Alba Iulia, capitala de suflet a românilor, s-a transformat spectaculos în cei 95 de ani care au trecut de la Marea Unire. Clădirile unde s-a scris istoria la 1918 au ajuns astăzi adevărate bijuterii de arhitectură, care atrag mii de turişti din toată lumea în fiecare an, notează Digi 24.
Simbolul oraşului, simbolul României Mari, este Sala Unirii. Cei 1.228 de delegați au luat aici decizia istorică de unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu Romania.
„Ea a suferit unele modificări pentru a i da valoarea pe care o merita. A fost amplasată înăuntru o pictură pe pânză care ocupă cele două galerii, galeria voievizilor şi galeria personalităţilor”, explică Liviu Zgârciu, istoric la Muzeul Național al Unirii.
Capitala Marii Uniri este astăzi un orăşel cochet care se mândreşte cu cea mai mare şi mai frumoasă cetate medievală din Sud Estul Europei. Miile de turişti fotografiază încântaţi fortăreaţa restaurată. Alba Iulia avea o cu totul altă înfăţişare la 1 Decembrie 1918. Era împărțită în două zone distincte, una închisă de ziduri groase, care proteja instituţiile și locuinţele celor înstăriţi, şi alta destinată oamenilor de rând.
Puţini ştiu că oraşul a găzduit şi o premieră culturală pentru România. „În ciuda faptului că era mic şi că nu era o asezare urbană dezvoltată, exista totuşi o viaţă culturală intensă, în sensul că aici a avut loc, în 1898, prima proiecţie cinematografică din Transilvania”, spune Tudor Roșu, istoric la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
După 95 de ani de la Marea Unire, Alba Iulia are altă faţă arhitectonică şi o populaţie mult mai mare.
„La 1918 Alba Iulia mai era doar un mic orăşel de provincie, cu o populaţie sub 10 mii de locuitori. Era în primul rând garnizoană, era un oraş militar, iar vechea vatră a oraşului se mutase în zona oraşului de jos, ceea ce numim azi oraşul de jos”, precizează Tudor Roșu.
Timpul nu a adus numai schimbări în bine însă. Unele simboluri ale oraşului nu mai sunt.
Este şi cazul Hotelului Hungaria care a fost demolat, în locul lui construindu-se un bloc de locuinţe.
Alte clădiri au rezistat însă unui secol care a trecut peste ele.
Dacă la începutul secolului XX în Palatul Justiţiei funcţiona Tribunalul, astăzi în clădire îşi au sediul Prefectura, Consiliul Judeţean şi Curtea de Apel. Aspectul nou al oraşului îl dă mai ales cartierul Cetate. S-a născut odată cu un proiect de construcții masive care a dat la sfârșitul anilor 1980 forma de astăzi a Cetăţii Unirii, mai transmite digi24.ro.
sursa video: digi24.ro
Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia este o perlă a ortodoxiei româneşti din capitala Marii Uniri. Aceasta stă de veghe la credinţa neamului de nouă decenii. Impunătoare, plină de lumină, aceasta este mult mai mult decât o Casă a Domnului, o Casă a credinţei adevărate, ea este simbolul unităţii româneşti.
Catedrala de la Alba Iulia a fost zidită 1921-1922. La 15 octombrie 1922, a avut loc încoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria. Potrivit documentelor, acest eveniment vine să confirme actul istoric de la unu decembrie 1918 – Marea Unire.
Arhitectural sfântul locaş din inima Transilvaniei urmează tradiţia românească, având elemente din timpul domnitorilor munteni Matei Basarab şi Sfântul Constantin Brâncoveanu.
Cei care ajung aici rămân uluiţi de pictura deosebită, dar şi de diversele inscripţii comemorative. Astfel, putem citit şi reţine evenimente importante din istoria şi cultura neamului românesc. Pe plăci sunt înscrise momente precum: Tipărirea pentru prima dată în limba română a Noului Testament la 1648; Unirea de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul; Martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan de la 1784; Refacerea unităţii spirituale şi bisericeşti a românilor din 1948.
Pe catapeteasma impunătoare sunt şi icoane cu Sfinţii Ierarhi ai Transilvaniei: Ilie Iorest (1640-1642) şi Sava Brancovici (1656-1683) şi ale Cuvioşilor Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi Nicolae Oprea de la Sălişte.
