Connect with us
"
"

Diaspora

Recomandări Moldova.org / Ce gătește Nata Albot în autoizolare

Publicat

pe

Trebuie să fim mulțumitori. Trebuie să profităm de timpul liber. Trebuie să fim creativi. Trebuie să învățam ceva nou. Să vedem cât mai multe filme, și de dorit bune. Trebuie de făcut mai mult sport. Trebuie de gătit mai sănătos. Trebuie de petrecut cât mai frumos timpul cu copii… Ce mai trebuie?

De când am intrat în carantină, în fiecare zi aud sau citesc aceste fraze de la alții. Mă inundă reclamele cu ateliere online și activități creative. Oamenii devin ași în TikTok, fac proiecte de artă, înregistrează muzică, fac festivaluri online. Iar eu am impresia că trece pe lângă mine un tren rapid în care dacă nu sari acum, imediat, degeaba ai mai trăit această carantină. Simt că pentru a-mi adapta lumea întreagă la viața în izolare, trebuie, în primul rând, eu să mă adaptez cu mine. Să stau în singurătate măcar vreo 3 zile, fără gătit, schimbat de scutece și pus haine la loc. Or eu pentru mine acest timp nu l-am avut timp. Așa că nici în tren nu am reușit să sar. Fug și eu din urma lui și mă țin cu o mână.

Noroc măcar de acel curs de la universitate. Este despre producția cașcavalului și trebuia să fac practica la o cașcavalărie locală. Și eram atât de bucuroasă de această oportunitate. Dar nici asta nu va fi. Învățăm online să facem cașcaval. Noroc de Zoom. Ne întâlnim de 2 ori pe săptămână vreo 15 oameni în clasa virtuală, profa ne împarte în grupe și învățăm ce-i aia pasteurizare, termizare sau cum se face roquefort.

Anul acesta trebuia să fie a 8-a ediție a festivalului Mai Dulce. De la el au pornit toate festivalurile noastre K Lumea. Așa cum evenimentele cu mai mult de 50 de persoane nu sunt permise, l-am anulat. Chiar și de erau permise, oricum îl anulam. Deși l-am anunțat încă din ianuarie. Nici soarta la festivalul Ia Mania nu pare mai roz. Poate ajungem prin August măcar la Hodina să ne vedem.

Noroc de Patronii Klumea care ne susțin cu donații lunare pe www.patreon.com/klumea. Datorită contribuției lor, vom profita de această pauză Mai Dulce și vom oferi pe 30 și 31 mai, în loc de Mai Dulce în stradă, un Best of Mai Dulce: 20 de video cu rețete de deserturi tradiționale, oferite de cele mai fidele participante ale festivalului nostru.

Ce-am gătit eu în carantină? În primul rând s-au rărit vizitele la magazin. Așa că mâncarea dintemirice” e la ordinea zilei. Am gătit supe de linte și năut la oală, am făcut tăieței de casă și am dat-o uneori pe pizza de la magazin.

Vă dau aici rețeta omletei cu mere, care e preferata noastră pentru mic dejun. Aveți nevoie de câteva mere acrișoare. Le spălați bine și le tăiați felii mășcate. Căliți o ceapă mare tăiată felii subțiri, deasupra puneți merele și mai căliți-le puțin. Bateți bine câteva ouă cu lapte și sare. Turnați amestecul de-asupra la mere și adăugați niște brânză de oi sau cu mucegai, gen roquefort. Ornați cu ceapă verde, reduceți focul și gătiți omleta sub capac încă vreo 8 minute. 

Am dat-o cu mâncarea fermentată în carantină. De exemplu, am murat multă varză, pentru că merge bine în casă la noi. Am fermentat o salsa din ananas, ceapă tocată, usturoi, ardei grași tocați, morcov și condimente. A ieșit o chestie iute-acrișoară bune de pus peste carne, la niște colțunași. Am mai descoperit o sfeclă tare curioasă. Se numește Chioggia. Are un aspect deosebit. Și când mă apucasem să o tai pentru un borș cu sfeclă, am înțeles că această sfeclă e bună de altceva. Așa că am tăiat-o pai și am pus-o la murat cu oțet de mere bun.

