Connect with us
"
"

Politică

PDM se plânge că Procuratura refuză pornirea urmăririi penale pe faptul uzurpării puterii de stat de către actuala guvernare

Publicat

pe

PE SCURT

Partidul Democrat se plânge că Procuratura Generală refuză să pornească urmărire penală pentru faptul uzurpării puterii de stat de către actuala guvernare, făcând trimitere la nerespectarea unor elemente de procedură.

„Partidul Democrat consideră că, de fapt, decizia Procuraturii Generale este influențată politic de guvernarea hibridă PSRM-ACUM, iar dovadă este și faptul că anterior au acceptat să pornească urmărire penală pe un subiect similar la insistența politicianului Andrei Năstase”, se arată într-un comunicat al formațiunii.

PE LUNG

Recent, deputații PDM au depus un denunț penal în care au solicitat Procuraturii Generale pornirea urmăririi penale pe faptul uzurpării puterii de stat de către președintele Igor Dodon, Maia Sandu, Andrei Năstase, membrii Guvernului Sandu și deputații din majoritatea parlamentară.

Potrivit denunțului deputaților, în perioada 8-15 iunie, „fără a avea nici un drept constituțional și legitim, cetățenii menționați au preluat puterea în stat, deși un șir de hotărâri ale Curții Constituționale arătau caracterul ilegal al acestor acțiuni”.

Reamintim că procurorul general interimar Dumitru Robu a dispus pe 5 august inițierea unei cauze penale pe faptul uzurpării puterii de stat, în perioada 7 – 14 iunie, de către fosta guvernare a Republicii Moldova.

Precizăm că la finele lunii iunie ministrul de Interne, atunci și deputatul, Andrei Năstase a declarat în Parlament că a depus un denunț la Procuratura Generală prin care a denunțat tentativa de uzurpare a puterii în stat și a cerut procurorului general să inițieze o cauză penală în conformitate cu legislația, care ar duce la tragerea la răspundere penală a tuturor celor implicați în această tentativă, conform articolului 339, al. 1, Cod Penal.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

Ce condiții pun partidele politice pentru formarea noului Guvern

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Președintele țării, Igor Dodon, a inițiat astăzi consultări cu fracțiunile parlamentare ca urmare a demiterii Guvernului Maia Sandu.  În urma acestora, Partidul Socialiștilor a anunțat că vrea o nouă structură a Guvernului și un nou candidat la funcția de prim-ministru. Blocul ACUM a declarat că este gata să o susțină doar pe Maia Sandu în funcția de premier și insistă pe aceeași membri ai Executivului. Partidul Democrat a menționat că dacă va fi înaintat un premier și o garnitură care va lua în calcul propunerile PDM, atunci subiectul va fi discutat la Consiliul Politic Național al formațiunii. Partidul ȘOR a declarat că este împotriva unui guvern minoritar și că alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile.

Drept urmare, la finalul consultărilor, șeful statului a declarat că alegeri parlamentare anticipate pot fi evitate prin două scenarii: crearea unei majorități stabile sau votarea unui Guvern tehnocrat propus de șeful statului. Totodată, el a recunoscut că nu vede șanse pentru crearea unei majorități parlamentare. Aceasta pentru că Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM au poziții diferite.

PE LUNG

PSRM: Nu vrem alegeri anticipate

Primii care au venit la consultările cu șeful statului au fost deputații PSRM. Întrevederea cu PSRM s-a desfășurat cu ușile închise, însă după aceasta deputații socialiști au declarat că nu vor alegeri parlamentare anticipate și că sunt gata să facă o nouă majoritate parlamentară cu cei din blocul ACUM., dar în anumite condiții. Astfel, socialiștii își doresc o nouă structură a Guvernului, nu cum a fost anterior, când întreaga răspundere pentru guvernare i-a revenit blocului ACUM. Totodată, socialiștii au spus nu vor accepta  o eventuală candidatură a Maiei Sandu.

„Propunem oficial blocului ACUM să creăm o nouă majoritate parlamentară, dar în condiții noi care implică o nouă structură a Guvernului, nu așa cum a fost până acum când blocul ACUM a preluat întreaga responsabilitate pentru guvernare. Plus la aceasta, cu un nou candidat la funcția de Prim-ministru. Aceasta este poziția noastră oficială”.

Zinaida Greceanîi a precizat că chiar dacă Blocul ACUM nu este pregătit să formeze o nouă majoritate parlamentară, f„racțiunea PSRM nu poate permite inițierea alegerilor parlamentare anticipate”.

