Fragmente carbonizate dintr-o pâine coaptă acum 14.500 de ani într-un cuptor din piatră găsite într-un sit preistoric din Iordania le oferă cercetătorilor o ipoteză surprinzătoare: oamenii făceau pâine cu mii de ani înainte de a se apuca de agricultură.
Descoperirea făcută publică luni demonstrează că populaţia de vânători din Mediterana de Est deţinea tehnica fabricării pâinii mult mai devreme decât se crezuse până acum, cu 4.000 de ani înainte de a dezvolta obiceiul cultivării plantelor, transmite Reuters, conform Agerpres.
Pâinea descoperită, cel mai probabil coaptă fără drojdie şi asemănătoare unei lipii, era realizată din cereale sălbatice precum orzul, alacul sau ovăzul, precum şi din tuberculi de la un strămoş al papirusului de apă, care au fost măcinate şi transformate în făină.
Această tehnică a coacerii pâinii a fost dezvoltată de cultura Natufi, caracterizată printr-un stil de trai mai degrabă sedentar decât nomad, şi a fost descoperită la situl arheologic din Deşertul Negru, Iordania.
Amaia Arranz-Otaegui de la Universitatea din Copenhagen, cercetător postdoctoral în arheobotanică, a menționat că până acum, originile pâinii au fost asociate cu primele societăţi care se ocupau de agricultură şi cultivau cereale şi legume. Cea mai veche descoperire anterioară a existenţei pâinii are 9.100 de ani şi a fost realizată la un sit din Turcia.
″Acum trebuie să evaluăm dacă exista o relaţie între fabricarea pâinii şi originile agriculturii ″, mai spune Arranz-Otaegui. ″Este posibil ca pâinea să fi reprezentat o motivaţie pentru a cultiva şi a face agricultură, dacă aceasta a devenit un aliment dorit şi căutat″.
Archaeologists have found the remains of bread baked 14,400 years ago in Jordan — it just kneaded time to be discovered https://t.co/6sRkMSIL8B pic.twitter.com/jnNGLgEAFN
— CNN (@CNN) 17 iulie 2018