Românii continuă să întoarcă spatele pieţei ruse, ignorând oportunităţi de afaceri precum cele privind oraşul Soci, gazda Olimpiadei Albe din 2014, sau cele de la Kazan, pentru Universiada din 2013, precum şi posibilitatea de valorifica ofertele venind de la Skolkovo, un orăşel al ştiinţei, de lângă Moscova, organizat de curând, după modelul american al Silicon Valley, a declarat Mihai Macsim, preşedinte fondator şi director general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno – Ruse (CCIRR), în cadrul unui interviu acordat Agenţiei naţionale de Presă AGERPRES.
AGERPRES – Piaţa rusă a fost şi rămâne una de mare interes pentru oamenii de afaceri din toată lumea. Care e poziţia comercianţilor români pe piaţa rusă?
Mihai Macsim – Mare adevăr aţi spus, dar încă departe de realitatea cotidiană, de adevăratele dimensiuni ale fenomenului. Pentru că piaţa rusă nu e numai ‘de mare interes’, ci ea reprezintă o necesitate stringentă, chiar vitală pentru multe dintre economiile lumii, inclusiv cele dezvoltate. Nu mai vorbesc de economiile care acum încearcă să scoată capul în lume, cum este şi economia românească.
Astăzi, când toate drumurile oamenilor de afaceri serioşi se îndreaptă spre Moscova şi, în general, spre est, nouă ne-a luat Dumnezeu minţile şi continuăm să întoarcem spatele acestei uriaşe pieţe, la doi paşi de casa noastră! E o piaţă vastă, şi ca suprafaţă, şi ca număr de consumatori, piaţă care etalează, în permanenţă, o cerere de o impresionantă diversitate, în toate domeniile, care manifestă o foame pantagruelică de oferte şi care oferă, la schimb, o bogăţie inestimabilă de resurse, atât în domeniul materiilor prime nergetice, cât şi în multe altele, piaţă deosebit de generoasă în oportunităţi de afaceri şi de investiţii !
Dintre oportunităţile care apar cu insistenţă, în ultimul timp, aş aminti oraşul Soci, gazda Olimpiadei Albe din 2014, sau pe cele de la Kazan, pentru Universiada din 2013, şi ar fi suficient să fim uluiţi de dimensiunile şi de substanţa unor oferte pentru care se bat importante consorţii şi companii, dintre cele mai cunoscute pe piaţa internaţională.
Dinspre România nu s-a întrezărit nicio mişcare până acum, nici cel mai mic interes, deşi furnizorii români sunt, în continuare, curtaţi insistent de ofertanţii ruşi pentru atuurile pe care le mai au: sunt cunoscuţi pe piaţa rusă, sunt doriţi pentru calitatea produselor şi se mai bucură de atuul proximităţii. Nu s-a întrezărit nicio mişcare, deşi Camera Româno-Rusă a prezentat toate aceste oferte cu lux de amănunte, în cadrul unor seminarii naţionale, la care au participat şi reprezentanţii Ambasadei Federaţiei Ruse.
La ofertele amintite, s-a adăugat, în toamna acestui an, şi cea venită de la Skolkovo, un orăşel al ştiinţei, de lângă Moscova, organizat de curând după modelul american al Silicon Valley. Este un proiect rusesc de finanţare a proiectelor inovative, indiferent din ce ţară vin acestea şi privesc, într-o primă etapă, cinci domenii prioritare: medicina, surse de energie, IT, cosmonautică şi energie nucleară. Prezentat de Cameră, în luna octombrie, în cadrul unei dezbateri la care au luat parte câteva zeci de institute de cercetări şi companii interesate în activitatea de cercetare -dezvoltare, Proiectul Skolkovo şi oferta de finanţare pe care ne-o face pot fi o mare şansă pentru cercetarea ştiinţifică românească. Aşa că ne punem mari speranţe ca măcar unele dintre proiectele pregătite de cercetătorii şi inventatorii români să-şi găsescă la Fundaţia ‘Skolkovo’ finanţarea de care au nevoie.
AGERPRES – Oportunităţi există, după cum spuneţi. Care ar fi produsele româneşti interesante pentru piaţa Rusiei?
Mihai Macsim – Din solicitările pe care le-a primit Camera noastră, direct sau prin Camerele regionale din Federaţia Rusă, cu care avem încheiate de mai mulţi ani parteneriate, cum este cazul prefecturii Moscova, produsele româneşti ar avea căutare în comerţ, de la lanţul de magazine ‘Kopeika’, ceea ce la noi s-ar numi ‘Economat’, adică magazine cu preţuri fără adaosuri comerciale, până la giganticul Gazprom, pentru vasta sa reţea de magazine specializate în circuit închis, pentru salariaţii companiei, aflaţi în diverse zone ale globului. Aşadar, lista produselor româneşti ‘interesante şi căutate’ este destul de lungă, din aceasta nelipsind legumele, fructele, vinurile, produsele textile şi, neapărat, mobila românească. În Rusia se caută şi maşini şi echipamente agricole româneşti, echipamente energetice şi multe alte produse industriale, la care se poate alătura, cu brio, impresionanta capacitate de export a românilor în domeniul engineering-ului – adică cercetare, proiectare, implementare.