„Țara nu are nevoie de alegeri parlamentare anticipate. De aceea, vom examina  orice candidat propus de președintele țării pentru funcția de prim-ministru, chiar dacă nu există o majoritate parlamentară”, a spus Zinaida Greceanîi.

Ea a mai spus că PSRM nu examinează crearea unei majorități parlamentare cu alte fracțiuni politice.

Blocul ACUM insistă ca premier să fie numită Maia Sandu

După consultările cu socialiștii, la întrevederea cu președintele Igor Dodon au venit deputații Blocului ACUM. După aceasta, reprezentanții blocului ACUM au declarat că vor insista ca premier să fie numită Maia Sandu, iar din viitorul Guvern să facă parte aceiași miniștri.  Doar în acest caz pot avea loc discuții cu PSRM. Totodată, deputații Igor Grosu(PAS) și Alexandru Slusari (Platforma DA) au declarat că elementul destabilizator în actuala situație politică, din păcate, rămâne Președinția, pentru că de aici pornesc toate, „de la comportamentul, mesajele, pozițiile pe care le are și le-a avut Președinția în aceste cinci luni de zile”.

„Am fost întrebați pe cine vedem premier. Am reiterat că poate fi doar doamna Maia Sandu, cu garnitura actuală de miniștri și cu acea agenda pe care Guvernul și-a asumat-o – reforma justiției, ceea ce ține de procurorul general, evaluarea procurorilor, scoaterea din captivitate a instituțiilor de reglementare etc. Doar așa pot avea loc discuții. În caz contrar se va ajunge la o situație similară”..

Igor Grosu a mai spus că cei de la Blocul ACUM cred că dacă nu ar fi fost problema cu preselecția candidaturilor la funcția de procurori general,  se venea cu alt motiv pentru a demiterea Guvernului Sandu. „Igor Dodon cred că se pregătește tot mai insistent pentru alegerile prezidențiale”,

Vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari, de la Platforma DA, a menționat că era de așteptat că, după demisia Guvernului, blocul ACUM să vină cu aceeași strategie și aceeași componență a Guvernului.

„ Guvern reformator, pro-european, axat pe reforma justiției, pe care nu pot fi compromisuri. După ce s-a întâmplat ieri, care sunt garanțiile că președintele țării nu va interveni în actul de guvernare?”.

Totodată, Slusari a precizat că Blocul ACUM face distincția între PSRM și Igor Dodon. „Cu toate rezervele și problemele, noi am comunicat cu PSRM. Factorul destabilizator era Igor Dodon. Zarurile au fost aruncate, se așteaptă un guvern tehnocrat”, a adăugat deputatul.

PDM nu este pregătit să facă o coaliție de guvernare

Partidul Democrat nu este pregătit să facă o coaliție de guvernare, deoarece se află într-un proces profund de reformare. Totodată, formațiunea este gata să discute formarea noului guvern dace acesta va continua inițiativele demarate de PDM, a declarat Pavel Filip, președintele PDM, după întrevederea cu șeful statului.

„Ar fi o iresponsabilitate să lăsăm țara fără guvernare şi să mergem în alegeri parlamentare anticipate. De aceea avem condițiile noastre. Avem programele sociale, lansate de noi şi oprite de guvernul Maia Sandu. Avem mai multe inițiative pentru oameni. Şi dacă va fi înaintat un premier şi o garnitură care vor lua în calcul propunerile PD, respectarea Acordului de asociere cu UE, subiectul va fi discutat  la Consiliul Național Politic al PDM”.

Partidul ȘOR: Alegerile anticipate sunt inevitabile

După consultările cu președintele Igor Dodon, deputații Partidului ŞOR au declarat că singura soluţie pentru depăşirea crizei politice este declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

Preşedintele fracţiunii, Denis Ulanov, a declarat că există două scenarii: primul este numirea unui Guvern minoritar, însă în acest caz acest guvern  nu va rezista în R. Moldova, și al doilea – alegeri parlamentare anticipate.

„Cel mai potrivit scenariu ar fi alegerile parlamentare anticipate care oricum vor avea loc. Un guvern care nu are susținere majoritară în Parlament nu are multe șanse. În țara noastră nu există experiența unei activități eficiente și de lungă durată a unui executiv minoritar”.

