GALERIE FOTO
Imaginea femeii în Chișinău.
Vitrine vs. realitate
O femeie îmbrăcată într-o geacă groasă, cu căciulă pe cap și o pungă grea în mână, trece pe lângă vitrina unui magazin de haine cu trei manechine aurite. La distanță de câțiva pași, o mamă își plimbă copilul în cărucior, iar la un metru distanță de la carosabil cerșește o altă femeie. La piață, vânzătoarele se pierd vizual printre rândurile de haine groase și tarabele pline cu marfa pe care o vând. Aici, nu contează cât de bine sunt asortate hainele între ele. Contează ca acestea să țină cald. Pe fețele lor se citește trezitul zilnic la ora 5 dimineața. Două femei discută ultimele noutăți în curtea blocului. Alături, o doamnă în vârstă își plimbă câinele. „Hai acasă să mâncăm! Uite, deja e ora 17:00!”, îi spune cu voce tare câinelui, de parcă s-ar adresa unui copil.

Am pornit prin oraș în căutarea femeilor și a diversității lor. Mi-am propus să le surprind așa cum sunt ele, dincolo de filtre, cadre „instagramabile”, marketing și vitrine bine aranjate.
Fotografii de Vlad Țurcan
Republica Moldova și Ucraina se confruntă cu o dispută comercială de aproape două luni. Conflictul a început când autoritățile sanitare de la Chișinău au blocat temporar importul din Ucraina de furaje combinate și carnea de pasăre. Motivul – metronidazolul depistat în acele produse. Drept răspuns, autoritățile de la Kiev au anunțat că pregătesc introducerea unui regim de licențiere pentru importul de struguri, vin și alcool etilic din Republica Moldova.    Nu este prima confruntare comercială între cele două state. Doar că de această dată, situația capătă și o dimensiune morală, în contextul în care Ucraina se află în război. Atât autoritățile, cât și experții consideră că tensiunile pot fi depășite printr-un dialog calm și deschis.  

Metronidazolul discordiei   

La începutul acestui an, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a anunțat că, în urma unor controale, au fost descoperite reziduuri de metronidazol în probe de ser sanguin, furaje și ouă provenite de la unele exploatații avicole din țară. Rezultatele pozitive au fost confirmate și de Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară din București.    Metronidazolul este un preparat chimioterapic puternic, cu efecte bacteriostatice și antiparazitare.  UE a interzis această substanță pentru că poate avea efecte toxice sau probleme de sănătate pe termen lung. Utilizarea sa este interzisă în Republica Moldova la animalele crescute pentru produse alimentare destinate consumului uman. În lista ucraineană a substanțelor interzise nu este inclus, iar metronidazolul este disponibil pe piață, inclusiv prin comerțul online fără prescripție.   Investigațiile au arătat că sursa metronidazolului depistat în ouă și ser provenea din hrana pentru animale. Ca urmare, peste 110.000 de păsări au fost sacrificate, iar mai multe loturi de ouă au fost retrase de pe piață. Astfel, la 9 ianuarie, ANSA a decis suspendarea temporară a importului de furaje combinate din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. „Prezența metronidazolului constituie un risc direct pentru sănătatea publică, care nu poate fi înlăturat prin alte măsuri mai blânde”, a explicat instituția.   Pe 26 ianuarie, în urma unor investigații mai ample, importul de carne de pasăre și produse derivate din Ucraina a fost oprit temporar. Măsura a fost adoptată pe baza „principiului precauției”, pentru a proteja sănătatea consumatorilor din Republica Moldova.  

 Riposta ucraineană  

 Interdicțiile stabilite de autoritățile de la Chișinău au trezit nemulțumirea Kievului. Guvernul ucrainean spune că va introduce în zilele următoare restricții la importul de struguri, vin și alcool din R. Moldova. Viceministrul Economiei, Mediului și Agriculturii de la Kiev, Taras Visoțki, a declarat că este vorba despre licențierea strugurilor, vinurilor și băuturilor alcoolice tari obținute din distilat de struguri.   Potrivit lui, Ucraina consideră că restricția introdusă de autoritățile de la Chișinău este nefondată, deoarece „nu au existat dovezi concrete” în acest sens. De aceea „s-a decis introducerea unei măsuri în oglindă în raport cu cea mai importantă poziție de export a Republicii Moldova către Ucraina”. Taras Vîsoțki, anterior a mai spus că Ucraina tratează cu maximă seriozitate orice semnal privind siguranța produselor alimentare și că produsele din Ucraina sunt exportate în mod sistematic pe piețe din Uniunea Europeană și Marea Britanie.    Totodată, Taras Vîsoțki a mai spus că dacă se va constata reluarea dialogului și „o abordare obiectivă în ceea ce privește comerțul cu Ucraina”, autoritățile de la Kiev sunt pregătite „să răspundă în mod similar” în relația cu Republica Moldova.  

Chișinăul rămâne pe poziții  

Subiectul privind interzicerea cărnii de pasăre din Ucraina a stârnit reacții și la Chișinău. Periodic, oficialii vin cu explicații la acest subiect și motivează decizia prin protecția consumatorilor locali.   După ședința de Guvern din 4 martie, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a declarat că mizează pe o colaborare constructivă cu autoritățile de la Kiev la acest subiect, dar că în continuare Chișinăul rămâne „pe prioritatea nr. 1 – siguranță și standarde la nivel înalt”. Și Eugeniu Osmochescu, ministru Dezvoltării Economice și Digitalizării, a spus că se poartă discuții cu autoritățile ucrainești pentru a găsi soluții tehnice.  

