Connect with us
"
"

Social

La Chișinău a fost inaugurat primul Centru de Informare pentru Turiști

Publicat

pe

La Chișinău a fost inaugurat astăzi primul Centru de Informare pentru Turiști. Aici toți cei care vor să își petreacă vacanța în orice colț al Republicii Moldova își pot organiza până în cele mai mici detalii sejurul.

Centrul pune la dispoziția vizitatorilor informații despre evenimente, facilitățile de cazare, itinerare și tururi, inclusiv vinicole. Mai mult, prin intermediul tehnologiei Virtual Reality, vizitatorii vor putea să „se plimbe” prin unele locații înainte de a achiziționa serviciile de călătorie.

Centrul de Informare Turistică este amplasat  la parterul Primăriei. Aici turiștii vor afla informații atât despre destinațiile turistice deja bine cunoscute, cât și despre cele neexplorate încă. Printre acestea se regăsesc monumente culturale și de arhitectură, rezervații naturale, mănăstiri, vinării, centre meșteșugărești, inclusiv destinații turistice din stânga Nistrului.

Centrul de Informare Turistică a fost creat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în cadrul Programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD, precum și al USAID și Guvernul Suediei, prin Proiectul de Competitivitate din Moldova.

Realizarea proiectului a costat în jur de 1,5 milioane de lei, dintre care 235.000 de lei au fost oferiți de Uniunea Europeană și 1,3 milioane de lei de USAID și Guvernul Suediei. Primăria municipiului Chișinău oferă spațiul de 100 m2 și va suporta cheltuielile de întreținere a spațiului pe o durată de 5 ani.

Vitalie Iurcu, secretar de stat pe domeniul economic, Ministerul Economiei și Infrastructurii a menţionat la inaugurarea obiectului că Republica Moldova merită să fie vizitată, iar pe an ce trece sporește numărul turiștilor  care ne vizitează țara. Drept dovadă sunt datele statice care arată că de la începutul anului numărul turiștilor a crescut cu 70% față de perioada similar a anului trecut.

Nistor Grozavu, viceprimar al municipiului Chișinău: „Odată cu deschiderea acestui centru se deschid posibilități majore de a informa pe orice își dorește să afle mai multe despre traseele turistice din oraș și din întreaga țară. La fel, centrul va contribui la crearea unui triunghi de colaborare Iași-Chișinău-Cernăuți și Iași-Chișinău-Odesa, care ar putea atrage un număr mare de turiști” .

Prezent la eveniment James D. Pettit, ambasadorul SUA în Republica Moldova a declarat că: „Guvernul SUA susține sectorul turismului Republicii Moldova de mai bine de cinci ani, iar lansarea Centrului de Informare Turistică la Chișinău vine să întregească ecosistemul turistic și să acopere cea mai mare necesitate a turiștilor – accesul la informație. Potrivit sondajelor, 71% dintre turiștii intervievați la ieșirea din țară au remarcat lipsa informației drept cea mai mare provocare în timpul călătoriei în Republica Moldova.”

Pe lângă materiale informative, ghiduri turistice, vederi și cărți poștale, Centrul va găzdui expoziții de fotografii și picturi sau evenimente de degustare a vinurilor.

CIT consolidează bazele dezvoltării unei rețele regionale și naționale de centre de informare turistică. Un centru similar activează deja în stânga Nistrului, la Tiraspol.

Dafina Gercheva, coordonator rezident ONU, reprezentantă permanentă PNUD Moldova: „Sunt convinsă că Centrul de Informare Turistică pe care îl lansăm astăzi, împreună cu cel lansat la începutul anului la Tiraspol, reprezintă o platformă excelentă pentru promovarea turismului pe ambele maluri ale râului Nistru. Putem afirma cu mândrie că Centrul de Informare din Tiraspol este deja popular printre turiști și că există un flux constant și continuu de vizitatori zilnici”, a afirmat Dafina Gercheva, coordonator rezident ONU, reprezentantă permanentă PNUD Moldova.

Centrul de Informare Turistică (CIT) este rezultatul un parteneriat public privat între Primăria municipiului Chișinău și Asociația Națională pentru Turism Receptor din Moldova și va facilita colaborarea dintre actorii industriei, găzduind evenimente tematice sectorului turismului receptor.

Sectorul turismului din Republica Moldova are potențial de dezvoltare și reprezintă un factor-cheie de progres socio-economic, contribuind la reducerea sărăciei și migrației.