AGERPRES – S-a tot vorbit despre necesitatea ca oamenii de afaceri români să îşi extindă relaţiile dincolo de zona Petersburg – Moscova. Se poate vorbi despre o prezenţă a românilor în imensul teritoriu rusesc? Ce ar trebui făcut ca situaţia să se schimbe?
Mihai Macsim – Se poate vorbi despre prezenţa românească pe imensul teritoriu rusesc aşa cum se poate vorbi despre o picătură de apă, provenită din România, într-un ocean! Asta nu înseamnă că nu avem exemple de afaceri româneşti de succes în Rusia, unul dintre acestea privind o firmă românească, deosebit de competitivă, care a câştigat licitaţia pentru construirea unui gazoduct submarin, de circa 170 de km, între Ciubas şi Soci, care va alimenta cu gaze oraşul Olimpiadei din 2014. Oricum, exemplele sunt puţine, faţă de potenţialul pe care-l avem şi faţă de cererea care ne vine de acolo!
Cât priveşte ‘ce ar trebui făcut ca situaţia să se schimbe’, nimic mai simplu: o politică a statului de deschidere spre est şi de încurajare a comunităţii de afaceri interesată să-şi extindă afacerile şi să-şi diversifice pieţele. În niciun caz una de boicotare a acestor pieţe din vecinătatea noastră! O politică de sprijin a oamenilor de afaceri români care au mare nevoie de piaţa rusă, prin acorduri şi convenţii bilaterale care să creeze nu atât un cadru stimulativ – pentru că de voie, de nevoie, stimularea pentru extinderea pieţelor de desfacere necesare exportului românesc există cu prisosinţă (!) – cât, mai ales, de asigurare a facilităţilor pe care le au deja competitorii noştri pe piaţa rusă. În lipsa acestor facilităţi, competitivitatea produselor româneşti are de suferit, fiind diminuată! Mai e nevoie şi de un efort diplomatic special, adaptat specificului relaţiilor româno-ruse şi, în general, ale României cu ţările din est. Nu în ultimul rând, este absolută nevoie de o circulaţie, prin mass media românească, a unor informaţii corecte, selecţionate pe criteriul utilităţii pentru români şi nu doar de pe poziţia exclusivă a incriminării cu mânie neiertătoare a trecutului odios, despre teritorii doldora de oportunităţi. Adică, să importăm în România informaţii, idei şi bune practici care să răspundă, prioritar şi exclusiv, interselor majore şi vitale ale românilor!
AGERPRES – Ne aflăm într-un moment în care relaţiile Rusiei în domeniul energiei se extind atât spre China, cât şi spre sudul Europei, spre Bulgaria. Care sunt principalele puncte de interes pentru România, în acest domeniu, şi ce loc poate ocupa România în acest peisaj ?
Mihai Macsim – Aţi atins coarda sensibilă a sufletului meu şi unul dintre obiectivele-cheie ale Strategiei Camerei Româno-Ruse ! Încă de anul trecut ne batem, împreună cu preşedintele CCIRR, prof. univ. dr. în economie, Gheorghe Zaman, directorul Institului de Economie Naţională al Academiei Române, pentru a demonstra ideea că România are toate condiţiile să fie un important ‘nod energetic european’.
Este adevărat că Rusia deţine impresionante resurse de materii prime energetice, care sunt râvnite nu numai de Europa şi de China, dar şi de multe alte zone de peste mări şi ţări. În aceste condiţii, Rusia nu poate fi decât mândră de bogăţiile ei şi, natural, îşi doreşte statutul de mare furnizor de energie, şi dacă se poate, în condiţii de monopol! Sigur că beneficiarii exporturilor ruseşti de petrol şi de gaze sunt conştienţi de acest pericol pentru ei şi încearcă pe toate căile să-l contracareze şi să-şi ia măsuri de preîntâmpinare a unor astfel de riscuri, căutând soluţii alternative.
În această situaţie este şi România, doar că ea deţine câteva atuuri de luat în seamă. În primul rând, are propriile resurse – nu grozave, dar, oricum, însemnate! Are o poziţie geografică care-i permite să ofere bune condiţii şi chiar deosebit de avantajoase de tranzit pentru gazele ruseşti spre Europa, acesta fiind unul dintre argumentele cu care susţinem ideea nodului energetic european în România. Are condiţii bune şi însemnate cantitativ de depozitare a gazelor proprii şi ruseşti, o reţea extinsă de conducte de transport pe teritoriu, cu legături spre Bulgaria şi Ungaria. În plus, are, ceea ce este esenţial, buni specialişti în domeniu, cunoscuţi şi recunoscuţi internaţional ca prestigioşi profesionişti.
Aşa că, ‘în acest peisaj’, la care s-a referit întrebarea dvs, România poate ocupa un loc important, având potenţialul necesar şi capacitatea ştiinţifică şi tehnică de a transforma gazul rusesc în energie ‘Made in Romania’ care ar putea fi exportată spre Balcani şi chiar spre Uniunea Europeană!