Un nou embargo pe vinuri? 

Osmochescu a comentat eventualele restricții care ar putea fi impuse la exportul de vin în Ucraina. De fapt este vorba despre licențierea importului de vin și struguri din Moldova în Ucraina, fapt care nu constituie un embargo. „Embargo nu poate fi instituit decât prin încălcarea dreptului internațional a acordului de liber schimb, la care ambele state sunt parte”, a spus oficialul.  De altfel subiectul a fost abordat și în timpul vizitei recente a premierului Alexandru Munteanu la Kiev.   „Nu e bine pentru sănătate, e un produs nociv și trebuie acum să găsim niște soluții ca să protejăm consumatorul nostru. Totodată, trebuie să evităm niște lupte care nu sunt bune pentru niciuna dintre părțile implicate”, a declarat prim-ministrul, pentru Moldova 1.  

 „Nu e prima dispută dintre Moldova și Ucraina”  

Vadim Gumene, expert asociat la Expert-Grup, precizează că astfel de dispute comerciale dintre cele două state au mai existat.    „În 2009, Ucraina a impus un acciz de patru ori mai mare la divinurile moldovenești, comparativ cu așa-zisul „coniac ucrainean”, pentru a-și proteja producătorii, fapt ce practic a eliminat produsul moldovenesc pe această piață. Atunci Moldova a pornit un litigiu la OMC. E singurul litigiu, în calitate de reclamant, pe care Moldova l-a făcut în cadrul acestei organizații și care a condus la eliminarea la eliminarea tratamentului discriminatoriu în aplicarea accizelor de partea ucraineană”, a explicat Vadim Gumene.   O altă dispută comercială a început în 2019, când Ucraina a introdus taxe anti-dumping de 95% la importul de ciment din Moldova. Acestea sunt actuale și până în prezent.  Taxa impusă a făcut imposibil orice export ulterior de ciment către Ucraina, în același timp importurile Moldovei de ciment din Ucraina au luat o amploare tot mai mare în anii ce au urmat.   Cât privește disputa actuală, Vadim Gumene spune că „implicarea la cel mai înalt nivel ar putea ajuta la găsirea unor soluții, în cazul în care nu se dorește o escaladare pe platforma OMC”. În caz contrar, discuțiile instituționale ar putea derula pe parcursul mai multor luni.   Totodată, expertul spune că nu a văzut notificarea despre licențierea strugurilor, vinurilor și alcoolului moldovenești făcută de partea ucraineană la OMC, o procedură obligatorie în astfel de cazuri. „În mod normal aceasta este ce-ar trebui să facă Ucraina ca să impună sistemul de licențiere, în care să-și expună argumentele, obiectivele urmărite și modul de administrare. După ce se notifică OMC, fiecare țară are dreptul să se expună asupra acestui sistem, inclusiv Moldova”, a explicat Vadim Gumene.   Același lucru l-a făcut și Republica Moldova, când a stabilit interdicția la importul de carne de pasăre și furaje din Ucraina, doar că partea ucraineană susține că „au fost prezentate informații incorecte cu privire la motivele acestei decizii”.   

 „Discuțiile comerciale cer calm”  