Am făcut și o plăcintă nouă. Am numit-o Ceatrimisbojica” și m-am inspirat de la un atelier online, unde bucătăreasa foarte frumos împletea aluatul. Am făcut și eu un aluat sablé din ouă, unt, făină, sare, zahăr și puțină apă. Iar pentru umplutură am adunat ce-a rămas de la alte mîncări: niște fileu de miel tăiat cubulețe, ceapă, praz și ciuperci călite, o cutie de mazăre conservată și niște mozzarela. Am amestecat ingredientele și le-am aranjat în interiorul turtei pe care apoi am modelat-o exact ca în video pe care l-am văzut. Pe final, am uns cu aluatul cu un ou și l-am pus la copt. Ah, ce bunătate a ieșit. Ingredientele le puteți schimba în interior cum doriți, important e nimic să nu se piardă și să nu meargă la gunoi.

View this post on Instagram

I have no idea what exactly is this. It was just an experiment and it went incredibly well. I used my traditional pâte sablé and stuffed it with a mix of sautéed chopped onion, mushrooms, leeks, canned peas and lamb fillet from a previous dinner. Also I added some mozzarella to keep the ingredients together and some spices. After 30 min in the oven it was ready. Btw, take out the lamp and use some kale or spinach for a vegetarian version. For pâte sablé I used butter, egg yolks, salt, sugar, a little water and whole wheat flour. Please don’t ask me how much of each as I never respect any measures. Guys, it’s just amazing! Warm, hearty, fragranced. Perfectly mixed with a glass of orange wine made in Moldova, through the courtesy of @lesfillesduvigneron #eatlikemoldovans #moldova #discovermoldova #food #salad #recipe #foodstagram #homemade #homecooking #homecooked #meatlover #meat #pie #wineofmoldova #vinulmeu

A post shared by Eat Like Moldovans (@eatlikemoldovans) on

În rest, dacă tot stau acasă copiii, fetele mai mari ne-au înlocuit grădinița. Lecții online obligatorii nu au. Cât fetele ne ajută cu cei mici, noi putem lucra. Andrei încearcă din răsputeri să se concentreze pe Lumina, deși spune că nu poate crea în gălăgie. Facem împreună Internetu’ Grăiește. 

Urmăresc ce face pandemia aceasta din antreprenorii noștri locali și mi se rupe inima. Înțeleg cât de mult regretă majoritatea faptul că nu au luat în serios avantajele noilor tehnologii, nu și-au creat pagini web, nu și-au pus la punct comenzile online, livrarea de produse. Și deși în aproape 2 ani de când am lansat site-ul www.fromtheheart.shop, am încercat din răsputeri să convingem mulți producători locali să vină la noi pe platformă, majoritatea tot preferau magazinele fizice și atelierele pentru vânzări, iar online-ul li se părea o chestie atât de îndepărtată. Îmi pare rău că trec prin greutăți financiare micile noastre afaceri. Dar mă gândesc că poate această criza ne va ajuta să ne modernizăm. Noi pe www.fromtheheart.shop am avut o creștere impresionantă de vânzări în ultimele 2 luni și am susținut prin ele zeci de mici producători.

Mai am totuși un vis, să ajung vara asta acasă, în Moldova. Am o căsuță veche în Pohrebea, cumpărată anul trecut după Hodina. O căsuță fără wifi și televizor, dar cu acoperișul din oale, ferestrele din lemn și păsărele pe uși. I-am promis să o salvez. Și tare aș vrea singurică să cresc o mintă, un leuștean pe lângă casă.

Așa sunt timpurile. Nu-s cele mai rele timpuri. Ne învață multe.

Redactoră-șefă și Chief Inspiration Officer. Aduce la viață toate ideile născute în redacție și le face irezistibile pentru cititori. S-a alăturat redacției recent, când pandemia ne-a adus-o direct în brațe. Mulțumim, coronavirus!

Important

Cum să fii un tată mai bun? Explicăm: despre independența copiilor

Publicat

pe

De către

Cât trebuie să ne protejăm copilul? Când și cum îi permitem să fie indepenent?

Vorbim cu Adriana Boroș și Maxim Moșnoi despre independența copiilor.

Episodul 5 – Protejarea și independența copilului

Cât trebuie să ne protejăm copilul? Când și cum îi permitem să fie indepenent? Vorbim cu Adriana Boroș și Maxim Moșnoi despre independența copiilor.