Igor Dodon: Voi face tot posibilul pentru a evita alegerile anticipate

Președintele Dodon a menționat  că alegerile anticipatele pot fi evitate prin două scenarii: „crearea unei majorități parlamentare stabile sau votarea unui guvern tehnic propus de președintele țării”. În același timp, oficialul a recunoscut că nu vede șanse pentru crearea unei majorități parlamentare.

„Crearea unei majorități parlamentare stabile poate să fie doar între PSRM și Blocul ACUM. La această etapă nu văd șanse pentru crearea unei majorități parlamentare. Pozițiile dintre ACUM și PSRM sunt diametral opuse”.

În aceste condiții, șeful statului a precizat că sunt trei luni, până pe 12 februarie, timp în care el trebuie să vină cel puțin de două ori cu inițiativa de înaintare a unui candidat la funcția de prim-ministru. „Candidatul, dacă nu va fi majoritate parlamentară, va merge la fracțiuni și își va spune programul, după care vedem, va obține votul politic bine, nu obține – alegeri anticipate și să-și asume riscurile cei care o să le provoace. Eu în calitate de președinte voi face tot posibilul pentru a evita alegerile parlamentare anticipate”, a menționat Igor Dodon.

Citește mai departe

Justiție

Tot ce trebuie să știi despre concursul pentru funcția de procuror general în Republica Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Fostul procuror general al Republicii Moldova, Edurad Harunjen, și-a dat demisia pe 11 iulie, după ce premiera Maia Sandu și președintele Igor Dodon i-au cerut-o. Motivul invocat a fost „numirea lui Harunjen în funcția de procuror general: un abuz, iar prevederile legale, ignorate”. Astfel, pe 9 august, Consiliul Superior al Procurorilor, pe atunci singurul organ responsabil de identificarea procurorului general, a anunțat concurs de de identificarea procurorului general era Consiliul Superior al Procurorilor. Concursul nr. 1 a adunat 7 dosare, apoi a fost anulat.

La 16 septembrie curent, Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova modifică regulile concursului, ceea ce îi permite Ministerului Justiției să se implice direct în proces. Experții politici sunt de părere că această schimbare este binevenită și că este important ca persoanele înregistrate în concurs să fie integre și să-și dorească cu adevărat schimbarea în domeniul procuraturii. La noul concurs, anunțat pe 30 august, au fost depuse 20 de dosare, unde majoritatea sunt procurori din sistem, avocați, dar și câțiva din societatea civilă.

PE LUNG

În luna august, Guvernul Maiei Sandu a început să pregătească un nou proiect de lege cu privire la mecanismul de numire a procurorului general. Între timp, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat concurs pentru funcția de procuror general. Atunci, premiera Maia Sandu a declarat că „Decizia CSP de a organiza concurs pentru un nou procuror general este o sfidare”. Ulterior, Consiliul a anulat concursul în care s-au înscris 7 candidați.

În luna septembrie, proiectul de lege a fost votat de Parlament.

Noile reguli prevăd:

  • candidatul va fi ales printr-un concurs din două etape. Prima va fi cea a preselecției candidaților de către Comisia constituită de Ministerul Justiției, iar a doua – selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Candidatul selectat de CSP va fi propus spre aprobare președintelui RM;
  • comisia din prima etapă va fi constituită din ministrul Justiției, un fost procuror sau un fost judecător, un expert internațional, un expert național și un reprezentant al societății civile, precum și un expert desemnat de Președintele Parlamentului;
  • candidatul trebuie să aibă experiență de cel puțin cinci ani în funcția de procuror sau judecător sau opt ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală și altele.

Înainte de noile modificări, procurorul general era ales prin concurs de Consiliul Superior al Procurorilor și propus șefului statului spre aprobare.

Cine sunt candidații

Au fost depuse 20 de dosare, însă după examinarea și evaluarea dosarelor de către Ministerul de Justiție, patru candidați nu au fost admiși în concurs.

1. Anatolie Istrate este avocat și anterior a candidat și la funcția de procuror general interimar, concurs organizat în luna iulie, anul acesta. Istrate a reprezentat interesului activistului Platformei DA, Gheorghe Petic. De asemenea, acesta a mai reprezentat interesele preşedintelui „Partidului Nostru”, Renato Usatîi.

