Connect with us
"
"

Politică

Maia Sandu a avut o întrevedere cu Ivanka Trump. A fost reconfirmat sprijinul american pentru Republica Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Maia Sandu a avut o întrevedere cu Ivanka Trump, consiliera președintelui SUA. În cadrul acesteia, oficiala de la Casa Albă a reconfirmat sprijinul american pentru Republica Moldova.

Dialogul a inclus teme ca reformele anticorupție, atragerea investițiilor în economia Moldovei, promovarea implicării femeilor în afaceri și politică și asigurarea oportunităților egale pentru toți cetățenii. Ivanka Trump a remarcat importanța decisivă a efortului anticorupție pentru capacitatea Moldovei de a atrage investiții și a crea locuri de muncă.

PE LUNG

„Lupta împotriva corupției este esențială pentru a atrage investiții și pentru a crea un mediu de afaceri puternic. SUA va sprijini în continuare Republica Moldova în implementarea reformelor democratice, dar și dezvoltarea programelor de abilitare a femeilor, precum și asigurarea egalității de șanse care să încurajeze femeile să se lanseze în afaceri”, a punctat Ivanka Trump citată într-un comunicat al Guvernului.

Premierul a descris eforturile Guvernului de a reforma justiția, inclusiv bătălia pentru asigurarea unui proces corect de alegere a noului procuror general și a solicitat suportul Administrației Prezidențiale a SUA în fortificarea instituțiilor democratice din Moldova.

„Moldova este o țară care luptă pentru un început nou, democratic și facem eforturi ca să restabilim încrederea cetățenilor în stat și în viitorul lor acasă”, a declarat Maia Sandu, menționând că guvernarea vrea să lase în urmă instituții puternice și funcționale.

Ivanka Trump a încurajat Guvernul în realizarea procesului de reforme care au drept scop modernizarea țării și creșterea calității nivelului de viață al cetățenilor Republicii Moldova.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe

Politică

Rendez-vous-ul dintre Sandu și Dodon. Cine se lasă așteptat

Publicat

pe

De către

PE SCURT

La începutul acestei săptămâni, Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, l-a invitat pe șeful statului, Igor Dodon, la o dezbatere publică.

Răspunsul șefului statului nu s-a lăsat prea mult așteptat. Dodon recomandându-i fostei prim-ministre să nu înceapă „atât de devreme” campania electorală. 

PE LUNG

Fosta prim-ministră s-a arătat nemulțumită de modul în care este condusă Republica Moldova și cum unele probleme importante cu care se confruntă cetățenii sunt trecute cu vederea. De asemenea, ea a criticat Guvernul „care nu face nimic altceva decât promovarea electorală a lui Dodon”, pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în acest an. Până în acest moment, nu este stabilită încă data scrutinului. 

Locul întâlnirii Maiei Sandu și a lui Igor Dodon urma să fie televiziunea națională Moldova 1, „ca oamenii să înțeleagă ce se întâmplă, de fapt, în țară”, a subliniat Sandu. 

În replică, șeful statului a dat de înțeles că nu are de gând să accepte această invitație, argumentând că încă nu s-a început campania electorală. „Doamna Maia Sandu a intrat prea repede în campania prezidențială”, a replicat el, declarând că nu este candidat la președinție, pentru că mai este președinte. 

Igor Dodon a devenit președinte al Republicii Moldova, după ce la 13 noiembrie 2016, a avut loc turul doi al alegerilor prezidențiale, iar socialistul Igor Dodon a fost votat de 51% din alegători, întrecând-o pe Maia Sandu.

Foto principală: Unimedia

Citește mai departe

Politică

Dacă duminica ar avea loc alegeri / Un sondaj ne spune cine ar ajunge în parlament și cine ar fi președinte

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, în Parlament ar accede trei partide – Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Democrat (PDM). Cel puțin aceasta arată un sondaj realizat și prezentat astăzi de compania de consultanță Intellect Group.

Cercetarea a mai arătat că dacă duminica următoare ar fi organizate alegeri prezidențiale, atunci lupta se va între reprezentantul PSRM și cel al PAS

Sondajul a fost realizat de Intellect Group, în comun cu asociația Spero. Reprezentanții companiei au declarat că și-au asumat toate cheltuielile pentru realizarea chestionarului. De asemenea, ei au menționat că sondajul a inclus 20 de întrebări, dintre care presei au fost prezentate doar 10. Celelalte întrebări, compania le va folosi pentru consultanță în campania electorală. De notat că Intellect Group a realizat un sondaj și înaintea alegerilor generale locale din Chișinău, din octombrie 2019, unde l-a arătat favorit la funcția de primar general pe Ion Ceban, actualul edil al capitalei.