Geplaatst door Moldova.org op Vrijdag 19 juni 2020

Citește mai departe

Divertisment

Primul sărut. Povestește comunitatea LGBT+ din Moldova

Publicat

pe

De către

Cu ocazia lunii iunie, în care sărbătorim comunitatea LGBT+ și drepturile lor, i-am rugat pe membrii comunității să ne povestească despre primul lor sărut.

Primul sărut, povestește comunitatea LGBT+

Cu ocazia lunii iunie, în care sărbătorim comunitatea LGBT+ și drepturile lor, i-am rugat pe membrii comunității să ne povestească despre primul lor sărut. Vezi mai jos ce a ieșit

Geplaatst door Moldova.org op Vrijdag 19 juni 2020

Citește mai departe

Opinii

Plictis și conspirație. De ce inventăm minciuni atunci când nu știm adevărul

Publicat

pe

De către

Știrile false și teoriile conspiraționiste au existat și până la această pandemie și chiar până la inventarea Internetului, însă în ultimele luni am asistat la multiplicarea lor fără precedent. Pandemia a adus cu ea frici și incertitudini și ne-a făcut mai vulnerabili ca niciodată la orice informații care par să facă „lumină”, chiar dacă acestea nu au susținere științifică, nu sunt acoperite de dovezi și nici nu provin din surse credibile. 

Deși e un fenomen global, se pare că în unele țări aceste teorii au mai mult succes, atât de mult încât o bună parte din populație ajunge să creadă că virusul nu există. Așa cum oamenii se lasă ușor convinși de ipoteze precum virusul ar fi fost inventat în laborator, oamenii ar lua virusul de la testele infectate, vaccinul de Covid (care nu există încă!) va fi aplicat forțat întregii populații, iar prin el oamenii vor primi un cip, antenele 5G infectează populația cu Covid și alte informații, cel puțin, năstrușnice.

Un sondaj de opinie realizat de WatchDog pe un eșantion de o mie de persoane arată că o treime din respondenți susțin că virusul Covid nu există, iar 40% cred că acesta a fost inventat de Bill Gates. Pe lângă aceste cifre, succesul teoriilor conspirologice e vizibil pe rețelele de socializare, dar și în mediul offline, mai ales că sunt promovate inclusiv de Mitropolia Moldovei, care are o influență majoră în special în rândul bătrânilor. Cei mai înflăcărați susținători ai acestora pe Internet sunt Iurie Roșca, dar și omul de afaceri Ion Varanița, ultimul anunțând recent despre lansarea propriului partid – Moldova Mare. 

Am discutat cu Lilian Negura, sociolog, profesor la Universitatea Ottawa despre acest fenomen. Expertiza sa e și mai valoroasă ținând cont că a profesat atât în Republica Moldova, cât și în Canada și are experiența traiului în ambele societăți. Deși locuiește de mai mulți ani peste ocean, Lilian Negura rămâne conectat la realitățile de acasă și urmărește îndeaproape știrile din Republica Moldova.

Succesul teoriilor conspiraționiste în era Internetului

Aceste teorii au mult succes tocmai că există acces larg la foarte multe surse de informare. Înainte de apariția Internetului, aceste teorii existau, însă ele nu aveau acea difuzare pe care o cunosc astăzi. Ele, de fapt, erau împărtășite de grupuri izolate de persoane care nu aveau mijloacele pentru a putea difuza teoriile lor la scara întregii societați. Editurile, presa scrisă, televiziunile sau radioul aplicau un filtru riguros pentru informațiile pe care le difuzau. Ei verificau calitatea informației înainte de a o publica. Dar chiar și în aceste condiții, unele teorii ale conspirației ajungeau să fie difuzate, nu fără ajutorul unor servicii specializate.

De exemplu, teoria conform căreia la originea bolii SIDA ar fi fost guvernul SUA care a făcut experimente în Africa pe populații defavorizate a avut o răspândire importanta în anii 1980. De fapt, această teorie a fost publicată pentru prima dată într-o revistă anglofonă din India și preluată larg de media internațională. Astăzi însă, în condițiile Internetului, este mult mai ușor să difuzezi orice informație. Oricine poate publica orice fără ca informația să treacă prin prea multe filtre. 

