Connect with us

Cultură

INTERVIU / După 10 ani în Europa, o pianistă basarabeancă a revenit acasă cu un proiect muzical de senzație

Publicat

pe

Pianista Ecaterina Baranov ne-a dus faima în lume, cucerind mii de francezi pasionaţi de muzica clasică. Dorul de casă o face să revină în Moldova, după zece ani petrecuți în Franța, pentru a lansa un proiect muzical. Alături de o echipă de muzicieni europeni, a înființat proiectul ARC muzical – istoric, care pune în valoare patrimoniul muzical clasic și folcloric din Moldova.

Pianista a înregistrat un discul muzical cu partiturile compozitorilor basarabeni care au emigrat în Germania, Israel, Canada sau SUA. Printre aceștia sunt și Arcadie Luxemburg, David Fedov, Gheorghe Neaga, Vasile Zagorschi, Solomon Lobel, Max Fishmab, Ștefan Neaga, Alexei Stârcea, Gheorghe Mustea și Vladimir Beleaev. Ecaterina a organizat șapte concerte de muzică clasică semnată de compozitori autohtoni. Turul a început în satul Palanca, r. Călărași, și s-a încheiat la Chișinău.

Mai multe detalii despre desfășurarea concertelor din timpul turneului și despre provocările pe care le-au avut artiștii, ne povestește Ecaterina Baranov, autoarea proiectului:

Ecaterina, de cât timp studiați pianul?

– Toată viața am studiat și continui să studiez pianul. Cred că toți care fac muzică s-au gândit la un moment dat să facă și altceva, dar sunt doar niște momente de cumpănă și momentul în care ele trec și găsești alte activități legate de pian, te satisfac și ești mulțumit de ceea ce faci. Să studiez pianul nu a fost un scop, așa a fost soarta mea, așa a vrut Dumnezeu. Am avut o profesoară care a insistat dat să fac pianul profesionist. Atunci, cred că eram prea tânără să aleg conștient ce să fac. Respectiv, am acceptat și asta a fost să fie mereu.

– Ce v-a motivat să te întorci în țară și să înființezi proiectul ARC muzical – istoric?

– Proiectul nostru unește Republica Moldova cu trecutul. Mai mult, în diverse țări este interpretată muzica noastră, doar în acest context poate exista proiectul. Fiind în Moldova, nu am avut această posibilitate, era mult mai dificil. Muzicienii europeni cu plăcere au descoperit ceea ce nu ne interesează pe noi. Astfel, am tradus în franceză versurile, am primit acordul de interpretare din partea compozitorilor care mai sunt în viață și am creat o bibliotecă muzicală online pe un site gratuit.

– CD-ul lansat în cadrul proiectului este întitulat „Lelița Franța joacă sârba moldovenească”. De unde vine această denumire?

– Am vrut inițial să fie un titlu atractiv. Astfel încât am oferit concerte în mediul rural, ne-am gândit că participanților le-ar fi interesant să vină, dacă titlu le va vorbi despre cultura basarabeană și despre patrimoniul nostru cultural.

– În cadrul proiectului ați lansat și un disc muzical cu elemente artizanale. Ce îl face deosebit pe piața muzicală?

– Primul CD ARC muzical-istoric conține piese muzicale compuse de muzicieni autohtoni din toate vremurile. Acestea au fost interpretate de 10 muzicieni de diferite origini, care activează în Franța. Ceea ce facem noi este din pură curiozitate, bunăvoință și străduință, chiar și insistență personală. Pentru ca să publici un disc este nevoie de un mic capital, noi nu am avut nicio finanțare. De aceea am solicitat ajutorul artiștilor plastici Cristina Elinesco, Eugen Gorean, Valeria Barbas, Anda Ciobanu Brașoveanu. Aceștia au realizat picturi unice pe fiecare copertă de CD. Înregistrarea am făcut-o cu un prieten, inginer de sunet și compozitor, în condiții de casă. Astfel, pe 1 august, alături de colegii din Franţa, am lansat cu succes, la Chişinău, primul disc de muzică al compozitorilor cu origini basarabene.

– Cum se vede muzica clasică moldovenească în Franța și ce părere au avut francezii despre satele vizitate în timpul turneului?

– Francezii sunt și vor fi în continuare cu adevărat interesați de proiectul nostru, pentru că le place muzică noastră clasicistă, cu un limbaj mai puțin experimental.

Cât despre sate – au fost șocați, au avut sentimentele complexe când au văzut Republica Moldova. Cu toate acestea, a fost o călătorie bogată în informații și emoții. E adevărat că ei au fost și impresionați, văzând un popor atât de chinuit.

– Care a fost reacția publicului?

– Diferită. Dar s-a simțit că le-a plăcut muzica noastră. Eu cred că în fiecare sat trebuie de organizat minim câte un concert în fiecare lună. Numai așa lucrurile se vor schimba spre bine și nu vom uita istoria poporului nostru. Merită să luptăm pentru cei cărora le pasă mai puțin de muzica clasică, de patrimoniul țării. Concertele fiind diferit organizate, am reușit să ajungem la sufletul oamenilor, interpretând melodiile noastre basarabene. Nu putem schimba nimic în Moldova atâta timp cât nu le oferim alte posibilități și opțiuni diferite. Trebuie să luptăm, pentru că doar așa se va schimba mentalitatea oamenilor de la noi.

