Connect with us
"
"

Publicat

pe

Partidul Acțiune și Solidaritatea trage un semnal de alarmă cu privire la monopolizarea mass-mediei și „propaganda tot mai gravă cu care PD intoxică cetățenii”. Astfel, formațiunea a anunțat că în această săptămână PD a apelat la o nouă tehnică – a plătit în ziarele locale din rețeaua API pentru plasarea unui articol de denigrare a opoziției sub formă de „publicitate politică”.

Reprezentanții PAS au precizat că articolul menționat este unul plagiat în totalitate de pe site-ul publika.md, cu adăugarea a trei citate, dintre care unul este distorsionat.

„Acest articol reprezintă o denigrare a imaginii PAS și a liderului PAS, Maia Sandu, având în vedere că prezintă informațiile unilateral, fără a oferi poziția celor acuzați, distorsionează prin trunchiere și scoatere din context declarațiile persoanei citate, și anume Iulian Chifu, denigrează imaginea Maiei Sandu prin asocierea de imagini, tehnică de manipulare des folosită de holdingul PD, oferă cititorilor un titlu înșelător, care prezintă opinii și nu fapte”, se arată într-o declarație a formațiunii.

Mai mult, reprezentanții PAS au precizat că, în urma unei căutări în baza de date a Registrului de Stat al Populaţiei, au descoperit că nu există o persoană cu numele și prenumele așa-numitului autor al articolului.

„Minciunile grave vehiculate de dimineața până seara la posturile controlate de Plahotniuc și Dodon despre opoziție și despre reprezentanți ai societății civile și ridicarea în slăvi a guvernării reprezintă o armă împotriva cetățenilor. Aceste televiziuni nu doar mint, ele consolidează dictatura, teroarea și confuzia tot mai mare a oamenilor, acestea anulează conceptul de dezbatere și însăși ideea de democrație. PAS a accentuat de fiecare dată că o societate liberă se poate construi doar cu o presă liberă”, a declarat Maia Sandu la o conferință de presă.

În aceste condiții PAS a anunțat că în zilele următoare va depune cereri prealabile către ziarele care au publicat articolul defăimător în care va solicita dezmințirea articolului denigrator și dreptul la replică.

„Ne exprimăm speranța că publicațiile periodice regionale vor da curs solicitărilor noastre legale și legitime, astfel încât să nu fim nevoiți să recurgem la apărarea drepturilor noastre prin alte mijloace prevăzute de lege”, au mai spus reprezentanții PAS.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

Legea prin care Guvernul Chicu își asuma susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor, declarată neconstituțională

Publicat

pe

PE SCURT

Legea. nr 56 prin care Guvernul și-a asumat în fața Parlamentului răspunderea pentru a susține cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență a fost declarată astăzi neconstituțională. 

Decizia a venit după ce mai mulți deputați din opoziție au sesizat Curtea Constituțională. Opozița a criticat legea, afirmând că multe dintre prevederile aceasteia sunt legate de scheme de duty-free, vânzarea țigărilor, de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele.

După ce legea a fost suspendată (pe 9 aprilie), premierul Ion Chicu a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă”, iar Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”.

Deputatul Dinu Plîngău a expediat o cerere prealabilă premierului Chicu în care solicită dezmințirea declarațiilor prin care acuză deputații blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea legii. De asemenea, deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu moral pe care-l va dona ulterior sistemului medical.

PE LUNG

După ce agenții economici au vorbit despre efectele negative pe care le resimt în urma pandemiei de coronavirus, Guvernul Chicu a elaborat un proiect de lege prin care susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe 1 aprilie.

Proiectul de lege prevedea mărirea ajutorului bănesc acordat familiilor defavorizate de la 1107 lei până la 1300 lei, iar ajutorul pentru fiecare copil urma să crească de la 553 le la 975 lei.

De asemenea, statul urma să scutească de plată titularii de patentă, să reducă cota TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA și să amâne până la 25 iulie termenul de achitare taxelor locale pentru agenții economici care și-au sistat activitatea.

