Connect with us

Publicat

pe

Ideea de a-și lansa propria afacere îi tentează pe mulți tineri din Moldova, iar cei mai insistenți reușesc să transforme o simplă idee în ceva real, palpabil. Cu șase ani în urmă, Vitalie Pintilei a creat „Pronat-Agro” SRL, fiind hotărât să activeze în agricultura ecologică, deși nu cunoștea toate detaliile specifice acestui sector. Și-a pornit afacerea cu entuziasm, din dorința ca el și cei din jur să mănânce sănătos, și, odată cu trecerea timpului, pasiunea lui pentru ceea ce face a devenit tot mai mare.

Acum, Vitalie deține o plantație de cinci hectare de aronie, care se întinde în satul Sofia, raionul Drochia. Primul hectar l-a plantat în primăvara anului 2013, cu puieți de arbuști de aronie, importați din Serbia. La scurt timp, s-a adresat la Ministerul Agriculturii pentru a se înregistra ca operator în agricultura ecologică. După finisarea perioadei de conversie, care înseamnă trei ani de tranziție de la agricultura convențională la cea ecologică, Vitalie s-a putut bucura de prima recoltă ecologică în luna august 2016.

„În agricultura ecologică, trebuie nu să tratezi, dar să previi”, subliniază tânărul fermier. Aceasta înseamnă că sănătatea solului, apei, aerului, a produselor agroalimentare, dar și a oamenilor este pe prim-plan pentru fermieri. USAID Moldova, împreună cu partenerii People in Need Moldova și Agenția Cehă pentru Dezvoltare, încurajează asemenea practici în agricultură și susțin fermierii care intră în circuitul ecologic. Ajutând agricultorii să cultive cu grijă pământul și să crească fructe și legume nu doar gustoase, dar și sănătoase, noi ajutăm Moldova să ofere produse calitative și competitive, căutate de cumpărătorii din țară și de peste hotare.

Suportul pentru afacerea lui Vitalie a venit în câteva etape. La început, el a colaborat cu specialiști ca să elaboreze brandul „Live Fruit”, pentru a diferenția produsele din aronie pe piața autohtonă. Mai târziu, el a primit un grant pentru a-și procura o uscătorie care folosește energia solară ca să usuce pomușoare sau fructe, fiind singurul fermier din țară care deține așa tip de echipament. În anul 2016, el a început construcția unei camere frigorifice, utilizând atât resurse proprii, cât și din partea donatorilor. Toate acestea l-au ajutat să se pună pe picioare și să se poată concentra asupra produsului său.

Pomușoarele de aronie – rodul muncii lui Vitalie – sunt, deocamdată, un produs nou pentru consumatorii din Moldova. Totuși, aronia are șanse să fie solicitată pe piață datorită vitaminelor și proprietăților antioxidante pe care le are, dar și datorită faptului că este benefică pentru persoanele care au diabet sau hipertensiune arterială. În stare proaspătă, congelată, uscată, sau sub formă de suc, presat la rece, îmbuteliat în sticle de 0,33 și 0,5 litri – aronia este mândria lui Vitalie. „Am elaborat instrucțiunea tehnologică, am elaborat standard de firmă, am făcut toți pașii care trebuie ca să ai un produs care să ajungă pe rafturile lanțurilor de supermarketuri”, spune el, știind cât de importantă este încrederea cumpărătorilor.

Dificultățile și riscurile nu l-au ocolit pe Vitalie, însă el a găsit de fiecare dată forțe să meargă mai departe. Una dintre primele probleme cu care s-a confruntat a fost gândacul păros, dăunător ce atacă arbuștii de aronie atunci când înfloresc. Dacă alți fermieri ar fi stropit plantația cu produse de uz fitosanitar, care acționează repede, însă afectează pomușoarele cu substanțe chimice, atunci Vitalie a găsit o soluție și eficientă, și inofensivă pentru aronie, dar și ieftină – capcanele feromonale. Într-o singură capcană, el prindea în jur de o mie de gândaci pe zi, continuând să folosească astfel de capcane ori de câte ori este nevoie.