AGERPRES – Ce se poate spune despre rolul investiţiilor ruseşti în România şi despre cel al investiţiilor româneşti în Rusia?
Mihai Macsim – Investiţiile ruseşti în România se dovedesc rentabile, reciproc avantajoase, ceea ce le recomandă ca având mari perspective de dezvoltare. Cu titlu de exemplu, amintesc politica Lukoil, care a investit în România 1,2 milioane de dolari în activele pe care le are aici şi care, chiar în această perioadă de criză, preconizează să mai investească încă o sută de milioane de dolari!
În ceea ce priveşte investiţiile româneşti în Rusia, deşi dorite, invitate şi cu bune oportunităţi în zone mult mai extinse, ele…există dar, vorba lui Caragiale, lipsesc cu desăvârşire !
Mult mai important pentru noi este însă că există în Rusia oameni de afaceri foarte interesaţi să investească în România, în turismul balnear, în construcţii de amploare hidrotehnice şi energetice – atât termo, cât şi pe hidro – în construcţii de depozite de gaze şi în reţele pentru transportul gazelor etc. Nu se aşteaptă decât un semnal. Şi acesta nu poate veni decât din România. Noi, cei de la CCIRR, încercăm să-l dăm prin întreaga activitate pe care o desfăşurăm, împreună cu membrii noştri şi cu simpatizanţii pe care îi avem.
AGERPRES – Care este situaţia schimburilor de delegaţii comerciale între România şi Rusia şi al participărilor, reciproce, la târguri şi expoziţii, de la începutul anului şi până acum?
Mihai Macsim – Delegaţii din Rusia primim. Numai în 2009 şi 2010 am primit delegaţia unei mari companii ruseşti – Zarubejvodstroy – specializată în lucrări de construcţii hidrotehnice şi hidroenergetice, activă pe tot globul, interesată să participe la licitaţiile care se organizează în România în aceste domenii, delegaţiile celor două bănci internaţionale din Moscova – Banca Internaţională de Investiţii şi Banca Internaţională de Cooperare Economică – delegaţie a oamenilor de afaceri din Belarus şi una a Camerei de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse. Toate aceste misiuni au venit cu oportunităţi pentru oamenii de afaceri români şi au căutat oportunităţi în România.
Mai puţin am organizat noi delegaţii în Rusia, pentru că ne-a lipsit reprezentanţa noastră de acolo. Ei bine, din toamna acestui an, avem şi reprezentanţa noastră la Moscova, care va fi o gazdă pricepută să organizeze programele unor delegaţii trimise de noi acolo, atât pentru contacte personalizate, cât şi pentru participare la târguri şi expoziţii internaţionale.
AGERPRES – Are CCIRR un plan pentru impulsionarea relaţiilor de afaceri româno-ruse?
Mihai Macsim – Avem nu un plan, ci o întreagă Strategie, elaborată împreună cu Institutul de Economie Naţională. Pe lângă încurajarea oamenilor de afaceri români şi impulsionarea contactelor româno-ruseşti, obiectivele Strategiei constau în sprijinirea exportatorilor români pe piaţa Rusiei şi, în general, spre pieţele din est, atragerea în ţara noastră a investitorilor ruşi şi a potenţialilor parteneri de afaceri care să pună bazele unor solide parteneriate bilaterale.
Am trimis Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri o lungă listă de proiecte şi propuneri, în care am înscris proiecte potenţiale de atragere a turiştilor din Europa de Est, în special, din Federaţia Rusă şi din Asia. Proiecte în domeniul amenajărilor hidrotehnice, hidroenergetice, hidroamelioraţiilor şi hidroconstrucţiilor, proiecte de cooperare în domeniul financiar, al fondurilor de investiţii, al burselor de mărfuri, proiecte de cooperare în domeniul investiţiilor reciproce, proiecte în domeniul reabilitării bazelor de tratament din staţiunile turistice cu servicii balneare şi de recuperare post-traumatic. Şi lista e mult mai lungă.
AGERPRES – Dacă pe o scară de la 1 la 10, aţi nota interesul reciproc pentru dinamizarea relaţiilor economice româno-ruse, ce noţă aţi acorda?
Mihai Macsim – La ora actuală, interesul reciproc pentru dinamizarea relaţiilor economice româno-ruse poate fi apreciat, pe scara pe care mi-o propuneţi, nu de o singură notă, ci de o medie de note, care ar însemna să adunăm 8, cât merită interesul ruşilor pentru noi, cu nota 2, dată cu mare indulgenţă, pentru interesul nostru faţă de ei, iar totalul de 10 să-l împărţim la 2, ceea ce ar rezulta într-o medie de 5, cu care să intrăm în 2011, an în care noua Strategie a CCIRR sper să dea roadele aşteptate şi această medie să urce spre 8, cu mari perspective de echilibrare a cumplitului dezechilibru al balanţei comerciale în viitorii ani.