2. Alexandr Stoianoglo este fostul procuror al Autonomiei Găgăuze, focul vice-procuror general al RM, dar și fost deputat PDM. CV-ul lui Alexandr Stoianoglo

3. Maxim Gropa este procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale Chișinău. Potrivit Ziarului de Gardă, acesta a gestionat anterior „dosarul Makena”, în care 15 actuali sau foşti angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puşi sub învinuire pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”. Aceştia erau acuzaţi că l-ar fi favorizat pe condamnatul Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. În perioada derulării urmăririi penale, Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, l-a acuzat pe Gropa de „atac raider” asupra sistemului penitenciar prin intentarea unor dosare penale asupra conducerii de vârf a DIP. 

4. Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale.

5. Eduard Bulat este adjunctul procurorului general din luna august al acestui an. Portalul Moldova curată a publicat un articol în 2016 despre cum Bulat a investit anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășeau veniturile sale oficiale. Potrivit anticorupție.md, a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

6. Ruslan Cașu a fost procuror 14 ani la Procuratura Ciocana. În 2016 a candidat la funcția de procuror general, însă a picat concursul.

7. Ruslan Popov este procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferaredin cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale. În decembrie 2016 a fost numit interimar la procuratura Chișinău și șeful Procuraturii sectorului Ciocana.

8. Alexandru Rața este procuror-șef în Procuratura Strășeni. Potrivit anticorupție.md, în martie 2019, Procuratura Generală i-a cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

9. Ivanov Vsevolod este procuror al sectorului Râșcani la Procuratura Chișinău. În trecut, a fost procuror în Procuratura Anticorupție.

10. Serghei Perju este avocat.

11. Tudor Andronic a fost avocat. În 2014 a devenit judecător la Judecătoria Strășeni. 

12. Vladimir Adam este procuror – șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale

13. Gheorghe Malic a fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. 

14. Vladislav Gribincea este avocat și preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Împreună cu alți experți, Gribincea a lucrat la legislația cu privire la reformarea procuraturii.

15. Ștefan Gligor este expert în politici publice și lucrează în calitate de director de programe la CPR Moldova.

16. Oleg Crîșmaru procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. În această vară, Crîșmaru a candidat pentru șefia CNA.

17. Ilie Rotaru este avocat și a candidat la alegerile parlamentare anticipate pe circumscripția 50, la vest de Republica Moldova. Rotaru a fost administrator și acționar al SA „Gemenii”.

18. Ion Vicol a fost procuror.

19. Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de circumscripție Bălți. Portalul nordnews.md a publicat un articol despre milionarii de la Procuratura Bălți. În listă aparte și Bodareu care a avut un venit de peste un milion de lei în anul 2018. 

20. Artur Lupașco este procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Criteriile de selectare a procurorului general

Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a preselecției candidaților la funcția de Procuror General prevede că la intervievarea candidaților la funcția de Procuror General, Comisia va evalua următoarele aspecte:

a) prezentarea conceptului de management și dezvoltare instituțională a Procuraturii:

− identificarea problemelor și a deficiențelor în domeniu;

− propunerea soluțiilor practice și viabile pentru înlăturarea deficiențelor identificate;

b) verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, vizând, în esență: rezistența la stres, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa în modernizarea managementului instituției procuraturii, exprimare clară și logică, experiența profesională și profesionalismul, stabilitatea emoțională, orientarea normativ-valorică (integritatea), potențial managerial, asumarea responsabilității, orientarea spre munca;
c) cunoștințe profesionale aferente domeniului procesual penal;
d) buna reputație.

Mai mult, constituie un avantaj cunoașterea unei limbi de lucru a Consiliului Europei și experiența în funcție de conducere. Întrebările membrilor Comisiei nu se vor referi la religia sau convingerile candidatului, etnia, originea socială, opțiunea politică, orientarea sexuală, naționalitatea acestuia sau alte întrebări care pot fi considerate discriminatorii.

Potrivit Legii nr. 3 cu privire la Procuratură, în cadrul concursului, candidații sunt apreciați în baza următoarelor criterii principale:

1. nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale;

2. capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor;

3. vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute;

4. calitatea și eficiența activității în funcția de procuror;

5. respectarea regulilor de etică profesională;

6. activitatea didactică și cea științifică.

Ce spun experții

Potrivit expertului politic Ion Tăbârță, anterior, concursul de selectare a procurorului general se producea la discreția Consiliului Superior al Procurorilor. Acum, noul regulament îi permite Ministerului Justiției să se implice în procesul de selectare. Tăbârță mai zice că acum este important ca persoanele intrate în concurs să fie integre și să-și dorească schimbări în domeniul procuraturii.

