Guvernul a aprobat în ședința de miercuri un pachet de legi privind integritatea, care modifică nu doar structura și componența Comisiei Naționale de Integritate dar îi oferă și noi posibilități.
Este vorba de trei acte legislative: Proiectul de lege privind declararea averii și intereselor personale, proiectul legii privind Centrul Național de Integritate și un proiect de modificări a mai multor actor legislative.
Comisia Națională de Integritate va fi redenumită în Centrul Național de Integritate (CNI).
Aceste legi vin, în esență, să schimbe și să reformeze sistemul de raportare și verificare a integrității, persoanelor aflate în funcție publică și nu doar, extinzând cercul persoanelor și la conducători întreprinderilor de stat, autorităților din subordinea autorităților publice, a precizat ministrul justiției Vladimir Cebotari. De asemenea, este extins cercul subiecților și asupra membrilor familiei acestora. Astfel, persoana care depune declarația trebuie să informeze CNI și despre averile, veniturile, conflictele, interesele, restricțiile în raport cu membrii familiei până la gradul IV de rudenie.
De asemenea, subiecții vor fi obligați să depună declarații nu doar privind interesele și cotele părți în întreprinderi sau veniturile realizate, dar și privind obiecte de artă, acțiuni la societăți comerciale peste hotare. Se stabilește și un alt mecanism de declarare a averilor și conflictelor de interese, a precizat Vladimir Cebotari.
„La fel, vom vedea o resetare a activității organului împuternicit cu dreptul și obligația de verificare a averii, extinzând și instrumentariul care se pune la dispoziția acestuia pentru a exercita aceste atribuții, oferindu-se acces gratuit la toate sistemele informaționale care conțin datele despre averile și interesele persoanelor”, a mai declarat ministrul justiției.
În privința componenței se instituie funcția de inspector de integritate, care va avea o independență funcțională față de conducerea CNI. Inspectorul va avea atât calitatea de constatator cât și de organizator și de persoană cu dreptul de aplicare a sancțiunilor contravenționale atunci când va fi cazul. În același timp, competențele și drepturile instituției se extind până la dreptul de acționare în judecată și de urmărire a patrimoniului care este dobândit ilicit, precum și de confiscare a acestor bunuri.
„Procedura de verificare a inspectorilor este foarte clar definită. Fiecare subiect trebuie să prezinte declarațiile până la 31 martie despre toate veniturile, bunurile mobile și imobile, interesele în afaceri, etc. Inspectorul care are un statut independent, având acces la toate bazele de date privind bunuri imobile, terenuri, registrul persoanelor juridice, registrul garanțiilor mobiliare, compară bunurile declarate cu acele din registre. Și nu doar pe cele înregistrate pe numele funcționarului dar și pe numele rudelor de până la gardul IV”, a explicat Cebotari.
De asemenea, se instituie obligativitatea angajatorului din sectorul public de a aplica sancțiuni disciplinare până la destituirea din funcție a angajaților care încalcă legea în acest domeniu, iar odată demisă, persoana respectivă nu va putea deține funcții publice până la trei ani.
Totodată, ministrul justiției a menționat că aceste modificări vizează atât activitatea Procuraturii Generale, cât și a Centrului Național Anticorupție, căruia i se iau anumite împuterniciri. ”Astăzi putem tăia până la sânge și face ordine în aceste trei instituții”, a declarat Cebotari, menționând importanța acestor proiecte.
De asemenea, premierul Pavel Filip a declarat că este un pachet important și un test pentru a obține obiectivele pe care și le-a propus Guvernul.