O altă problemă a fost procesarea pomușoarelor pentru a obține suc de aronie. Marile fabrici din țară, care produc sucuri și conserve și au linii de procesare uriașe, nu au preluat cele șapte tone de aronie pe care le avea Vitalie. El s-a adresat la un procesator mai mic, unde putea presa pomușoarele, fără însă a putea pasteuriza și ambala sucul. „Atunci când faci un produs, trebuie să ai un proces tehnologic complet, ca să poți asigura calitatea. Într-un final, am găsit un procesator și mai mic decât acela, care face totul manual, dar în schimb îmi poate garanta calitatea produsului”, spune Vitalie, mulțumit că a depășit și această dificultate.

Sunt câteva lucruri care îl motivează pe tânărul fermier să rămână în sectorul agriculturii ecologice. În primul rând, este faptul că le propune consumatorilor produse sănătoase din aronie, că poate exporta pomușoarele la un preț avantajos, dar și că poate economisi pe îngrășăminte chimice sau substanțe de uz fitosanitar. La întrebarea cu ce se mândrește, Vitalie răspunde simplu: „Mă mândresc că am un produs. Mă mândresc cu experiența acumulată, cu faptul că pot crea locuri de muncă în localitate. Am văzut cât erau de fericiți oamenii care au lucrat în timpul recoltării, și asta chiar mă bucură”.

Deși nu a ajuns încă la etapa când poate să-și vândă produsul în masă, Vitalie se gândește deja la ceea ce urmează. Pentru anul 2018, el își propune să promoveze sucul de aronie într-un lanț de supermarketuri din Chișinău, prin degustări și informarea cumpărătorilor despre cât și cum să consume acest suc. Pentru a fi în pas cu tehnicile moderne de promovare, el va publica articole pe rețelele de socializare, ceea ce îl va ajuta să fie mai aproape de consumatori. Datorită proiectului „Dezvoltarea agriculturii organice orientate spre export”, finanțat de USAID Moldova, fermieri precum Vitalie văd perspectiva zilei de mâine și rămân în țară, își dezvoltă afacerea și au grijă ca pe mesele oamenilor să ajungă fructe și legume sănătoase și hrănitoare.

Economie

Peste o tonă de carne de porc, de proveniență canadiană, reținută de vameși în apropiere de orașul Căușeni

Publicat

pe

De către

Mai mult de o tonă de carne de porc, fără acte, a fost reținută în această noapte de către Echipele Mobile ale Serviciului Vamal în apropiere de orașul Căușeni. Carnea a fost depistată în microbuzul unui locuitor al raionului Ștefan Vodă.

Aceasta era ambalată în cutii pe care erau inscripționate logo-ul și denumirea unei companii canadiene de prelucrare a cărnii.

În cadrul audierilor, șoferul vehiculului a comunicat doar că lotul de carne ar proveni din Canada și că a procurat-o din orașul Bender (regiunea transnistreană).

Bărbatul a refuzat să ofere alte detalii privind locul exact de aprovizionare și destinația cărnii.

Conform procedurii, carnea a fost reținută pentru continuarea cercetărilor, iar bărbatul este documentat pentru eludarea controlului vamal.

Citește mai departe

Economie

Administraţia de Stat a Drumurilor a demarat pregătirea drumurilor naționale pentru sezonul de iarnă

Publicat

pe

De către

Administraţia de Stat a Drumurilor a început pregătirea drumurilor din țară pentru perioada de iarnă 2018-2019. Activităţile de administrare şi întreținere sunt efectuate prin intermediul a 12 întreprinderi rutiere de exploatare a drumurilor.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, la executarea lucrărilor de deszăpezire şi distribuire a materialului antiderapant pe drumurile publice se preconizează antrenarea mașinilor şi utilajelor rutiere în număr de 518 unităţi.