Citește aici: 3 decizii noi luate de Guvern pentru susținerea cetățenilor și
despre Legea nr. 56. 

În ziua următoare a fost planificată ședința Parlamentului pentru a vota proiectul de Lege nr. 56 prin care Guvernul susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. 

Deputații din opoziție au criticat proiectul de lege, menționând că 90% din el prevede promovarea unor scheme de duty-free, promovarea vânzării țigărilor, elemente legate de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele, iar multe prevederi ale acestui proiect de lege intră în vigoare de la 1 iulie 2020.

Pe 2 aprilie, ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. Deputații socialiști, cei democrați și cei din Partidul Șor nu s-au prezentat  la ședință. Au fost prezenți doar 39 de deputați din fracțiunile Platforma DA, PAS și grupul Pro-Moldova. 

Moldova.org scria pe 2 aprilie că niciuna dintre fracțiunile parlamentare de opoziție nu și-a declarat intenția de a înainta moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu. Potrivit legislației, dacă în decurs de 72 de ore de la asumarea răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege, în Parlament nu se depune o moțiune de cenzură, prevederile proiectului intră în vigoare.

Prin urmare, proiectul de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea a intrat în vigoare, pentru că nimeni nu a depus o moțiune de cenzură. 

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a declarat atunci că, atât timp cât premierul nu a prezentat proiectul de lege, este temei de neconstituționalitate pentru această decizie. „Era bine dacă premierul prezenta acele măsuri, așa cum sunt ele: antipopulare, anti-business și clientelare în foarte multe aspecte și în susținerea unor agenți economici apropiați guvernării”, a spus Sergiu Litvinenco.

În câteva zile, deputații din opoziție Sergiu Litvinenco, Adrian Candu, Serghei Sîrbu, Dinu Plîngău, Alexandr Oleinic au depus 4 sesizări la Curtea Constituțională cu privire la Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență. 

În câteva zile, sesizările au fost admise de Curtea Constituțională. Deputatul Dinu Plîngău a declarat că adoptarea Legii nr. 56 a fost neconstituțională, întrucât unele prevederi din Legea nr. 56 au fost adoptate fără ca Guvernul să prezinte în fața plenului Parlamentului proiectul de lege. Curtea a considerat că, pentru a evita prejudiciile și consecințele negative iminente pentru ordinea constituțională, suspendarea doar a prevederilor contestate nu este suficientă și a decis suspendarea întreagă a Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020.

De asemenea, Curtea a anexat restul sesizărilor într-un singur dosar. 

După suspendarea legii, Premierul a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă.

„Guvernul nu are dreptul să achite 2775 lei ajutorul de șomaj. Vreau să vă spun că avem mii de oameni înregistrați care necesită acești bani pentru pâine, pentru necesități. Guvernul nu le poate achita. Guvernul nu va mai putea achita pentru copii 975 de lei, sumă majorată de la 553 de lei.

După declarațiile făcute de către premierul Chicu, deputatul Plîngău a publicat o cerere prealabilă adresată premierului Ion Chicu. Plîngău i-a cerut premierului să dezmintă public informațiile difuzate în conferința de presă de pe 9 aprilie în care a acuzat deputaţii Blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea Legii pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor. Deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu de 50.000 de lei, bani care ulterior vor fi donaţi sistemului medical.

Către: Chicu Ion,prim-ministru al Republicii Moldovamun. Cișinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale, 1de la Dinu…

Geplaatst door Dinu Plîngău op Vrijdag 10 april 2020

Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC
pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că decizia Curții de a suspenda legea ar fi „stranie”. „L-am sunat pe domnul Țurcan să înțeleg ce s-a întâmplat. Patru membri au votat pentru, iar domnul Țurcan a fost împotrivă și el are o opinie separată”, a declarat Igor Dodon. 

Înainte de a fi ales președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan era deputat din partea PSRM. Anterior, a fost deputat și din partea PCRM. În perioada 2002 – 2005 a fost ambasadorul R. Moldova la Moscova.