PE LUNG

Astfel, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare pentru PSRM ar fi votat – 31% dintre cetățeni,pentru  PAS – 21,3%, pentru PDM – 8,2 %. Partidul ȘOR ar fi acumulat  3,7%, PPDA – 3.1%, Partidul Nostru – 2,7%. 9,3% din cei chestionați au răspuns că nu ar vota, iar 14,3% nu au răspuns sau nu au vrut să răspundă la întrebare.

Dacă se ia în calcul voturile celor deciși, atunci rezultatele ar arăta în felul următor:  PSRM 40,6%, PAS -27,9% și PDM – 10,7%.

În același timp, sondajul relevă că dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri prezidențiale, cel mai probabil în turul II ar fi acces reprezenții PSRM și PAS. Astfel, 35,4% din respondenți au declarat că ar vota pentru reprezentantul PSRM, pentru candidatul PAS – 24,3%, iar pentru cel al PDM – 4,7%.

Despre alegerile parlamentare în circumscripția Hâncești care chiar vor avea loc pe 15 martie au știut doar o treime din respondenți.

Încrederea în politicieni

Politicienii care se bucură de cea mai mare încredere din partea votanților sunt Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Maia Sandu, arată cercetarea. În procente, rezultatele sunt distribuite după cum urmează: Igor Dodon – 38,4%, Zinaida Greceanîi – 26,4%, Maia Sandu – 23,1% și Ion Ceban – 15,1%.

Rezultatele s-au schimbat atunci când respondenții au fost întrebați cine dintre politicieni chiar ar putea să le îmbunătățească viața. Ceban a dispărut din top, iar Greceanîii a căzut pe ultimul loc din top. Rezultatele au arătat în felul următor: Igor Dodon 32,4%, Maia Sandu – 22,6%, Pavel Filip – 6,9%, Ilan Șor – 3,5%, iar Andrei Năstase – 3,3,%. Alte 25 la sută au preferat să nu răspundă sau nu au știut. 

În același timp, respondenții consideră că socialiștii, democrații și membrii ȘOR sunt mai activi în localitățile țării decât ceilalți. Din cei chestionați au răspuns că PSRM – 86%, PDM – 66%, Partidul ȘOR – 46%, PAS – 27 %, Platforma – 22 %, iar Partidul Nostru – 12%.

Veșnica-ntrebare. Încotro? 

Potrivit cercetării, adepții aderării la UE și cei la Uniunea Euroasiatică sunt aproximativ la același nivel. Cei mai mulți dintre cetățeni își doresc „relații bune cu toți”.

Astfel, pentru stat în componența UE – au optat 19,6%, pentru stat în Uniunea Euroasiatică au optat 19,4 %. Pentru stat independent, neutru au optat 21,4%, iar pentru relații bune cu toți 35,9. Pentru stat în componența României au pledat doar 3,7%. 

În același timp, la nivel local, cele trei mari probleme depistate de oameni sunt economice: minimul de existență și prețurile -21.1%, veniturile mici 19,3% șomajul 12,2 %, medicina – 11,3 %, pensiile 10,2%.

 Cine a avut de pierdut în urma coaliției PSRM – Blocul ACUM?

La această întrebare, oamenii au spus că cei mai mari perdanți în această ecuație sunt cei de la Platforma DA și Blocul ACUM în general. Mai exact, iată cum arată opiniile respondenților: doar PSRM – 7,5 %, doar PAS – 11, 7%, doar Platforma DA – 23,5 %, Blocul ACUM – 15,5%. PSRM și ACUM 10,2 %. Toți au pierdut 19,2%

Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 ianuarie pe un eșantion de 1134 de persoane. Marja de eroare 3%. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie4 ore în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

Social6 ore în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social12 ore în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

AlegeriO zi în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

OpiniiO zi în urmă

Viorica Ataman: „Turismul din Moldova nu-i tocmai child-friendly”

Viorica Ataman e una dintre cele mai bune cunoscătoare a destinațiillor autohtone, a colindat Republica Moldova în lung și în...

SocialO zi în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică5 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031