Pandemia a crescut vulnerabilitatea la știrile false 

E adevărat că în anumite perioade lumea este mai dispusă să accepte niște teorii ale complotului sau conspiraționiste. Explicația este că în momente de incertitudine și de pericol, mai ales pentru viață, lumea este sensibilă la orice informație care le diminuează din sentimentul de confuzie în care se află și care le canalizează frustrările și furia spre alte grupuri decât cela la care aparțin. De asta, obiectul acestor teorii sunt persoane sau grupuri de persoane care constituie „alteritatea”: oamenii foarte bogați (Rockefeller, Soros, Bill Gates, etc.) sau, din contra, minoritățile vulnerabile sau mai puțin vulnerabile (evreii, oamenii de culoare, chinezii, etc.). Aceste teorii „demonstrează” și arată exact cine este vinovat de starea lor incertă și fragilă. Aceste teorii fiind „argumentate” cu semi-adevăruri, realități deseori accesibile multor oameni, dar care prin niște procedee logice eronate trag concluzii absolut greșite, permit oamenilor să recapete certitudinea, să-și refacă reperele pierdute și sentimentul încrederii în sine. Astfel, ei încep să „înțeleagă” din nou ce li se întâmplă, lumea lor redevine clară și controlabilă în măsura în care oamenii știu ce se întâmplă și ce trebuie să se facă ca să înceteze suferința lor.

De ce e mai ușor să crezi într-o teorie a conspirației decât într-o explicație științifică

Sunt mai multe cauze de ce aceste teorii sunt mai credibile pentru unii. În primul rând teoriile științifice sunt elaborate de cercetători dintr-un domeniu științific îngust și de multe ori ele nu sunt accesibile decât unui grup restrâns de specialiști în domeniu. Atunci când o teorie ajunge să fie difuzată la publicul larg, ele suferă transformări importante. Aceste transformări sunt de două tipuri. Primul se numește obiectivare, adică conceptele și ideile abstracte sunt transformate în imagini și exemple concrete. Astfel teoria capătă entitate aproape fizică. Ea poate fi manipulată astfel mai ușor în conversațiile cotidiene. Cum spunea Serge Moscovici, un mare psiholog social și pământean de-al nostru, straniul devine astfel familiar. Un alt procedeu este ancorarea, adică teoria se descrie în concepte și realități deja prezente în imaginarul colectiv. Astfel COVID 19 se compară cu gripa sezonieră sau cu alți viruși. Teoriile conspirației sunt elaborate în așa manieră ca să fie ușor înțelese de persoane cu orice pregătire și dau soluții clare unor probleme uneori foarte complexe. 

În al doilea rând e și o problemă de încredere. Multă lume în ultimele decenii a pierdut încrederea în elite, inclusiv în elitele științifice. Curentul postmodernist a contribuit și el la acest fenomen, atunci când a devoalat caracterul relativ al adevărului științific, dar nu cred că el este cauza principală. E vorba mai degrabă de fenomenul discreditării generalizate a instituțiilor peste tot în lume. Lumea în aceste condiții este tentată să creadă în complotul instituțiilor și în teorii care le susțin. Condiția de bază este bineînțeles că aceste teorii să nu vină de la surse asociate acestor instituții discreditate, iar știința este deseori asociată acestor instituții. 

Rolul oamenilor de știință

Nu e simplu să convingi pe cineva care nu are încredere în tine. Totul este legat de încredere, dacă oamenii nu au încredere în instituții, în știință, ei nu vor crede nici celor mai convingătoare argumente logice ale unui om de știință. Asta nu înseamnă însă că trebuie să renunțăm să luptăm contra acestui fenomen. Însă nu doar prin metodele prin care se face acum. Ceea ce auzim astăzi este că trebuie să educăm lumea să discearnă între o sursă credibilă și una îndoielnică. E o formă de infantilizare a oamenilor. În realitate ei știu foarte bine că sursa lor nu e științifică, dar asta nu-i oprește deloc.

Este exact ca și cu fumatul, toate campaniile de luptă contra tabagismului se fondează pe idea că oamenii nu știu că fumatul este dăunător pentru sănătate. În realitate toate sondajele arată că oamenii știu foarte bine asta, dar continue să fumeze pentru că acest lucru le satisface alte nevoi pe care ei dau mai mare importanță decât nevoii de sănătate. În ierarhia valorilor lor sănătatea ocupă un loc mult mai modest decât de exemplu nevoia de a socializa sau sentimentul de bine pe care fumatul le oferă. La fel și cu aceste teorii ale conspirației, atâta timp cât oamenii vor avea sentimentul că sunt nedreptățiți, mințiți, furați, înjosiți, depreciați, nerespectați, etc. într-o societate, cu atât mai multe șanse sunt ca acești oameni să nu creadă în instituțiile acestei societăți și în discursurile pe care aceste instituții le țin și cu atât mai multe șanse sunt ca ei să creadă mai mult în teoriile și informațiile care vin din altă parte.