Astăzi, a avut loc o nouă ședință a Curții Constituționale de examinare a sesizării privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative.

Președintele CC Vladimir Țurcan s-a abținut de la participarea la ședință.

În urma ședinței care a durat peste șase ore, Curtea Constituțională a hotărât că Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență este neconstituțională și decizia este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac.

Anterior, când legea a fost suspendată, Igor Dodon a declarat că una dintre soluții ar putea fi „Guvernul să vină cu un nou proiect de lege în Parlament”.

Cu toate acestea, măsurile sociale din cadrul proiectului de lege au fost votate pe 10 aprilie de către Comisia Situații Excepționale. Printre acestea figurează acordarea ajutor de șomaj în valoare de 2775 de lei, majorarea venitului lunar minim garantat de la 1107 lei până la 1300 lei, scutirea de plata patentei. Citește mai multe detalii despre măsurile sociale votate de către CSE.

Citește mai departe

Politică

PSRM și PDM fac alianță majoritară. Lista miniștrilor PDM

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Partidul Socialiștilor și cel Democrat au semnat astăzi acordul de constituire a unei alianțe majoritare. Potrivit celor două formațiuni, prin crearea acestui document, a fost constituită Platforma parlamentară majoritară de orientare social-democrată.

„Noi astăzi asistăm, probabil, la un moment, istoric. După mai multe discuții și negocieri am ajuns la o bună înțelgere dintre PSRM și PDM pentru a semna un acord de coaliție și de crearea unei majorități parlamentare care este absolut necesară”, a declarat lidera PSRM Zinaida Greceanîi. Potrivit ei, acest acord are la bază acordul de coaliție semnat de PSRM cu blocul ACUM, în septembrie 2019.

„Noi am considerat că acum Republica Moldova are nevoie de PDM. Avem mulți oameni buni, experimentați, care au activat în echipe guvernamentale și au demonstrat capacitățile lor”, a declarat liderul PDM Pavel Filip. În mai puțin de o oră de la anunțul privind crearea noii majorități parlamentare, cinci candidați, înaintați de PDM, la funcții de miniștri în cadrul Guvernului Chicu, au depus jurământul în fața președintelui Igor Dodon.  

PE LUNG

Zinaida Greceanîi și Pavel Filip au declarat că această majoritate va oferi o stabilitate guvernării într-o perioadă epidemiologică complicată. 

Potrivit președintei PSRM, printre prioritățile acordului semnat figurează dezvoltarea economică, ce presupune sprijinirea Guvernului în crearea noilor locuri de muncă, atragerea investițiilor și realizarea programelor naționale cum ar fi: drumuri bune pentru toți; asigurarea cu iluminat stradal a fiecărei localități; extinderea rețelei de gaz natural în fiecare localitate din țară, ș.a. „O atenție deosebită, Platforma Social-Democrată o va acorda protecției sociale, pentru a majora salariile și pensiile, precum și alte plăți sociale”, a spus Zinaida Greceanîi.

La rândul său, Pavel Filip a menționat că rolul Partidului Democrat în acest guvern este unul clar: „asigurarea implementării Acordului de Asociere, apropierea de Uniunea Europeană, menţinerea integrităţii teritoriale, securitatea energetică, continuarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, menţinerea relaţiilor bune cu vecinii România şi Ucraina. „Şi eu vă asigur că ne vom ţine de cuvânt”, a spus Pavel Filip.

În acest context, Pavel Filip a relatat că semnarea acestui acord presupune și anumite remanieri în componența actualului Guvern. „Astăzi vom propune prim-ministrului și președintelui țării o parte din colegii noștri care să preia niște portofolii importante din Guvern, care să pună în aplicare declarațiile pe care le-am făcut astăzi”, a menționat el.

Astfel, Cristina Lesnic a fost propusă la funcția de viceprim-ministră a Reintegrării. Ea îl va înlocui în această funcție pe Alexandru Flenchea, care a deținut până în prezent această funcție.