Totodată, pentru sporirea eficienţei lucrărilor de întreținere pe drumurile publice, S.A. „Drumuri” vor încheia contracte directe cu agenţii economici din teritoriu pentru utilizarea suplimentară a tehnicii de deszăpezire.

Peste 170 de utilaje ale S.A. „Drumuri” sunt dotate cu sisteme de monitorizare prin satelit (GPS), astfel acestea vor permite monitorizarea utilizării tehnicii rutiere la executarea lucrărilor.

De asemenea, pentru combaterea lunecuşului pe drumurile publice sunt pregătite circa 70 mii tone de material antiderapant și 15 mii tone de sare tehnică, conform lungimii drumurilor naționale din gestiune.

În același timp, pe sectoarele de drumuri naţionale supuse întroienirii, vor fi instalate circa 35 km parazăpezi.

Pe drumurile naționale funcționează 41 de camere video pentru monitorizarea şi vizualizarea stării condiţiilor de circulaţie pe timp de iarnă. La sectoarele dificile de drum cu declivități majore (10-13%), în caz de necesitate, vor fi organizate posturi de remorcare a unităţilor de transport de tonaj mare, care se confruntă cu dificultăţi la depăşirea sectoarelor dificile.

„ Este important ca și conducătorii auto să fie responsabili și să nu plece la drum neechipați corespunzător, folosind cauciucuri de vară sau uzate. Astfel se pun în pericol nu doar pe ei, dar și pe ceilalți participanți la trafic. Muncim să fim pregătiți cu echipamente, dar și cu materiale, pentru ca să putem interveni în forță și asigura acces liber tuturor cetățenilor noștri de pe întreg teritoriul țării”, a menționat, în context, ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

În conlucrare cu Inspectoratul de Patrulare al MAI, vor fi întreprinse măsuri pentru a nu admite blocarea drumurilor de către mijloacele de transport, care nu sunt echipate corespunzător circulației pe drumurile publice pe timp de iarnă.

Citește mai departe

Economie

Impactul economic după 4 ani de implementare a Acordului de Asociere RM-UE

Publicat

pe

De către

Pe un fundal economic și politic dificil, DCFTA a reușit să genereze primele rezultate palpabile, iar UE și-a consolidat poziția drept principala piață de desfacere a Moldovei, se arată într-o analiză a Expert-Grup.

Potrivit acesteia, în pofida temerilor privind impactul negativ al DCFTA, cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate în cazul exporturilor de agroalimentare.

Mai mult, pe lângă creșterea exporturilor, DCFTA (Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător) a avut și implicații macroeconomice mai profunde, iar aceste efecte pozitive încă nu s-au materializat pe deplin și urmează să fie observate și în anii următori.

Astfel, potrivit analizei, dacă analizăm perioada 2015-2017 (primii 3 ani compleți de implementare a DCFTA) în raport cu perioada similară până la DCFTA (2012-2014), observăm că exporturile către UE au înregistrat un trend ascendent, cu un avans de 22%.

Pentru comparație, exporturile către CSI în perioada de referință s-au diminuat cu 47%. În același timp, ponderea UE în total exporturi moldovenești a crescut de la 53,3% in 2014 la 65,8% în 2017.

Tendința respectivă a continuat și în 2018: după prima jumătate de an, exporturile în UE au crescut cu 38,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, piața UE reprezentând 68,5% din totalul exporturilor Moldovei.

Este important de menționat că această evoluție a avut loc pe un fundal economic și politic destul de dificil care a împiedicat o avansare și mai pronunțată a exporturilor în UE: criza politică, sancțiuni și restricții reciproce impuse de UE și Federația Rusă, aprecierea dolarului la bursele internaționale, condițiile climaterice nefavorabile și scăderea prețurilor internaționale la unele produse.

Efectul net al DCFTA asupra exporturilor totale este estimat la circa 410 milioane dolari (367 milioane euro) pentru perioada 2015-2017.