În prezent, sectorul turismului are o contribuție de 2%-3,5% la PIB, împreună cu industriile conexe. Anul trecut, 3,2 milioane de străini au vizitat țara noastră, cu 19% mai mult decât anul precedent. În 2014, a fost lansat brandul turistic de țară „Pomul Vieții: Descoperă căile vieții” prin care turiștii străini sunt invitați să „descopere necunoscutul”.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Social

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Biroul Regional OMS a făcut o donație de 41 mii de euro pentru Laboratorul ANSP

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

Biroul Regional OMS pentru Europa a făcut o donație de 41 mii de euro pentru Laboratorul ANSP

O donație din partea Biroului Regional OMS pentru Europa, în valoare de peste 41 mii de euro, care include consumabile și reactive de laborator, precum și kituri pentru efectuarea testelor la SARS-CoV-2 a ajuns la Chișinău. De asemenea, echipei Laboratorului virusologic din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică i-a fost transmis echipament personal de protecție, care va asigura respectarea regulilor de biosiguranță și protecția specialiștilor de laborator. Zilnic, la laborator se analizează sute de probe la COVID-19, acestea fiind colectate din toată țara. Testele pentru detectarea virusului SARS-CoV-2 se efectuează prin tehnici de biologie moleculară (RT-PCR).

Italia își închide granițele pentru 13 țări, inclusiv Republica Moldova

Italia și-a închis joi granițele pentru persoanele care sosesc din 13 țări, între care Republica Moldova, acestea fiind considerate regiuni cu risc ridicat de răspândire a infecțiilor cu noul coronavirus, relatează agențiile internaționale de știri. Interdicţia de călătorie se aplică pentru Armenia, Bahrain, Bangladesh, Brazilia, Bosnia-Herţegovina, Chile, Kuweit, Macedonia de Nord, Moldova, Oman, Panama, Peru şi Republica Dominicană. Persoanele care au locuit în sau au tranzitat aceste ţări cu două săptămâni înainte de a intra pe teritoriul Italiei urmează să fie oprite la frontieră. De asemenea, Italia a suspendat zborurile directe şi indirecte către ţările menţionate.

90 000 de măști donate Inspectoratului General al Poliției de Ambasada Chinei

Ambasada Republicii Populare Chineze în Republica Moldova a donat, astăzi, Inspectoratului General al Poliției 90 de mii de măști de protecție. Șeful Poliției Naționale a mulțumit Ambasadei Republicii Populare Chineze pentru lotul de asistență oferit, menționând că, acest echipament de protecție este extrem de necesar pentru instituție și va fi repartizat polițiștilor care se află în prima linie, în lupta cu pandemia.

Citește mai departe

Social

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Publicat

pe

De către

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat cu persoanele deportate și copiii lor. Descoperirile și destăinuirile au motivat-o să lanseze deportari.md – locul unde poți auzi chiar de la supraviețuitori poveștile lor. Acest website a fost dedicat, spune experta, anume scopului de a conserva memoria și a trezi conștiința celor care încă nu cunosc această pagină din istoria noastră.

De ce deportările au avut loc?

Violenţa şi represaliile au fost modalităţile sigure prin care puterea sovietică îşi putea impune voinţa de a construi socialismul într-un timp record într-un spaţiu străin. În opt ani de putere sovietică (1940-1941 şi 1944-1951), în RSSM au fost operate trei valuri de deportări masive de populaţie şi, zilnic, arestări și exilări singulare sau în grup. S-a dat lovitura asupra tuturor categoriilor sociale incomode şi antisovietice prin mentalitate, mod de trai şi aspiraţii. Putem califica aceste trei valuri de deportări ca o ofensivă totală împotriva populației din RSSM: ofensiva politică (deportarea din 1941), economică (deportarea din 1949) şi spirituală (deportarea din 1951).

În cadrul dezbaterii la Europa Liberă ați declarat că timp de mulți ani nimeni nu a avut acces la arhivele despre deportări. Cum era ascuns acest adevăr și ce ați descoperit în arhive?