 Daniel Vodă, expertul asociat IPRE într-un comentariu la acest subiect, spune că, în pofida acestei dispute comerciale, relația dintre Chișinău și Kiev rămâne una importantă, construită pe sprijin reciproc într-un context regional dificil. „Discuțiile comerciale cer calm și dialog instituțional. Comerțul internațional funcționează pe reguli. Procedurile de control, schimbul de informații și verificările tehnice fac parte din aceste reguli și ajută la rezolvarea situațiilor sensibile”, a mai subliniat expertul.   Datele statistice arată că Ucraina Republica Moldova a importat în 2024 din Ucraina carne de pui în valoare de 31 de milioane de dolari, în timp ce exporturile de alcool denaturat în Ucraina s-au cifrat la 33 milioane de dolari. În general, Ucraina este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Republica Moldova. Astfel Ucraina este a patra piață de desfacere pentru mărfurile moldovenești cu o cotă de 7,9% și un volum de circa 300 milioane dolari. Pe de altă parte importurile din Ucraina sunt de 3,5 ori mai mari și au ajuns anul trecut la circa 1,1 miliarde de dolari (10,1% din tot importul). În consecință balanța comercială cu Ucraina este negativă și a constituit circa 800 milioane de dolari anul trecut. Doar cu România și China deficitul este mai mare. 
Spitalul Internațional Medpark a obținut certificarea internațională LEED Platinum, acumulând 80 de puncte din 100 în sistemul de evaluare al U.S. Green Building Council (USGBC) – un reper global pentru performanța ecologică a clădirilor. Ce înseamnă această certificare și care sunt criteriile de evaluare?
  • Leadership în sustenabilitate
Medpark dovedește că nu este doar un spital modern, ci și un lider în arhitectură ecologică și construcții responsabile, fiind recunoscut oficial la nivel global pentru excelență.
  • Performanță energetică excepțională
Clădirea spitalului îndeplinește criterii avansate de consum redus de energie și emisii scăzute de gaze cu efect de seră, susținute de tehnologii moderne de eficientizare energetică.
  • Gestionare eficientă a apei și a deșeurilor
Medpark aplică practici sustenabile care reduc consumul de apă și optimizează managementul deșeurilor, diminuând impactul asupra mediului.
  • Utilizarea materialelor sustenabile în construcție
Materialele alese și soluțiile constructive utilizate contribuie la performanța ecologică a clădirii și la durabilitatea acesteia pe termen lung.
  • Impact pozitiv asupra pacienților și angajaților
Calitatea mediului interior — inclusiv aerul și lumina naturală — este îmbunătățită în cazul clădirilor sustenabile, ceea ce poate contribui la confortul și starea pacienților, dar și a personalului medical.
  • Standard internațional, recunoscut și verificat independent
LEED este un standard global respectat de profesioniști și organizații din întreaga lume – o validare externă obiectivă a angajamentului Medpark față de sustenabilitate. Certificarea LEED se aliniază cu celelalte acreditări internaționale Medpark și reflectă angajamentul de poziționare la nivelul instituțiilor medicale de top, nu doar în Republica Moldova, ci la nivel regional. Clădirea Medpark a fost dezvoltată și proiectată de compania SUMMA, un dezvoltator internațional recunoscut pentru proiecte complexe realizate la cele mai înalte standarde de calitate, sustenabilitate și siguranță.
Maib a reunit cei mai remarcabili oameni și echipe în cadrul unei noi ediții a evenimentului maib rockstars, sărbătorind performanțele semestrului II din 2025 și contribuțiile lor esențiale la succesul băncii. Maib rockstars este o inițiativă emblematică care reflectă angajamentul liderului sectorului bancar de a susține și recompensa talentele interne, promovând o cultură organizațională bazată pe excelență, colaborare și rezultate deosebite. Svetlana Bodaci, Director Resurse Umane maib: „Suntem mândri să avem alături o echipă atât de dedicată și pasionată. Fiecare angajat premiat este un adevărat rockstar care contribuie la creșterea și dezvoltarea maib. Recunoașterea meritelor este esențială pentru a menține un mediu de lucru motivant și pentru a inspira performanțe și mai mari.” Premianții maib includ circa 90 de angajați din front office și back office, din toate liniile de business, care au obținut rezultate excelente și au contribuit la consolidarea poziției băncii ca lider în Republica Moldova. Iulia Bogușevschi, Șefa Direcției Comunicare Corporativă și Evenimente, maib, premiantă a ediției: „Emoțiile din scenă au fost peste așteptări, iar bucuria de a fi unul dintre premianții ediției a fost enormă. Dincolo de clasamentele care confirmă maib drept unul dintre cei mai apreciați angajatori din Republica Moldova, ceea ce definește cu adevărat experiența de lucru aici este grija față de oameni și sentimentul că fiecare contribuție contează. Apreciez la maib cultura bazată pe inovație și centrarea pe client, mediul modern de lucru, investiția constantă în dezvoltarea competențelor, dar și atitudinea foarte empatică și grijulie. Este un loc în care performanța este încurajată, iar maib rockstars reconfirmă că succesul băncii este, în primul rând, succesul oamenilor săi.” De asemenea, au fost premiate 4 sucursale de top – „Calea Ieșilor” și „Tighina” din Chișinău, „Hîncești” și „Edineț” – pentru performanța lor și pentru dedicarea echipelor în oferirea unor servicii excelente clienților. Eduard Cilcic, Directorul Sucursalei maib Calea Ieșilor, sucursală premiantă: „Acest premiu reflectă munca, profesionalismul și dedicarea întregii noastre echipe. Este o recunoaștere care ne inspiră să mergem mai departe cu și mai mult curaj, determinare și responsabilitate, pentru a oferi în continuare performanță și încredere clienților noștri. Suntem onorați că eforturile noastre contribuie la succesul maib și ne angajăm să menținem cele mai înalte standarde de excelență, inovație și grijă față de oameni.” La ediția din acest an, Comitetul de Conducere al maib a acordat un premiu special pentru implementarea unei soluții rapide și eficiente într-o situație excepțională generată de condițiile meteorologice nefavorabile care au impactat într-o măsură mai mare sucursala din Cocieri. Maib rockstars rămâne unul dintre cele mai așteptate evenimente interne, un prilej de a celebra oamenii care definesc valorile băncii: centrare pe client, spirit de echipă, agilitate, transparență, inovație, empowerment și orientare spre rezultate. De 35 de ani, maib investește constant în oameni și în dezvoltarea lor profesională, consolidând un mediu motivant care inspiră performanță, implicare și succes pe termen lung. Banca a fost clasată în TOP 10 cei mai buni angajatori din țară, conform AXA Management Consulting și pe primul loc în topul celor mai apreciați angajatori, conform wherewework.md. Tu conduci. maib
Pentru unele familii, programul obișnuit înseamnă prezență constantă alături de copil. Zilele sunt organizate în jurul lui, iar deciziile importante se iau în funcție de nevoile copilului. În astfel de situații, sprijinul dintre părinți devine o resursă esențială. Olesea are 42 de ani și trei copii. Fiul ei, Cătălin, are 21 de ani și este diagnosticat cu autism sever. Cele două fiice au 18 și 14 ani. Viața familiei s-a aranjat în jurul nevoilor lui, iar pentru Olesea asta a însemnat, la un moment dat, să facă o alegere clară: să rămână acasă. Până în septembrie 2025 a lucrat ca bucătar. Încerca să împace programul de muncă cu grija permanentă pentru băiat. În timp, a înțeles că ritmul devenise prea greu de menținut și a decis să se concedieze pentru a-i putea oferi supravegherea și atenția necesare zilnic. Decizia nu a fost simplă. S-a gândit mult la responsabilitatea financiară rămasă în principal pe umerii soțului. În timp, a înțeles că pentru familia lor stabilitatea înseamnă organizare și prezență constantă. Astăzi spune că are mai mult timp pentru Cătălin și pentru echilibrul casei. Înainte de toate acestea, Olesea se descrie ca o persoană visătoare, cu mai puține temeri decât are acum. „Acum mă gândesc mereu dacă sunt o mamă bună.” Dincolo de rolul parental, rămâne o persoană sinceră și deschisă. Chiar și în momentele dificile, spune că încearcă să îi sprijine pe ceilalți. La începutul parcursului, accesul la informație clară a fost limitat. Își amintește perioada în care Cătălin a frecventat grădinița doar o săptămână, după care i s-a spus că instituția nu poate lucra cu el. Atunci a înțeles cât de mult contează orientarea din primele etape. Din experiența ei, părinții copiilor cu dizabilități au nevoie, înainte de toate, de sprijin emoțional și de informație structurată. „Când ne adresăm cu o problemă legată de copil, avem nevoie să fim ascultați, nu priviți cu indiferență.” Prima întâlnire din cadrul proiectului „Abilitare în Comunitate” a fost pentru Olesea o experiență nouă. „Sufletește m-am simțit bine. M-am întors acasă cu gânduri pozitive, realizând că mai sunt mame ca mine.” Discuțiile cu mentorii și schimbul de experiență cu alți părinți au reprezentat pentru ea o pauză mentală și un spațiu în care grijile zilnice au fost înțelese fără explicații suplimentare. Olesea consideră că astfel de grupuri sunt necesare în fiecare regiune. Mamele au nevoie să știe că există oameni la care pot apela pentru un sfat și că experiența lor este validată. Despre comunitatea în care crește fiul ei spune că își dorește mai multă înțelegere și mai multă atenție față de copiii cu dizabilități. Unui părinte aflat la început de drum i-ar spune să aibă răbdare și să nu renunțe. Știe cât de mult contează să întâlnești pe cineva care a trecut deja prin aceleași etape. Pentru Olesea, sprijinul dintre părinți este foarte prețios pentru că doar în acest mode experiența personală devine cu adevărat utilă pentru altcineva. Despre abilitare în comunitate „Abilitare în Comunitate” este un proiect care sprijină părinții copiilor cu dizabilități să se conecteze între ei, să învețe unii de la alții și să construiască, la nivel local, grupuri de sprijin. Inițiativa creează spații de învățare și implicare civică, pornind de la experiența directă a părinților. Proiectul este implementat de AO Prietena Mea, în cadrul programului Building Resilience in the Eastern Neighbourhood (BREN II), implementat de Institute for War and Peace Reporting (IWPR), cu sprijinul Guvernului Regatului Unit.
Pe 2 martie 1992 a izbucnit războiul de pe Nistru, după ce așa-numita republică moldovenească nistreană și-a declarat independența. Luptele s-au încheiat, însă conflictul nu a fost rezolvat complet. Zona din stânga Nistrului se află în afara controlului autorităților de la Chișinău și nu este recunoscută de niciun stat membru ONU, iar în regiune încă sunt prezenți militari uși.   La 34 de ani de la începerea războiului de pe Nistru, iată opt lucruri de știut despre regiunea transnistreană.