Expertul politic Dionis Cenușă a declarat că acest concurs pentru numirea procurorului face parte dintr-un efort mai larg de a spori transparența și integritatea justiției. Putem trage o paralelă cu numirea guvernatorului BNM câțiva ani în urmă, concurs în condiții de competiție și cu atragerea societății civile și observatorilor din partea Uniunii Europene. Totuși, alegerea viitorului procuror general pare a fim mai deschisă și mai credibilă”.

Candidații care vin din societatea civilă au un sprijin mai mare din partea guvernului, în particular a aripei pro-UE/ACUM, a partenerilor externi, dar și a segmentelor largi în societate. Este deocamdată incert dacă socialiștii ar susține cu inima împăcată un procuror venit din societatea civilă, mereu asociată cu agenda pro-europeană. Un sprijin timid din partea socialiștilor poate afecta legitimitatea publică a oricărui viitor procuror, chiar dacă acesta va veni din societatea civilă.

Europa Liberă scrie că unul dintre preferații socialiștilor ar fi Alexandr Stoianoglo, fostul procuror al Autonomiei Găgăuze și fost deputat democrat. EL mai scrie că ar fi considerați cu șanse directorul CRJM, Vladislav Gribincea şi expertul în politici publice Ştefan Gligor. Mai mult, democrații au contestat noua procedură de selectare a procurorului general la Curtea Constituțională, declarând că în așa mod majoritatea parlamentară își subordonează astfel Procuratura, contrar Constituţiei, care nu ar permite decât Consiliului Procurorilor să facă această selecție.

În acest caz, expertul politic Ion Tăbârță zice că democrații nu sunt îndreptățiți să vorbească despre subordonarea politică a procuraturii. „De fapt, ei și-au subordonat-o. Anume din cauza lor a fost nevoie de a schimba aceste reguli, pentru a putea face posibilă reformarea procuraturii. Noi știm foarte bine că procuratura era un element de bază în sistemul instituțional de tip oligarhic construit de fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc”, a declarat expertul.

Citește mai departe

Alegeri

Cât ne-ar putea costa turul II și ce urmează să se întâmple

Publicat

pe

PE SCURT

Încă nu se știe exact cât a cheltuit Comisia Electorală Centrală pentru organizarea primului tur. Totuși, bugetul estimat de CEC acum un an a fost de 84 de milioane de lei. Pentru organizarea turului II, bazându-se pe rezultatele scrutinelor precedente și luând în calcul factori precum inflația, CEC a prevăzut aproape 27 de milioane de lei.

Peste 2 săptămâni, în 380 de localități din țară se va desfășura al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarilor. În Capitală, din cele 18 localități din suburbie, în 11 va avea loc al doilea tur.

PE LUNG

Comisia Electorală Centrală a planificat 84 de milioane de lei pentru primul tur, iar următorul ne-ar putea costa aproape 27 de milioane de lei, potrivit Hotărârii CEC nr. 1874 din 14 noiembrie 2018 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2019.

Potrivit membrului CEC, Andrei Volentir, cât ne-a costat exact primul tur al alegerilor generale locale încă nu se știe, întrucât consiliile de circumscripție urmează să expedieze rapoartele.

„Planificarea bugetului pentru alegerile generale locale are loc în funcție de mai mulți parametri. Printre acești parametri se numără: salarizarea (se face conform normelor legale pentru anumite funcții), costurile buletinelor de vot (prețul de piață și inflația) și altele. După ce bugetul este aprobat, atunci când CEC are cheltuieli, emite dispoziții de plată care ulterior sunt expediate Trezoreriei de Stat, iar cea din urmă debursează acei bani”.

În cazul în care CEC a cheltuit mai puțin bani decât a planificat, aceștia rămân în bugetul de stat. Comisia Electorală Centrală poate dispune de acei bani rămași prin realocarea lor, dacă sunt posibile alegeri repetate în alte localități.

„Când planificăm turul II al alegerilor generale locale, noi studiem tablourile alegerilor locale din 2015 și 2011. În baza unei medii generale și a tipurilor de așezări, planificăm bugetul”, a explicat Andrei Volentir, membrul CEC.

Mun. Chișinău

În orașul Chișinău și în suburbii au participat la vot 229 637 oameni. Aproape 56% dintre alegători au fost femei și cei mai mulți votanți au avut vârsta cuprinsă 56 și 70 de ani.

