită, printr-o mică investiție, localnicii ar putea caza, hrăni și oferi mici distracții turiștilor în schimbul unei sume de bani.

Potrivit autorilor proiectului, în funcție de câte lucrări necesită casa respectivă plus cheltuieli de promovare, scorenenii trebuie să investească de la zero la 20 de mii de lei în casele pentru oaspeți (casa rurală). O casă rurală ar aduce un venit de circa 307 de mii de lei anual.

Ideea nr. 4 – Traseul turistic „Scoreni-Căpriana”

În prezent, satul Scoreni nu este inclus în niciun traseu turistic. Mai mult, cele existente ocolesc satul în cauză. Astfel, cel de-al patrulea proiect propune realizarea unui traseu turistic ce ar începe în Chișinău și s-ar încheia în Căpriana. Acesta ar trece prin satul Scoreni și ar avea opriri la troița de la intrarea în sat, la biserica satului, atelierul dogarului Gheorghe Miron, prisaca și stejarul lui Ștefan cel Mare. Traseul ar avea lungimea de 70 de km și ar putea fi parcurs pe diferite căi – mașină, bicicleta sau pe jos. Proiectul include realizarea unor broșuri informative despre obiectivele turistice din sat și construcția unui punct comercial în sat, unde s-ar vinde diverse produse autohtone, suvenire și altele.

Traseul turistic ar fi înregistrat la Agenția Națională a Turismului și promovat în rândul agențiilor de resort și pe rețelele sociale. Autorii proiectului au menționat și posibilitatea organizării unui maraton de 42 de km pe traseul Chișinău-Scoreni. În implementarea proiectului ar fi implicați tinerii de la Challenger, localnicii, Angenția Națională de Tursim și primăria Scoreni.

Pentru realizarea acestui proiect ar fi necesari 60 de mii de lei.

***

Cele patru proiecte au fost supuse votului în rândul localnicilor prezenți la întâlnire. Proiectul care a acumulat cele mai multe voturi a fost „Cel mai mare butoi din lume”, care a fost votat de 67 de persoane. Pe locul doi s-a situat ideea de organizarea Festivalului BootFest.

În perioada care urmează, cu susținerea grupului de inițiativă Challenger, primăria Scoreni va identifica resursele necesare pentru implementarea proiectului câștigător. Doritorii de a susține acest proiect ambițios o pot contacta pe primara satului Scoreni, Svetlana Tabacari, la numărul de contact +37369233829.

Citește mai departe

Diaspora

Fluxul de migranți în F. Rusă, cel mai scăzut de la destrămarea URSS

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În anul 2018, fluxul de migranți în Rusia a constituit 124,9 mii de oameni – cel mai mic indicator din toată perioada de după destrămarea Uniunii Sovietice, arată Institutul de prognozare și cercetare sociologică din Federația Rusă

PE LUNG

Aceste date au fost publicate în revista de monitorizare lunară a situației social-economice și stării de sănătate ale populației. Trebuie de ținut cont de faptul că aceste cifre reprezintă acei migranți care s-au înregistrat la intrarea în Rusia pentru o perioadă între 9 luni și 5 ani, după care se consideră plecați în mod automat.

Numărul de migranți au scăzut aproape din toate țările, cu excepția Armeniei, Azerbaidjanului și Turkmenistanului. Cel mai mult a scăzut numărul celor veniți din Usbekistan și Ucraina, țări de unde anterior a venit cel mai mare număr de migranți în Rusia. Din aceste țări, în 2018, au venit de 3,2 ori mai puțini migranți decât anterior.

În raport este arătat că numărul migranților din Republica Moldova a scăzut de la 18,6 mii oameni în 2012 la 7,7 mii oameni în 2018.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică16 minute în urmă

PSRM despre invitația Blocului ACUM: „Nefondată și care nu merită să fie luată în considerare”

PE SCURT Partidul Socialiștilor califică propunerea de astăzi a blocului ACUM de a organiza ședința specială a Parlamentului RM drept...

Externe35 de minute în urmă

Apartamente în Kiev, vilă în Italia și camere de hotel în Georgia. Vladimir Zelenski a publicat declarația de avere

PE SCURT Imediat după ceremonia de învestire în funcția de președinte al Ucrainei, Vladimir Zelenski a făcut publică declarația de...

Politică2 ore în urmă

Blocul ACUM a invitat PSRM la „sesiunea specială” a Parlamentului

PE SCURT Blocul ACUM a invitat fracțiunea PSRM la „sesiunea specială” a Parlamentului R. Moldova, astăzi, la ora 14:00. Aceasta...

Justiție2 ore în urmă

Doi bărbați din raionul Ungheni, condamnați. Au vânat un cerb în rezervația „Plaiul Fagului”

PE SCURT Doi locuitori ai raionului Ungheni au fost condamnați pentru vânatul ilegal al unui cerb nobil din rezervația naturală...

Social4 ore în urmă

Doi cetățeni străini s-au ascuns sub un autocar din R.Moldova și au încercat să treacă frontiera. Ce a declarat șoferul

PE SCURT Polițiștii de frontieră de la Oancea, judeţul Galaţi, au depistat doi bărbați din Algeria şi Libia care s-au...

Sănătate17 ore în urmă

De ce albim? Ce ne spune părul alb despre sănătatea noastră

PE SCURT Părul albește odată cu înaintarea în vârstă, e inevitabil. Se întâmplă în general pe la 40-50 de ani....

Externe17 ore în urmă

Ucraina: Premierul Vladimir Groisman a anunțat că demisionează

PE SCURT Premierul Ucrainei Vladimir Groisman a anunțat astăzi că va demisiona imediat după ședința Guvernului din 22 mai. Anunțul...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri3 zile în urmă

Bulversați și obosiți. Cum privesc oamenii negocierile dintre deputați

Au trecut două luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar Moldova încă nu are un Parlament funcțional. Cele...

Alegeri2 săptămâni în urmă

Irina Vlah, înregistrată în calitate de candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei

PE SCURT Irina Vlah a fost înregistrată în calitate de candidat independent la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei....

Alegeri2 săptămâni în urmă

Candidații la funcția de bașcan vor susține testul la limba găgăuză. Prima își va testa cunoștințele Irina Vlah

PE SCURT Pentru a fi înscriși în cursa pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, candidații vor trebui să susțină testul...

Alegeri3 săptămâni în urmă

În Găgăuzia a început campania electorală pentru alegerea başcanului

PE SCURT În Găgăuzia a început astăzi campania electorală pentru alegerile bașcanului autonomiei care vor avea loc pe 30 iunie,...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Unde pot vota cetățenii români din R. Moldova la europarlamentare / Lista secțiilor de votare

PE SCURT Pentru cetățenii români din R. Moldova vor fi deschide 36 de secții de votare a membrilor Parlamentului European....

Alegeri3 săptămâni în urmă

Ce efecte ar putea avea alegerile anticipate

PE SCURT Diminuarea caracterului geopolitic în recentele alegeri parlamentare, tergiversarea procesului de operaționalizare a structurilor instituționale ale noului parlament ales,...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Cine sunt magistrații care au decis că nu renunțăm la sistemul electoral mixt

PE SCURT Cei șase magistrați ai Curții Constituționale au decis, la sfârșitul acestei săptămâni, că în cazul alegerilor parlamentare anticipate vom...

Advertisement

Opinii

mai 2019
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com