98% din locuitorii regiunii dețin cetățenia Republicii Moldova 

Aproximativ 98% din locuitorii din stânga Nistrului dețin cetățenia Republicii Moldova. Potrivit datelor de la Guvernul Republicii Moldova, din cele 365 de mii de persoane domiciliate în localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender, circa 357 de mii sunt cetățeni moldoveni: 298 de mii dețin acte de identitate de uz intern, iar peste 337 de mii – pașaport moldovenesc.  

La nouă oficiali de la Tiraspol li s-a retras cetățenia moldovenească 

Pentru prima dată în ultimii 34 de ani, la finele lunii februarie curent, la așa-ziși nouă oficiali de rang înalt din regiunea transnistreană le-a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova, conform unui decret semnat de președinta Maia Sandu. A fost prima dată când Chișinăul a folosit acest instrument la scară politică înaltă. Potrivit expertului de la WatchDog, Andrei Curăraru, includerea celor nouă persoane în acest decret nu este una întâmplătoare, întrucât două dintre acestea au tras cu arma în soldații moldoveni, în conflictul din 1992, iar restul au avut și continuă să dețină funcții în cadrul entităților neconstituționale de pe partea stângă a Nistrului. 

Aproape 14 mii de locuitori din stânga Nistrului lucrează pe malul drept  

La începutul acestui an, 13.810 persoane cu domiciliu în regiunea transnistreană erau angajați oficial pe malul drept al Nistrului, potrivit Serviciului Fiscal de Stat. Circa 80% lucrează în Chișinău și provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și alte localități din proximitatea acestora. Acestea sunt antrenate în comerțul cu amănuntul, transporturi, construcții, învățământul secundar general, activități de asistență medicală și farmaceutică și fabricarea diferitor articole. Doar în 2025, cei aproape 14 mii de angajați originari din regiunea transnistreană au beneficiat de prestații sociale în valoare totală de peste 138 de milioane de lei, achitate din bugetul național al asigurărilor sociale de stat, adică cu peste 40% mai mult față de 2024.   

