Curtea Constituțională a confirmat pe 14 martie rezultatele referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019.
La referendum au participat mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Astfel, pentru întrebarea „Sunteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61?” rata de participare a fost de 39,78 %. Voturile valabil exprimate au fost repartizate după cum urmează: PENTRU – 744 529; CONTRA – 266 188.
Pentru întrebarea „Sunteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile lor?”, rata de participare a fost de 39,74%. Voturile valabil exprimate au fost repartizate după cum urmează: PENTRU – 808 266; CONTRA – 202 497.
În cadrul briefingului de presă al PD de săpămâna anterioară, Andrian Candu a declarat că odată ce Parlamentul își va începe activitatea, PD va pregăti toate mecanismele necesare pentru a modifica Legea Supremă. „Fiind vorba de retragerea mandatului și statutul deputatului, trebuie să discutăm cu partenerii noștri de dezvoltare și cu Comisia de la Veneția. Vom veni cu soluțiile juridice. E un rezultat bun și remarcabil, e un succes al PD”, a spus Candu.
Moldova.org a analizat, înainte de alegeri și referendum, pozițiile partidelor din R. Moldova despre inițiativele PDM.
Atunci, unul dintre autorii proiectului de hotărâre privind desfășurarea referendumului republican, Sergiu Sîrbu, vicepreședinte al PDM se arata convins că, dacă oamenii vor cere reducerea numărului de deputați și revocarea acestora, va fi schimbată și Constituția pentru ca aceste două prevederi să fie legale.
Ce trebuie să știi despre referendumul organizat odată cu alegerile parlamentare
Astfel, dacă numărul deputaților nu va fi modificat, planul democraților este să fie revocați doar cei aleși pe circumscripțiile uninominale. Această structură, potrivit democratului Sîrbu, va asigura un amestec eficient dintre deputați care se vor afla mai mult „în teritoriu” și alții care se vor ocupa cu politici publice. Dacă va avea loc reducerea numărului de parlamentari, cele 51 de circumscripții ar putea fi restructurate în 61, eliminând circumscripția națională. În acest caz, toți cei 61 vor putea fi demiși la dorința poporului.
„Ce folos că am avut 101 și mai mult de jumătate dintre ei dormeau câte patru ani și nici legi nu făceau și nici în teritoriu nu se duceau? Măcar în teritoriu să mai meargă și să vadă problemele oamenilor, să lobeze problemele lor la nivel central”, a declarat Sîrbu.
Potrivit Maiei Sandu, președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, referendumul a avut scopul de a distrage atenția oamenilor de la principalele problemele ale țării care ar fi guvernarea proastă, corupția, sărăcia, lipsa locurilor de muncă, migrația, furtul miliardului, izolarea pe plan internațional a Republicii Moldova.
Inna Șupac (PCRM) atenționează asupra faptului că deputații din opoziție ar putea fi în pericol dacă prevederea prin care ei vor fi demiși la dorința poporului va fi realizată. „E scris că vor fi revocați deputații care nu-și îndeplinesc corespunzător funcțiile. Corespunzător cu ce? Cine vor fi judecătorii? Dacă nu este corespunzător cu indicațiile domnului Plahotniuc și PDM?”, se întreabă Inna Șupac, ajungând la concluzia că deputații din opoziție ar putea fi primii care vor fi judecați și li se vor retrage mandatele, pentru că nu ar fi comozi pentru guvernare.
Ion Ceban (PSRM) este de acord cu reducerea numărului de deputați, așa cum a propus președintele Dodon: de la 101 la 71. „Cu regret, aceste guvernări care s-au perindat una după alta au fugărit cetățenii peste hotare. Cei care pleacă sunt oameni tineri, apți de muncă, oameni pentru care statul a cheltuit bani, dar nu poate să le ofere oportunitatea de valorificare. Dacă la independență am avut 4,5 milioane de oameni, dar azi dacă tragem la 3 milioane, fără Transnistria. Asta este partea cea mai gravă. Când erau peste 4 milioane de oameni, aveam 101 deputați. De ce ar fi nevoie să-i păstrăm în asemenea conjunctură?”.
Dorin Chirtoacă, președintele PL: „Aceasta denotă obsesia vădită a lui V. Plahotniuc pentru a concentra și menține și mai mult puterea în mâinile sale, cu o majoritate parlamentară comodă și cât mai docilă”.
