În acest an, Guvernul Letta nu are vacanță, iar Parlamentul italian a redimensionat concediul din cauză multor amendamende și decrete de lege care nu pot fi amânate.
Femeile migrante victime ale violenței vor beneficia de un permis de ședere special
Unul din acestea este menit să contracareze „femicidiu”, care a devenit un fapt cotidian în buletinele de știri italiene. Doar în prime şase luni ale acestui an, 81 de femei au fost ucise în Italia, 75 la sută dintre aceste crime au fost comise de către partenerii lor sau un membru al familiei. În 2012 au fost ucise 124 de femei. În aceste circumstanțe, Guvernul italian a anunţat pe 8 august adoptarea unui decret-lege, care urmează să fie validat curând de Parlament.
Laura Boldrini, președintele Camerei Deputaților a convocat aula pentru a discuta decretul de lege deja pe 20 și 21 august. Acest decret prevede înăsprirea sancţiunilor în caz de violenţă împotriva femeilor, pedepse mai aspre şi circumstanţe agravante când violenţele sunt comise în faţa unui minor, asupra unei femei însărcinate sau de către soți. Plângerea depusă pentru stolking este irevocabilă (nu va mai putea fi retrasă), iar ancheta va fi obligatorie.
Victima urmează a fi informată constant despre starea anchetei ca urmare a reclamației. Este prevăzut patronatul legal gratuit pentru victimele de stolking sau maltratări și pentru cei care nu pot achita un avocat. Un permis de ședere special va fi acordat pentru femeile străine victime ale violențelor.
La jumătatea lunii iunie, Italia a fost al cincilea stat membru la Consiliului Europei care a ratificat Convenţia Consiliului privind prevenirea şi lupta împotriva violenţei asupra femeilor şi violenţei domestice, numită Convenţia de la Istanbul. Aceasta a fost semnată de 25 de state membre ale Consiliului Europei însă pentru a intra în vigoare ea trebuie să fie ratificată de către zece state, dintre care opt state membre ale Consiliului Europei.
Migranții care vin pe mare, în nesiguranță
Între timp, migranții din nordul Africii care vin pe mare au făcut să crească numărul tragediilor în sudul Siciliei. Nu toți refugiații din Siria și Egipt reușesc să ajungă pe coastele italiene, mulți își pierd viața la câțiva metri de la mal. Ulimul caz nefericit s-a înregistrat la 10 august în Catania, soldat cu șase morți, dintre care unul minor. Barca care transporta peste o sută de persoane nu a reușit să ajungă la țărm. Acești „disperați” care parcurg săptămâni în mare doar pentru a fugi de ororile războiaelor civile, s-au aruncat în apă pentru a se salva după ce barca a început să se scufunde și au fost ulterior ajutați de către paza de coastă.
Anterior, alți 102 migranți provenienți din Libia au fost admiși în Italia după ce Malta i-a respins în mare. Printre aceștia erau douăzeci de femei, un copil de 5 luni și patru femei însărcinate. Nava Salamis care a salvat de la moarte acești migranți nu a fost acceptată de Malta, iar în urma negocierilor a fost admisă pentru debarcarea migranților la Siracusa.
Ministrul pentru Integrare, Cècile Kyenge, a menționat însă că este nevoie de consolidarea forțelor UE pentru a face față acestei situații. Nordul Africii continuă să fie o zonă de instabilitate, iar eforturile umanitare ale UE în problema refugiaților rămâne pe seama țărilor limitrofe zonelor de conflict. Ministra Kyenge rămâne ținta atacurilor exponenților partidului Lega Nord. După ce vicepreședintele Senatului a comparat-o cu un orangutang, Bossi ex- secretar și fondator al partidului a continuat linia de atac în adresa ministrului, iar R. Maroni secretarul actual nu-și poate stăpâni Lega, contracararea migrației fiind calul de bătălie al partidului. În acest context discuțiile despre legea mult așteptată pentru fii de migranți „ius soli” promovată de către noua ministră vor suferi o amânare ulterioară în acestă toamnă.
Moldovenii din Italia
Dacă însă analizăm situația actuală a moldovenilor în Italia, constatăm că această comunitate s-a integrat foarte bine. În pofida extremelor descrise mai sus, Italia rămâne a fi tolerantă și primitoare, inclusiv pentru cei din estul Europei.
În continuare voi folosi doar cifre oficiale publicate de către Istat (Institutul Național de Statistică italian) într-un Raport care estimează datele despre populația străină cu reședință legală în Italia la 1 ianuarie 2012. În ultimul Recensământ al populației care a avut loc în 2011 se observă că numărul străinilor a crescut de patru ori în doar zece ani ajungând la cifra de 3,5 mln.