Circa 850 de tineri din regiunea transnistreană studiază gratuit în dreapta Nistrului  

În prezent, 856 de tineri din regiunea transnistreană sunt înmatriculați la studii pe malul stâng al Nistrului, iar toți beneficiază de locuri bugetare, finanțate din bugetul de stat al Republicii Moldova. Dintre aceștia, 511 învață la universități, iar alți 345 – în centre de excelență și școli profesionale, potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării. De asemenea, alți 270 de tineri sunt înscriși în anul de studii compensator – un program special pentru absolvenții de 11 clase ale școlilor din regiunea transnistreană, care încă învață conform sistemului educațional rusesc.  

Peste 2.000 de elevi învață la cele opt școli românești din regiunea transnistreană  

În regiunea transnistreană există opt școli în care procesul de studii are loc în limba română, și nu în cea rusă, instituțiile fiind subordonate Ministerului Educației de la Chișinău. Deși activitatea acestora continuă să fie intimidată de autoritățile separatiste de la Tiraspol, cele opt școli românești au înregistrat în 2025 o creștere de 5,4% a numărului de elevi, depășind pentru prima dată în ultimii 15 ani pragul de 2.000 de copii, arată datele din raportul anual al Asociației Promo-LEX privind drepturile omului în regiunea transnistreană. Experții Promo-LEX atenționează că aceste instituții se confruntă în continuare cu probleme „cronice” de infrastructură și campanii de denigrare. De exemplu, tariful la gaze naturale pentru școlile românești este de circa patru ori mai mare decât la cele controlate de Tiraspol.  

Agenții economici din regiunea transnistreană nu vor mai avea scutiri fiscale  

Autoritățile de la Chișinău au anunțat că, începând cu acest an, vor fi eliminate treptat scutirile fiscale pentru agenții economici din stânga Nistrului, de care beneficiau din anul 2000. Vor fi eliminate scutirile de TVA pentru energia electrică, dar și cele pentru gazele naturale livrate de Moldovagaz către Tiraspoltransgaz. Astfel, toate livrările vor fi supuse cotei reduse de 8%, așa cum este aplicată și pe malul drept, în conformitate cu legislația națională.  În prezent, la Agenția Servicii Publice sunt înregistrați aproape 2.500 de agenți economici cu sediul în regiunea transnistreană, care până acum erau scutiți de TVA și accize.  

Uniunea Europeană, principala piață de export pentru regiunea transnistreană 

71% din exporturile efectuate de agenții economici din regiunea transnistreană sunt către Uniunea Europeană, preponderent în țări precum România, Polonia și Italia, potrivit datelor furnizate de Serviciul Vamal. Datele privind volumul real al exporturilor din regiunea transnistreană au devenit cunoscute începând cu anul 2022, când Rusia a invadat Ucraina. De atunci, toate operațiunile de import-export efectuate de companiile din stânga Nistrului au început să se efectueze doar prin punctele de control gestionate de autoritățile de la Chișinău.  

Între timp: Tiraspolul insistă pe „poporul transnistrean” și exclude Limba română  