Cel mai grav este că acest fenomen se accentuează în spirală căci aceste teorii de obicei slăbesc instituțiile, care la rândul lor creează și mai multe incertitudini întărind și mai mult credibilitatea teoriilor conspirației, și așa mai departe până la implozia generalizată a societății. Asta explică interesul mare al unor servicii secrete de a folosi aceste teorii ca armă pentru a distruge societățile adverse.

Teoriile conspiraționiste prind mai ușor în societăți divizate

E adevărat că aceste teorii sunt populare nu doar în anumite perioade, dar și la anumite societăți. Astfel s-a observat că în societățile instabile, inegale, cu încredere mică în instituții există o mai mare tendința să circule teorii deocheate despre tot felul de comploturi. Cu cât o societate este mai fragmentată, mai divizată și suferă schimbări importante, cu atât lumea se simte în mai puțină siguranță, este mai incertă, mai fragilă. Această incertitudine creează un sentiment de disconfort cognitiv, o tensiune care însă este relativ ușor atenuată de aceste teorii care au răspuns clar la întrebările care preocupă oamenii. 

Aceste teorii sunt mai ușor acceptate în societățile totalitare sau cu trecut totalitar, căci aceste societăți au fost sau sunt conduse de oameni care își mențin puterea prin discursuri și ideologii paranoide, foarte aproape ca tip de argumentare de teoriile complotului. Astfel pentru oamenii din aceste societăți totalitare și post-totalitare genul ăsta de argumentare este foarte familiar și mai ușor de asimilat.

Asta nu înseamnă că doar în aceste societăți teoriile acestea sunt răspândite. Un sondaj în SUA, țară care nu a cunoscut până acum un regim totalitar, arată de exemplu că 30% din americani cred că virusul COVID-19 a fost creat în laborator, o teorie considerată conspiraționistă. Atunci însă când o societate trece printr-o perioadă de divizare fără precedent și de inegalități, și de injustiții istorice în contextul unei pandemii prost gestionată, lumea este mai vulnerabilă la acest fenomen.

Cum și cine trebuie să le combată

În condițiile libertății presei și a Internetului nu cred că este posibil de eliminat în totalitate acest fenomen. Poate fi însă diminuat, pe termen lung, întărind autoritatea instituțiilor, a societății civile, diminuând inegalitățile și injustiția, eliminând sărăcia și corupția, iar pe termen scurt prin sensibilizarea oamenilor pentru informația de calitate. Cu toate acestea, teoriile complotului au existat și vor exista tot timpul și în toate societățile. Este ca și cu virușii, va trebui să ne obișnuim să trăim cu ei respectând însă igiena, mai ales în perioade de epidemii. 

Un stat democratic nu are cum să intervină prin metode ușoare cum ar fi lichidarea libertății de expresie sau cenzura. Dimpotrivă, ferma mea convingere este că democratizarea, implicarea oamenilor în decizii, întărirea puterii grupurilor dezavantajate, oferirea tribunei pentru toate punctele de vedere, ascultarea lor, respectul pentru interesele tuturor cetățenilor, indiferent de statutul lor și influența lor în societate, ar putea să dilueze forța distructivă a acestui fenomen negativ.  

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social2 ore în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

Social3 ore în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

Social6 ore în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 369 cazuri de infectare și 13 decese în weekend

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

LifestyleO zi în urmă

Recomandare Moldova.org / 5 experiențe pe care poți să le ai ca turist în Moldova, de la Cristina Ostapenco

Gazda rubricii cu recomandări din această săptămână este Cristina Ostapenco, travel consultant la Go Travel. Nu stă o zi locului,...

Sănătate3 zile în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică3 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Divertisment3 zile în urmă

Cine a fost Lidia Istrati – scriitoarea care a votat cu ambele mâini Declarația de Independență

Politiciana și scriitoarea Lidia Istrati a fost parlamentară în două legislaturi și persoana care, la 27 august 1991, a votat...

Advertisement

Politică

Politică7 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031