Este un sat care mă încântă ori de câte ori trec prin el. O fi din cauza că are peisaje frumoase sau poate de aceea că numele-i e sonor!? Până la urmă cred că se completează reciproc – frumuseţile locului cu toponimul venit din legendă. E vorba de Recea, Râşcani, una dintre cele mai „bătrâne” localităţi de la Nordul Basarabiei, fiind atestat documentar la 1429, încă pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Şi astăzi, cel puţin astfel susţin bătrânii, mai este fântâna cu apă rece de la care a pornit satul acum mai bine de cinci secole şi jumătate.
Şi dacă vorbim de apă rece de la Recea (un joc de cuvinte intenţionat), apoi, sigur că mulţi din cei ce au ajuns pe aici şi-au potolit setea la Izvorul „Mihai Eminescu”. Pe acesta este un basorelief al poetului şi inscripţia: „Ce şopteşti atât de tainic/ Tu, izvor de cânturi dulci?”. Cred că astfel a vrut Dumnezeu ca totul în acest sat să poarte simbolul apei. „A presărat” moşiile cu fântâni, izvoare şi lacuri, care mai de care. La Recea impresionează Lacul „Copăceancă” şi Monumentul hidrologic – Ecosistemul acvatic „La moară”.
Sunt de-adevăratelea fermecătoare peisajele de la Recea. Printre verdele verii observ ba o casă veche mai tupilată, colo una mai răsărită, „păşind” în pas cu timpul, dincolo o grădiniţă care se aseamănă cu un palat din poveste. Pe unul, din cele mai înalte dealuri ale satului, stă cocoţată o impresionantă biserică. E un sfânt locaş deosebit, pe care nu ai cum să-l treci cu vedere, mai ales în zilele de vară, când soarele este darnic, iar cupolele bisericii sclipesc precum diamantele.
Multele scări sunt numărate duminicile, dar şi de marile sărbători, de creştini ce se îndreaptă să se roage. De fapt, biserica „Naşterea Maicii Domnului” nu este una veche. Aceasta a fost sfinţită 1991, chiar a doua zi de Crăciun, stil vechi (opt ianuarie). Potrivit documentelor, în 1825, la Recea era o biserică din lemn, construită pe locul unui vechi schit de la 1804. Însă, în anul 1962, din cauza unui fulger, aceasta a fost mistuită de flăcări. De la biserica de odinioară a mai rămas doar clopotniţa.
Recea se află pe traseul Chişinău – Edineţ, la o distanţă de 165 de kilometri de capitală şi 16 de centrul raional Râşcani.