În toate școlile din regiunea transnistreană, în afară de cele opt școli românești, limba română este predată ca „limba moldovenească”, cu grafie chirilică. În 2026, autoritățile de la Chișinău au propus ca, începând cu 1 septembrie, toți elevii din stânga Nistrului să studieze limba română în grafie latină. Drept răspuns, reprezentantul politic al Tiraspolului în procesul de reglementare transnistreană, Vitali Ignatiev, a refuzat propunerea Chișinăului, declarând că școlile sunt „moldovenești”, respectiv și limba ar fi „moldovenească”. Totodată, în școli a fost impusă utilizarea exclusivă a termenului „popor transnistrean”, precum și organizarea trimestrială a lecțiilor tematice despre „identitatea” și „statalitatea” transnistreană. „Aceste măsuri urmăresc consolidarea unei identități artificiale, prezentate ca distinctă de cea a restului Republicii Moldova”, spun autorii raportului.   Ziua de 2 martie este comemorată în Republica Moldova ca Ziua Memoriei și Recunoștinței pentru cei căzuți în conflictul armat pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova. În războiul din 1992, și-au pierdut viața circa 400 de cetățeni, iar aproximativ 1.200 au fost răniți și traumatizați. Conflictul s-a soldat și cu persoane dispărute, inclusiv din rândul populației civile.  „Războiul de pe Nistru nu a fost un conflict spontan sau unul etnic, ci rezultatul eforturilor Federației Ruse de a-și menține influența asupra fostelor republici sovietice. Regiunea transnistreană a fost transformată într-un instrument de presiune politică, menit să împiedice consolidarea statului moldovean independent și orientarea sa spre Europa sau spre o eventuală reunificare cu România”, spune Artur Leșco, doctor în istorie și expert WatchDog.
Scris de Elena Calarașan, stagiară Moldova.org
Am folosit conextul sărbătorii de Dragobete să înțelegem cum se mai întâmplă în dating-ul din Moldova. O bună „lupă sociologică” au fost prietenii mei single, care mi-au povestit cum se simte pentru ei astăzi găsirea unui partener. Folosesc sau nu aplicații de dating? Ce alte metode preferă? Am explorat credințele despre dating și în rândul chișinăuienilor receptivi care au împărtășit cu mine preferințele lor. De acolo am înțeles că unele dintre ele nu se modifică atât de ușor în timp. Iar experții din material au fost de mare ajutor pentru a înțelege fenomenul din multiple perspective. Astfel, de la Polina Ceastuhina am aflat răspunsul la veșnica întrebare „Cine achită la prima întâlnire?”. Andrei Prohin ne-a povestit despre tradiții și întâlnirile din trecut. Alexei Marcicov și Albina Ciuprin ne-au relatat cum se simte dating-ul pentru comunitatea LGBTQ+.
Pe 24 februarie 2026, în Chișinău, a avut loc evenimentul oficial de închidere a inițiativei SALTO – Strengthening the Business Development Services Market in Moldova. Evenimentul a marcat finalul inițiativei desfășurate în perioada martie 2025 – februarie 2026, de consolidare a pieței serviciilor de consultanță în afaceri din Moldova, aducând la aceeași masă reprezentanți ai instituțiilor publice, parteneri de dezvoltare, consultanți certificați și antreprenori din cinci regiuni ale țării. La eveniment au participat Verena Zell, Șefa Cooperării pentru Dezvoltare la Ambasada Germaniei în Republica Moldova, reprezentanți ai Ministerului Economiei și Digitalizării, ai Delegației UE în Moldova și ai GIZ Moldova, alături de consultanți în dezvoltarea afacerilor, antreprenori beneficiari și parteneri instituționali din Comrat, Edineț, Strășeni, Leova și Soroca. Implementat de Technovator și CEFE International cu sprijinul programului EU4Moldova:Comunități Locale – finanțat de Uniunea Europeană și Guvernele Germaniei, Austriei și Poloniei, și implementat de GIZ Moldova, ADA și SFPL- programul SALTO a vizat un obiectiv concret: să facă serviciile de consultanță profesională accesibile pentru IMM-urile din afara Chișinăului. Pe parcursul programului, 101 participanți din 84 de companii din cele cinci regiuni: Edineț, Soroca, Comrat, Leova și Strășeni, au beneficiat de servicii de consultanță personalizată în afaceri. 63 de participanți din 46 de companii au luat parte la evenimentele dedicate serviciilor de consultanță în afaceri în domeniile transformării digitale, managementului financiar, accesului la piețe, antreprenoriatului agil și eficienței energetice. Suplimentar, în regiunile Edineț și Comrat, a fost pilotată metodologia marca GIZ – SME Loop, un program avansat de ghidaj, conținut și mentorat individual.  „Succesul programului s-a bazat pe colaborarea cu experți locali din Moldova, selectați pentru flexibilitatea și interesul lor profund față de dezvoltarea regională. Programul SME Loop ghidează antreprenorii printr-un proces riguros de trei luni, de la analiza problemelor până la implementarea unui plan de acțiune concret, facilitând schimbări structurale majore în cadrul afacerilor”, a explicat Eberhard Peter Baerenz, Founder and Managing Partner, CEFE International. Peste 75% din IMM-urile participante la programul de servicii de consultanță în afaceri aplică deja soluții inovatoare pentru creșterea afacerii. Rezultatele programului reflectă o transformare profundă a modului în care IMM-urile locale își gestionează operațiunile, marcând o tranziție clară către digitalizare și sustenabilitate. Aproximativ 45% dintre companiile participante au făcut deja pasul către modernizarea proceselor de promovare, integrând instrumente de inteligență artificială și soluții avansate pentru a-și consolida prezența online și a comunica mai eficient cu publicul țintă. Peste o treime dintre antreprenori au adoptat metode de lucru agile, ceea ce le-a oferit o capacitate net superioară de reacție în fața fluctuațiilor pieței și a cererilor neprevăzute. Iar alte 15% dintre beneficiari au implementat deja măsuri concrete de eficiență energetică, de la modernizarea sistemelor de iluminat la instalarea panourilor fotovoltaice, reducând direct costurile operative. Mai mult, viziunea strategică dobândită sub îndrumarea experților locali și internaționali a facilitat extinderea geografică a unor afaceri și a deschis calea către export, oferind antreprenorilor nu doar instrumente tehnice, ci și curajul de a aborda noi piețe. De menționat că 54% din beneficiarii inițiativei SALTO sunt femei. „Acest tip de realizări nu ar fi fost posibile fără buna noastră cooperare și încrederea puternică dintre toți cei implicați. Aș dori să mulțumesc în special partenerilor de dezvoltare, Delegației UE și Guvernului Germaniei, dar și Guvernului Republicii Moldova pentru sprijinul și cooperarea constantă pe care o vedem din partea dumneavoastră. Fără partenerii de pe teren, fără formatori, experți și partenerii noștri locali, nu am fi putut oferi acest sprijin mediului de afaceri”, a subliniat Karin Hoerhan, Head of Strong Businesses and Communities for Moldova Project, GIZ Moldova. Un moment central al evenimentului a fost ceremonia de premiere a consultanților în dezvoltarea afacerilor certificați în cele cinci servicii: Yardstudio SRL – certificată în serviciul Transformare Digitală, Azaka SRL – certificată în Eficiență Energetică, PEO Services – certificată în Antreprenoriat Agil și Market and Sales, și Centrul de Consultanță în Afaceri – certificat în Management Financiar. Cel mai complex serviciu pentru care au fost, de asemenea, certificate în cadrul SALTO este SME Loop, pentru care au primit certificare Asociația “NEXT” (Comrat) și GAL “Vasile Stroiescu” (Edineț). Aceștia vor continua să ofere servicii de consultanță antreprenorilor din regiuni, independent de program.
În cadrul evenimentului a avut loc și o masă rotundă despre direcțiile viitoare ale pieței de consultanță în afaceri din Moldova, cu participarea reprezentanților instituțiilor publice, partenerilor de dezvoltare și furnizorilor de servicii de consultanță în afaceri, axată pe sustenabilitatea pe termen lung a ecosistemului de sprijin pentru IMM-uri. „SALTO mi-a extins orizontul prin accesul la instrumente practice, precum sistemul Kanban, esențiale pentru planificarea și testarea proiectelor de afaceri. Experiența practică și interacțiunea cu oameni noi sunt mult mai eficiente pentru creșterea pe termen lung decât simpla teorie”, a mărturisit Serghei Ivașenco de la SRL “Profi Cleaning”. „Programul m-a ajutat să trec de la simpla producție de brânză la fabricarea produselor cu valoare adăugată mare, precum sortimentele de cașcaval. Datorită celor trei luni de instruire, afacerea mea a evoluat semnificativ, reușind să accesez finanțări noi și să îmi optimizez strategia de promovare a produselor pe piață”, a adăugat Manol Dmitrii, antreprenor din Comrat, SRL “DMITNAT-ECO”. SALTO încheie un capitol, dar lasă în urmă ceva mai valoros decât un program: o rețea activă de consultanți calificați, o metodologie validată și o comunitate de antreprenori din regiuni care au înțeles că dezvoltarea sustenabilă a afacerii lor nu este un lux, ci o decizie strategică. Programul SALTO este implementat de CEFE International și Technovator, cu sprijinul inițiativei EU4Moldova: Local Communities, finanțată de Uniunea Europeană și Guvernele Germaniei, Austriei și Poloniei, și implementată de GIZ Moldova, ADA și SFPL în Moldova.
De la începutul războiului, milioane de ucraineni au trecut prin Republica Moldova, căutând siguranță și adăpost. În 2026, peste 140.000 dintre ei sunt încă aici. Pentru unii, Moldova a devenit deja acasă, mulți au început să lucreze, să își înscrie copiii în școlile din țară și să învețe limba română. Iar peste cinci mii de ucraineni au depus cereri pentru a obține cetățenia moldovenească.   Iată șase lucruri pe care trebuie să le cunoști despre refugiații ucraineni din Republica Moldova.