Alexandru Pânzari a fost propus la funcția de ministru al Apărării, în locul lui Victor Gaiciuc.  Igor Șarov va fi noul  ministru al Educației în locul lui Corneliu Popovici.  Oleg Țulea va deține funcția de ministru al Afacerilor Externe în locul lui Aureliu Ciocoi, iar Sergiu Railean va deține funcția de ministru al Economiei în locul lui Anatol Usatîi.

Noii miniștri au depus jurământul

Imediat după anunțul privind crearea noii majorități, noii miniștri au depus jurământul în fața președintelui Igor Dodon. După ceremonia de învestire, șeful statului a menționat că instituirea noii majorități parlamentare va crea premise pentru ca echipa guvernamentală să activeze „și mai eficent” și să poată face față provocărilor din ultima perioadă.

„Azi a fost formată PSDM – Platforma Social-Democrată pentru Moldova. Începând cu ziua de astăzi, avem un Guvern profesionist, tehnocrat, dar care are susținerea solidă a  58 de deputați în Parlament…Cred că aceasta va face echipa guvernamentală să activeze și mai eficient. Domnilor miniștri, avem de gestionat mai multe subiecte și provocări. În primul rând, e vorba de criza pandemică prin care trecem. Sunt ferm convins că anume această majoritate solidă va crea premise suplimentaren pentru a trece cu brio de această provocare. Oamenii așteaptă rezultate de la Guvern, Parlament și fiecare ministru în parte.”, a declarat Igor Dodon.

La rândul său, premierul Ion Chicu a declarat că membrii Guvernului urmează să activeze în continuare„ca o echipă”. „Avem un singur partid -partidul cetățenii Republicii Moldova, pentru ei muncim. În afară de problemele cotidiene și de această epidemie, noi avem de lucrat pe subiecte strategice și pe soluționarea problemelor cronice cu care se confruntă societatea. O să trecem peste criza aceasta, o să ieșim din ea și mai puternici, și mai uniți ca societate, ca Guvern și Parlament”, a menționat Ion Chicu.

Foto: Cotidianul.md

Citește mai departe

Politică

Rendez-vous-ul dintre Sandu și Dodon. Cine se lasă așteptat

Publicat

pe

De către

PE SCURT

La începutul acestei săptămâni, Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, l-a invitat pe șeful statului, Igor Dodon, la o dezbatere publică.

Răspunsul șefului statului nu s-a lăsat prea mult așteptat. Dodon recomandându-i fostei prim-ministre să nu înceapă „atât de devreme” campania electorală. 

PE LUNG

Fosta prim-ministră s-a arătat nemulțumită de modul în care este condusă Republica Moldova și cum unele probleme importante cu care se confruntă cetățenii sunt trecute cu vederea. De asemenea, ea a criticat Guvernul „care nu face nimic altceva decât promovarea electorală a lui Dodon”, pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în acest an. Până în acest moment, nu este stabilită încă data scrutinului. 

Locul întâlnirii Maiei Sandu și a lui Igor Dodon urma să fie televiziunea națională Moldova 1, „ca oamenii să înțeleagă ce se întâmplă, de fapt, în țară”, a subliniat Sandu. 

În replică, șeful statului a dat de înțeles că nu are de gând să accepte această invitație, argumentând că încă nu s-a început campania electorală. „Doamna Maia Sandu a intrat prea repede în campania prezidențială”, a replicat el, declarând că nu este candidat la președinție, pentru că mai este președinte. 

Igor Dodon a devenit președinte al Republicii Moldova, după ce la 13 noiembrie 2016, a avut loc turul doi al alegerilor prezidențiale, iar socialistul Igor Dodon a fost votat de 51% din alegători, întrecând-o pe Maia Sandu.

Foto principală: Unimedia

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social11 ore în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

PoliticăO zi în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

SocialO zi în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

SocialO zi în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură2 zile în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

Lifestyle2 zile în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

Cultură2 zile în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930