Contrar temerilor privind impactul negativ al DCFTA asupra sectorului agroalimentar, cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate în cazul exporturilor de agroalimentare.

Astfel, în perioada de referință, exporturile de agroalimentare au crescut tocmai cu 44%, față de creșterea cu 11% a exporturilor de industriale. Impactul net al DCFTA, la fel, a fost estimat mai sesizabil în cazul exporturilor de agroalimentare: 240 milioane dolari (215 milioane euro) față de 170 milioane dolari (152 milioane euro).

Constatăm o anumită creștere a competitivității exportatorilor de agroalimentare pe piața UE. Astfel, a avut loc o creștere a ponderii exporturilor de agroalimentare în total exporturi în UE de la circa 35% în 2014 până la circa 40% în 2017, cu o creștere de 44% a exporturilor respective pe parcursul 2015-2017 comparativ cu 2012-2014.

Cele mai impresionante creșteri au fost înregistrate în România, care este și cea mai importantă piață de desfacere a Moldovei din lume, inclusiv UE. În plus, poate fi observată o reorientare a exporturilor din direcția țărilor CSI în UE, în special în cazul semințelor de floarea soarelui, vinului și fructelor.

Creșterea exporturilor de agroalimentare în UE a compensat pierderile pe piața CSI. Pe parcursul perioadei 2015-2017, volumul exporturilor de agroalimentare în UE a crescut cu circa 515 milioane dolari, fapt ce a compensat reducerea cu circa 512 milioane dolari a exporturilor de aceste produse în Rusia, Belarus și Ucraina. Prin urmare, DCFTA a permis compensarea completă a pierderilor cauzate de restricțiile comerciale aplicate de Rusia față de Moldova, precum și de conflictul armat din Ucraina și înrăutățirea situației economice din Rusia, Ucraina și alte țări din CSI.

Exporturile de industriale în UE la fel au înregistrat o evoluție ascendentă, însă mai puțin surprinzătoare și spectaculoasă față de cele agroindustriale. Exporturile de aceste produse în UE au crescut cu circa 11% în perioada analizată și au rămas concentrare în 3 domenii: cabluri, tapițerii auto și articole textile, cele mai mari creșteri fiind caracteristice industriilor care activează în lohn (exportul produselor fabricate în bază de materia primă importată).

Temerile și speculațiile în ceea ce privește invazia mărfurilor agroalimentare din UE au fost spulberate. Astfel, importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat o scădere bruscă imediat după intrarea în vigoare a DCFTA și ulterioara dinamizare a acestora, deși în perioada de referință indică asupra unei diminuări de 4%.

Pe parcursul implementării DCFTA, produsele autohtone au devenit mai competitive pe piața UE. În 2015- 2017, rezultatul creșterii exporturilor în UE cu 22% și reducerii importurilor cu 14% (față de 2012-2014) a avut loc o diminuare esențială a dezechilibrului în comerțul dintre Moldova și UE, prin reducerea deficitului balanței comerciale tocmai cu 45%. Prin urmare, în timpul implementării DCFTA, produsele autohtone au devenit mai competitive pe piața UE, contribuind la creșterea și diversificarea exporturilor, fapt ce este de bun augur pentru o creștere economică dinamică și durabilă în timp.

Pe lângă creșterea exporturilor, DCFTA a avut și implicații macroeconomice mai profunde, impulsionând creșterea economică, a veniturilor bugetare, importurilor, investițiilor, precum și a ocupării. Contribuția DCFTA la creșterea exporturilor spre UE, estimată la 410 milioane dolari (367 milioane euro) din 2015-2017, a impulsionat creșterea Produsului Intern Brut cu 7% sau circa 1,5 miliarde dolari (1,3 miliarde euro), creșterea investițiilor în capital fix cu 11% sau circa 360 milioane dolari (320 milioane euro), creșterea veniturilor bugetare cu 5% sau circa 400 milioane dolari (355 milioane euro) și creșterea ocupării cu circa 15 mii persoane.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com