88 mii de ucraineni beneficiază de protecție temporară 

În primul an de război, Republica Moldova a fost în principal o țară de tranzit sau de găzduire pe termen scurt pentru ucrainenii care fugeau din calea războiului. Se estimează că, în 2022, peste 658.000 de persoane au intrat direct din Ucraina, iar alte 210.000 ucraineni au sosit din alte țări. În același timp, aproximativ 768.000 de persoane au părăsit Republica Moldova în același an, fie revenind în Ucraina, fie continuând drumul spre alte state.    Per total, în cei patru ani de război, aproximativ două milioane de cetățeni ucraineni au traversat frontiera Republicii Moldova. În 2026, tabloul arată în felul următor: peste 140 de mii de cetățeni ucraineni, dintre care peste 56 de mii de copii, trăiesc în Republica Moldova. Dintre aceștia, circa 88 de mii încă beneficiază de protecție temporară. Spre comparație, în Republica Moldova sunt mai puțin de 500 de refugiați proveniți din alte țări, în afară de Ucraina.

Protecția temporară, un mecanism special introdus pentru persoanele strămutate din Ucraina

De la începutul războiului, cetățenii ucraineni pot rămâne pe teritoriul Republicii Moldova în baza mai multor forme legale de ședere, în funcție de situația lor juridică. Cei mai mulți beneficiază de protecția temporară, care a fost introdusă în Republica Moldova la 1 martie 2023, special pentru persoanele strămutate din Ucraina.  „Mecanismul a fost creat ca o soluție rapidă și colectivă, diferită de procedura clasică de acordare a statutului de refugiat, care presupune depunerea unei cereri individuale, evaluări detaliate, interviuri și un proces birocratic ce poate dura luni de zile”, a spus Sergiu Găină, consultant juridic la UNHCR Moldova.   Autoritățile au optat pentru această formă de protecție pentru a oferi rapid drept de ședere legală în țară. Mecanismul oferă acces la servicii medicale de urgență, asistență socială de bază, educație preșcolară și școlară pentru copii, precum și la cazare în centrele de plasament temporar.  Începând cu acest an, persoanele care doresc să beneficieze în continuare de protecție temporară trebuie să depună o cerere online, în perioada 1 februarie – 30 aprilie, pe platforma protectietemporara.gov.md.   În 2024 și 2025, documentele au fost prelungite automat, însă autoritățile au decis modificarea procedurii, invocând faptul că o parte dintre beneficiari au părăsit între timp țara, continuând totuși să figureze în evidențe.   Totuși, potrivit Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), protecția temporară nu oferă acces la principalele programe naționale de asistență socială, ceea ce poate crește riscul de vulnerabilitate economică și excluziune pentru o parte dintre refugiați. 