Subiectul deportărilor era unul tabu pentru pseudo-istoriografia sovietică. Arhivele erau închise atât pentru istorici, cât și pentru cei care au trecut prin deportări. Scuza de bază era că aceste dosare sunt secrete timp de 75 de ani. În al doilea rând, protecția datelor cu caracter personal ale celor care au participat la operațiunile de deportare și care încă mai erau în viață. În al treilea rând, veșnicul motiv, invocat chiar și astăzi de unii, de a nu ridica problema căci este foarte dureroasă, iar societatea nu e pregătită să discute deschis, să depășească animozitățile. Eu, însă, am insistat să cercetez dosarele elaborate de KGB și completându-le cu mărturiile celor care au supravieţuit calvarului sovietic am scos în relief o nouă faţetă a „raiului” sovietic. În ansamblu, documentele de arhivă conturează, cu lux de amănunte, un tablou istoric lugubru – Basarabia deportată.

Cum au trăit cei deportați, departe de casă și ce au găsit când s-au întors? 

Lăsându-şi gospodăriile moştenite din tată-n fiu, deportaţii au fost supuşi unui tratament dur, inuman și înjositor, atât pe drum, cât şi în localităţile unde au fost distribuiţi: în Kazahstan și în Siberia, regiunile Kurgan, Tiumen, Irkutsk, ţinutul Altai ș.a. Viaţa deportaţilor a fost foarte grea şi cu multe lipsuri. Coloniile speciale, de regulă, erau construite în locuri aproape nepopulate, în taigaua de nepătruns ori în locuri mlăştinoase. Doar o mică parte din deportaţi a avut condiţii satisfăcătoare de trai, marea majoritate însă a îndurat foame şi a locuit în barăci, de regulă mai multe familii într-o încăpere, în frig şi condiţii antisanitare. 

Dintr-un raport al NKVD cu privire la activitatea de muncă a coloniștilor speciali din ţinutul Krasnoiarsk aflăm că în colhozul „Stahanoveţ” spaţiul locativ ocupat de deportaţi era de 1,5-2 mp de persoană; în raionul Bogotolsk deportaţii erau cazaţi în barăci atât de înghesuit, încât, în loc de paturi, au fost construite laviţe, încăperile fiind murdare şi nereparate, şi ca urmare, se înregistrau cazuri de îmbolnăvire. În anul 1949, în localitatea Erbas, regiunea Tobolsk, într-o baracă de 130 mp şi în localul şcolii de 90 mp au fost cazaţi 197 de oameni, fiecărei persoane revenindu-i câte 1,1 mp de spaţiu locativ. În sectorul de pădure Lebedevka, regiunea Tiumen, într-o baracă de 98 mp au fost cazate 28 de familii (75 de persoane), fiecărei persoane revenindu-i câte 1,3 mp de spaţiu locativ. În majoritatea cazurilor, în barăci nu erau paturi, mese sau scaune şi deportaţii dormeau pe podea.

Pentru a se deplasa dintr-o localitate în alta, deportaţii erau obligaţi să obţină permisiune de la comenduirile speciale ale NKVD şi să se prezinte o dată sau de două ori pe lună la aceleaşi comenduiri pentru a se înregistra.

Deportații, indiferent de vârstă și capacitate, erau obligaţi să lucreze la întreprinderi forestiere, piscicole, de construcţii, miniere, în colhozuri, sovhozuri etc. 

Viaţa deportaţilor a fost un calvar, să spunem că a fost grea înseamnă să nu spunem nimic. Și aici mă refer nu doar la perioada deportării propriu-zise, dar și după așa-zisa „reabilitare” și permisiunea de a părăsi locurile de grea suferință. Eticheta de „dușman al poporului”, „colaborator”, „chiabur”, „spion” a fost mereu prezentă în dosarele care se păstrau în structurile ideologice sovietice și se perpetuau la toate instituțiile. De exemplu, dacă un copil de deportat dorea să urmeze studii universitare sau să obțină un loc de muncă mai bun, dosarul său conținea informația de la KGB precum că părinții lui sunt „dușmani ai poporului” și lui i se refuza admiterea sau promovarea la muncă. Criteriile acestea au constituit și o instigare la ură între anumite straturi sociale, localnici și cei veniți din alte regiuni ale URSS, pentru că se făcea o discriminare vădită și înjositoare.

Cine erau de fapt acei „turnători” și cum au reușit sovieticii să-i facă pe vecini să se trădeze unii pe alții? 

Deşi directivele veneau de la Moscova, cei care le-au executat au fost din Basarabia. Multe dosare descriu felul în care autohtonii colaborau cu serviciile secrete sovietice. Unii dintre ei au transformat colaborarea cu bolşevicii într-un serviciu profitabil, în dependenţă de interesul lor personal. Cele mai oribile sunt actele de denunţare din partea persoanelor apropiate, a rudelor şi a prietenilor.