La 1 ianuarie 2012 această cifră este de 3.637.724 cetățeni extra UE, dintre care 147.519 sunt moldoveni. De menționat că deja în mai 2012 ministerul de Externe italian atestă peste 149 mii moldoveni, iar Ambasada R. Moldova la Roma de câțiva ani estimează numărul moldovenilor în Italia în jur de 200. 000. Cifrele Ministerului italian de Interne şi Ambasadei noastre sunt diferite din simplu motiv că moldovenii cu cetățenie română nu se regăsesc în listele cetățenilor cărora li se eliberează permis de ședere (date elaborate de MAI italian), la fel se întâmplă cu moldovenii care au ședere legală în Italia în baza altor pașapoarte din comunitate.
Aici ar mai trebui calculate, deși în permanentă descreștere, persoanele care încă nu au ședere legală în peninsulă, așa numiții “iregulari” și “clandestini”. Diferența între aceste două noțiuni constă în următoarele: iregulare sunt considerate persoanele care au intrat legal în Italia și au rămas ulterior ilegal, cel mai des intrarea s-a făcut în baza unei vize turistice și/sau din motive culturale, religioase, sportive; clandestini sunt considerați cei care au trecut frontiera ilegal și ulterior se ascund sau se eschivează de la orice identificare sau posibilitate de legalizare a șederii.
În continuare vom analiza doar datele oficiale, care însă din motivele explicate mai sus ar trebui considerate imperfecte.
În tabelul 1 sunt ilustrate primele zece comunități după numărul migranților prezenți în Italia la 1.01.2012. Moldovenii sunt o comunitate care se plasează pe locul șase ca număr. Având în vedere totalul populației în țara de proveniență raportat la numărul migranților sunt cifre înspăimântătoare menite să crească. Dacă trendul de creștere al numărului migranților moldoveni s-ar menține cel de până la 2010 aceasta ar însemna să avem către 2020 în Italia (cu condiția creșterii fluxului migrațional de 18%) circa 700.000 moldovenii.
Tabelul 1
Se atestă însă o scădere a numărului noilor veniți în ultimii ani. Dacă în anul de referință 2010 au intrat în Italia 42.472 moldoveni, în anul următor a fost doar 18.444. Numărul mare de moldoveni înregistrat în 2010 se datorează așa numitei „sanatorii din 2009”, care de fapt a legalizat șederea multor iregulari aflați în acest teritoriu de mai mult timp. Acest femomen ar putea accelera în drecția opusă. Pe de o parte, datorită înăspririi legislației migraționiste în Federația Rusă (țară care absoarbe peste 40% din fluxul migrațional al R.M.), pe de altă parte, se va datora (în caz că vom obține acest regim) liberalizării regimului de vize cu UE.
Un număr mare de moldoveni se concentrează în zonele nord-estice ale Italiei, după cum urmează în tabelul 2. Primele patru regiuni după numărul de moldoveni sunt: Veneto cu 26,67% , Emilia Romagna 21,49%, urmată de Lombardia cu 15,51% și Lazio 10,79%.
Tabelul 2
Dacă revenim la retorica politică între Lega Nord (în opoziție) și Guvernul actual în legătură cu sosirea migraților veniți pe cale maritimă în sudul Italiei este nefondată pentru că majoritatea migranților sosesc legal pe cale terestră sau a aerului cu viză în pașaport.
La ziua de azi străinii constituie o parte importantă a populației Italiei reușind să influențeze schimbări demografice radicale. Cu tote acestea, migranţii au un profil social dezavantajat față de populația băștinașă. Italia nu favorizează o mobilitate ascendentă pe piața muncii care ar permite migranților să treacă de la muncile necalificate sau cu calificare joasă la munci calificate sau să reducă din dezichilibrul social. Migranții sunt antrenați în munci necalificate, bineficiind de o retribuire medie inferioară cu 25 la sută față de italieni. Venitul unei familii de migranți este cu 40% mai mic față de familiile italiene, în plus migranții nu dispun de rezerve de capital, ceea ce agravează nivelul lor de sărăcire.
În concluzie, migranții sunt mai sărăci și mai dezavantajați în medie față de italieni. Iar părerea generală a societății italiene despre migranții că nu achită taxe este una eronată. Datele statistice atestă că migranții contribuie simțitor la veniturile finanțelor publice, fiind plătitori de impozite și contribuții în măsură mult mai mare decât bineficiari de servicii în timpul vieții și respectiv în măsură mult mai mare decât italienii.