Peste 6.200 de refugiați ucraineni locuiesc în regiunea transnistreană 

Potrivit datelor UNHCR Moldova, în regiunea transnistreană s-ar afla peste 6.200 de refugiați ucraineni care beneficiază de protecție temporară, acolo unde accesul la asistență este limitat, iar condițiile economice sunt mai precare față de cele pe care le au ucrainenii de pe malul drept al Nistrului.  

1,6 miliarde de lei – contribuția refugiaților ucraineni la bugetul țării 

Din 2022, refugiații ucraineni au contribuit cu aproximativ 1,6 miliarde de lei la bugetul Republicii Moldova, prin achitarea taxelor și contribuțiilor sociale la stat. Cu toate acestea, integrarea lor pe piața muncii moldovenești rămâne limitată: din cei aproape 88 de mii de beneficiari ai protecției temporare, doar circa  2.200, adică 2,5%, erau angajați oficial la finele anului 2025.   Această cifră nu reflectă activitățile independente sau formele de muncă informală. De asemenea, o parte dintre refugiați ar putea continua să lucreze de la distanță pentru companii din Ucraina, fără a figura în statisticile privind angajarea oficială în Republica Moldova.  În  același timp, o parte dintre refugiați a optat pentru antreprenoriat în Republica Moldova, înființând peste 200 de afaceri în domenii precum servicii, comerț, IT sau producție.  „Datele arată că, în ciuda statutului temporar și a incertitudinii legate de viitor, o parte dintre refugiați nu doar că s-au integrat economic, ci contribuie activ la bugetul și dinamica mediului de afaceri din Republica Moldova”, a spus Sergiu Găină.

Cinci mii de ucraineni au depus cereri pentru obținerea cetățeniei moldovenești 

Datele oficiale arată că de la începutul războiului și până la finele anului trecut, 5.003 ucraineni au depus cereri pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova.  Dintre aceștia, 2.759 de cetățeni ucraineni au obținut efectiv cetățenia moldovenească, iar alți 3.239 au fost recunoscuți drept cetățeni ai Republicii Moldova. Asta înseamnă că persoanele respective erau deja eligibile pentru cetățenia Republicii Moldova (de exemplu: aveau părinți sau bunici cetățeni ai Republicii Moldova), iar statutul lor a fost confirmat în baza dreptului la cetățenie prin naștere sau descendență.   În iunie 2025, parlamentul de la Kiev a adoptat o lege care oferă cetățenilor săi posibilitatea de a deține o a doua cetățenie, fără a renunța automat la cea ucraineană, în anumite condiții și pentru țări agreate de Guvern. La rândul său, Republica Moldova este un stat care nu obligă renunțarea la prima cetățenie, fiind și una din statele agreate de autoritățile ucrainene privind legea dublei cetățenii. 

Circa 3.600 de copii ucraineni înscriși în sistemul de învățământ din Republica Moldova

Pentru refugiații ucraineni aflați în Republica Moldova, accesul la sistemul educațional variază în funcție de vârstă, de clasificarea școlară și de opțiunea familiilor. Potrivit datelor UNHCR, din totalul celor peste 56 de mii de cetățeni ucraineni cu vârsta de până la 18 ani, circa 3.600 sunt înscriși în sistemul de învățământ din Republica Moldova, fie în școli cu predare în limba română, fie în alte limbi de instruire oficială. Aceasta include învățământul preșcolar, primar și secundar. Deși numărul claselor dedicate refugiaților cu predare în limba ucraineană a fost dublat, oportunitatea de a studia într-o clasă cu predare în limba ucraineană rămâne disponibilă doar la Gimnaziul „Taras Șevcenko” din Chișinău.  Din numărul total al elevilor ucraineni care locuiesc în țara noastră, circa 25,9% învață online la instituții de învățământ din Ucraina. Acești elevi sunt înregistrați în sistemul educațional ucrainean și participă la ore virtuale în limba ucraineană cu profesori din țară.

Refugiații ucraineni  la nivel global / Țările care găzduiesc cei mai mulți ucraineni 

Datele deținute de UNHCR reflectă o cifră totală de circa 5,9 milioane de ucraineni care au fugit din calea războiului, dintre care 5,3 milioane s-ar afla în țările europene.   Potrivit datelor centralizate la începutul anului 2026, Germania și Polonia concentrează împreună aproape jumătate din totalul refugiaților ucraineni înregistrați în Europa, urmate de Cehia, Regatul Unit și Spania drept țări cu cele mai mari comunități de ucraineni. În același timp, Republica Moldova rămâne unul dintre statele care găzduiesc cel mai mare număr de refugiați raportat la numărul populației.  Atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile continuă, iar consecințele se resimt în interiorul țării: circa10,8 milioane de persoane din Ucraina au nevoie de asistență umanitară, iar alte 3,7 milioane de persoane sunt strămutate intern.   „Strămutarea internă înseamnă că oamenii au fost nevoiți să-și părăsească locuințele din cauza bombardamentelor sau a ocupării localităților lor, însă au rămas pe teritoriul Ucrainei. Ei nu au trecut frontiera și, din punct de vedere juridic, nu sunt considerați refugiați. De cele mai multe ori, se mută în regiuni mai sigure, trăiesc în centre colective, la rude sau în locuințe temporare, fără stabilitate pe termen lung. Pentru mulți dintre ei, viața înseamnă acum adaptare permanentă la întreruperi de electricitate, acces limitat la servicii medicale și incertitudine continuă”, explică Sergiu Găină. 
Scris de Elena Calarașan, stagiară Moldova.org

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.

Advertorial