Candidatul PSRM Ion Ceban a fost votat de 40,16 % din alegători, iar candidatul ACUM Andrei Năstase  – 31,09%. Pe poziția trei s-a clasat fostul primar al Chișinăului Dorin Chitoacă cu puțin peste 10% de voturi. În Consiliul Municipal Chișinău, PSRM a acumulat 37,62%, iar ACUM – 33,27%.

În majoritatea localităților din suburbia Chișinăului, oamenii au votat consilierii ACUM pentru consiliul comunal sau sătesc. Candidatul PDM din orașul Codru, Ion Andrieș, nu a fost votat de nimeni. Locuitorii comunei Cruzești și-au dat votul pentru un primar liberal, iar pentru consiliu – Partidul Șor (382 de voturi), în timp ce pentru consilierii PL au votat 132 de oameni. PSRM a obținut 118 voturi, iar ACUM 55.

Potrivit Promo-LEX, la alegerile generale locale 2019 au avut loc de două ori mai puțin incidente față de alegerile generale locale 2015: 743 vs. 1814

În toată țara

11 orașe și municipii din țară și-au ales primarii din prima. PSRM a câștigat în orașele Briceni, Ocnița și Comrat. Partidul lui Renato Usatîi a câștigat în Drochia, Glodeni și Bălți. Cei mai mulți candidați independenți au avut câștigat în centrul țării: Ungheni, Strășeni, Ialoveni. La cârma municipiului Cahul va fi un independent. Municipiul Orhei va fi cârmuit de un candidat al Partidului Șor. ACUM și PDM nu a câștigat niciun centru raional.

Municipiul Comrat va fi condus de Anastasov Serghei (PSRM), votat de 94,58% din alegători.

În 518 localități din țară locuitorii și-au ales primarii din primul tur. Iată cum arată repartizarea, pe țară, a mandatelor conform criteriului de apartenență politică:

  • Partidul Democrat din Moldova – 191
  • Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” – 124
  • Blocul electoral ”ACUM Platforma DA și PAS”–  82
  • Partidul Liberal Democrat din Moldova – 26
  • Partidul Politic „Șor” – 13
  • Partidul politic Partidul Nostru – 10
  • Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 4
  • Partidul Politic „Partidul Popular Românesc” – 2
  • Partidul Liberal – 1
  • Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” – 1
  • Candidați independenți – 64.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, la scrutinul local de ieri au votat circa 1 mln 174 mii de alegători sau 41,7 la sută din numărul alegătorilor incluși în listele electorale.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social13 ore în urmă

În închisoare, ca acasă. Cum funcționează un penitenciar cu securitate redusă din Norvegia

PE SCURT Rata de recidivă în Republica Moldova este peste 50%, ceea ce înseamnă că fiecare al doilea fost deținut...

Ecologie17 ore în urmă

Plasticul de unică folosință va fi interzis definitiv în UE. Ce urmează

PE SCURT Uniunea Europeană încearcă să lupte cu plasticul care sufocă planeta, în special oceanele. În acest sens, eurodeputații au...

Economie19 ore în urmă

Cum să calculezi ce impozite ți se rețin lunar? Explicăm

PE SCURT Sondajul S&P Global FinLit Survey arată că Republica Moldova ocupă locul 117 din 143 de statele lumii la...

SocialO zi în urmă

Moldova.org recomandă: DoR, BBC, Meduza, Dela0.ro

PE SCURT În fiecare weekend, echipa Moldova.org recomandă spre lectură articole publicate de instituții de jurnaliști pe care le urmărim...

Divertisment2 zile în urmă

Rețeta săptămânii: Plăcinte la tigaie cu cartofi cruzi

PE SCURT Când nu dispui de timp ca să faci plăcintele la cuptor, nu ai prea multe ingrediente și vrei...

Cultură2 zile în urmă

10 cele mai bune filme din 2019

PE SCURT Decembrie este o lună în care se întocmesc bilanțuri și topuri pentru anul ce se termină, reflectând asupra...

Externe3 zile în urmă

Despre baza secretă din Alpi, legile controversate din Rusia și „Orașul perfect”. Cele mai interesante știri externe pe scurt

PE SCURT SUA vor să folosească tehnologiile de recunoaştere facială pentru a identifica toate persoanele care intră şi ies din...

Advertisement

Politică

Justiție6 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică7 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031