În al doilea rând, mulţi dintre localnici, indiferent de etnie, s-au văzut siliţi să se încadreze în structurile bolşevice. Unii oameni au făcut acest pas din frica de a nu fi deportaţi. Dar cel mai important, acești oameni sunt și ei victime ale regimului sovietic, pentru că au decăzut în așa hal și au comis sau au fost parte la executarea crimelor odioase împotriva omenirii.

Cum au reușit autoritățile sovietice să rămână cu fața curată în pofida terorilor pe care le-au comis asupra moldovenilor și nu numai?

Sistemele totalitare au o mașinărie întreagă de a se impune forțat, fără a ține cont de drepturile și libertățile omului, dând impresia că sunt susținute de popor. Aceasta, însă, este o iluzie, care se destramă mai devreme sau mai târziu. În linii mari, sistemul sovietic s-a impus prin teroarea organizată, represiunile continue, lipsa de transparență, coruperea oamenilor și șantajarea lor, cenzura și lipsa de libertăți, menținerea omului în „pușcăria popoarelor”, crearea „omului sovietic”, iar în regiunea noastră și prin faimoasa tactică de Divide et Impera (dezbină și condu). În final, însă, totul s-a prăbușit. 

Ce lecție ar trebui să învățăm din această tragedie?

Multe lecții, care, odată cu trecerea anilor, se developează, se conturează tot mai bine. Până la acest moment, cam acestea ar fi, în viziunea mea:

  • Nici un imperiu, nicio putere nu e veșnic/ă, totul are un început și sfârșit. Mai ales ceea ce e construit pe sânge, minciună, defăimarea valorilor general-umane. Imperiul sovietic a căzut, teroarea a fost condamnată și declarată crimă împotriva umanității. 
  • Printre străini nu este deloc ușor, dar printre ai tăi este insuportabil, dacă ei sunt trădători. 
  • Memoria este un organism viu care trebuie alimentat, întreținut și îngrijit, ca un component indispensabil al identității umane, naționale, universale. 
  • Dialogul dintre generații este foarte important și asigură transmiterea memoriei, identității și moștenirii culturale intangibile care ne este cartea de vizită.
  • Democrația se câștigă în fiecare zi, este foarte fragilă și nu suportă neglijență sau pasivitate.

Citește mai departe

Cultură

Neesențialii: artiștii

Publicat

pe

De către

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună aici, acasă, în Moldova. Fără surse de venit, fără susținere financiară din partea autorităților, ei sunt oamenii care au fost determinați drept „neesențiali” în aceste vremuri grele.

Regizorul Alex Bred, împreună cu Eugenia Boldescu și Olesea Sarandi au cules poveștile acestor oameni. Moldova.org are onoare să ți-i prezinte. De data aceasta vorbim despre artiștii din Moldova.

Neesențialii: Artiștii

Pandemia a afectat artiștii în egală măsură. În al treilea episod din „Neesențialii” artiștii noștri Iulia Panici, Sandu Cordonean, Geta Burlacu, Andrei Glavan și Ronin Terente povestesc cum s-au simțit și ce schimbări le-a adus pandemia.Un proiect de Alex Bred, în colaborare cu Eugenia Boldescu și Olesya Sarandi

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 8 juli 2020

În al treilea episod din „Neesențialii” artiștii noștri Iulia Panici, Sandu Cordonean, Geta Burlacu, Andrei Glavan și Ronin Terente povestesc cum s-au simțit și ce schimbări le-a adus pandemia.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social3 ore în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

Social6 ore în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Biroul Regional OMS a făcut o donație de 41 mii de euro pentru Laboratorul ANSP

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Politică21 de ore în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Social24 de ore în urmă

Turist în Moldova: Duruitoarea Veche, Râșcani

Duruitoarea Veche este una din cele mai cunoscute destinații turistice din Republica Moldova. Totuși, ne-am gândit că s-ar putea să vrei...

SocialO zi în urmă

9 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 195 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Economie2 zile în urmă

Cât costă să-ți reînnoiești încălțămintea

Sigur ai și tu măcar o pereche de încălțăminte preferată, pe care o porți cu plăcere, dar care ajunge într-o...

Social2 zile în urmă

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat...

Advertisement

Politică

Divertisment3 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică7 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031