– Vă amintiți o istorie interesantă din timpul turneului?

– O amintire amuzantă, dar și tristă s-a întâmplat într-un sat, când nu puteam să găsesc un pian. Mi-au spus că este într-o școală de muzică, dar într-un sat vecin. Atunci, am trimis câțiva dintre muzicienii noștri să verifice dacă putem găsi un pian. Când am ajuns acolo, am găsit mai multe piane, dar defectate. Unul era fără o pedală internă, altul era prost acordat. A fost foarte stresant, dar la un moment dat, a venit organizatorul și am găsit un pian bun. A fost dificultăți foarte mari, dar programul fiind stabilit am trecut cu bine peste toate momentele de stres și grijă pentru concert și oameni.

– Ce urmează pentru ARC muzica – istoric, după acest turneu?

– Acest turneu a fost cu adevărat dificil, dar sigur avem în plan și alte proiecte pe care le vom realiza în viitor.

– Care credeți că este viitorul muzicii clasice, mai ales că în secolul XXI, tinerii aleg aparențele, ci nu calitatea?

– Cred că cei care vor consuma doar muzica bună vor exista întotdeauna, la fel și cei cărora nu le pasă de ea. Da, este foarte dificil pentru cei care fac muzică clasică, deoarece din punct de vedere financiar este la fel greu. Dar dacă iubești ceea ce faci, oricum vei continua.

– Vă mulțumesc pentru interviu!

Interviul a fost realizat de Daniela Juratu, stagiară Moldova.org

Citește mai departe

Cultură

A murit Stan Lee, creatorul personajelor Spider-Man, Iron Man ori X-Men

Publicat

pe

De către

Stan Lee, creatorul personajelor precum Spider-Man şi Hulk, a murit luni, la vârsta de 95 de ani, informează TMZ. Anunțul decesului a fost făcut de fiica lui, JC.

O ambulanță a venit la locuința lui Stan Lee din Hollywood Hills, care l-a transportat la Centrul Medical Cedars-Sinai. Medicii de aici au declarat decesul.

În ultimii ani, Lee a fost grav bolnav – în special, el a suferit o pneumonie și avea probleme serioase cu vederea.

„A simţit obligaţia faţă de fani să fie permanent creativ. Şi-a iubit viaţa, i-a plăcut foarte mult profesia sa. Familia l-a iubit, la fel şi fanii. Este de neînlocuit”, a declarat fiica sa, J.C. Lee, într-un comunicat transmis agenţiei Reuters.

Stan Lee, pe numele său adevărat Stanley Martin Lieber, şi-a început cariera în anii 1960. A fost desenator, scriitor, editor, om de televiziune şi fost preşedinte al Marvel.

A fost cunoscut pentru abilitatea de a da supereroilor Marvel personalitate. A scris, desenat şi editat majoritatea serialelor Marvel şi a benzilor desenate.

Citește mai departe

Cultură

Reportaj // „Neputința” de a fi pasiv și indiferent

Publicat

pe

De către

Tinerețea este un cocktail de ambiții, curaj, curiozitate și dorința de a face lumea mai bună, sau cel puțin, de a readuce la viață satul unde te-ai născut și unde ai crescut. Elvira Drangoi este o tânără activă, care animează zilele monotone din satul Zârnești, r. Cahul.

La ai săi 18 ani, a reușit să demonstreze că atunci când vrei ceva, reușești. O fată cu trăsăturile fine și pielea de culoarea măslinului, cu mișcări timide și zâmbet cald, salută localnicii în timp ce se îndreaptă spre casa de cultură din centrul satului.

„Neputința” de a fi pasiv și indiferent

Tinerețea este un cocktail de ambiții, curaj, curiozitate și dorința de a face lumea mai bună, sau cel puțin, de a readuce la viață satul unde te-ai născut și unde ai crescut. Elvira Drangoi este o tânără activă, care animează zilele monotone din satul Zârnești, r. Cahul.Citiți reportajul integral aici: https://www.moldova.org/reportaj-neputinta-de-fi-pasiv-si-indiferent/

Geplaatst door Moldova.org op Maandag 12 november 2018

Urcă la etajul doi, unde după o ușă de lemn cu un strat gros de vopsea albă, găsim o bibliotecă spațioasă, cu rafturi pline cu cărți și câteva calculatoare. Acesta este locul unde Elvira se simte cel mai bine și unde se întâlnește cu membrii Asociației Naționale de Scouți din Moldova. A devenit scout la vârsta de 12 ani. „Principiul scouților este: cel mare ajută pe cel mic, cel puternic ajută pe cel slab”, spune cu mândrie tânăra.

Citește mai departe

Cultură

FOTO / Un nou traseu turistic în centrul țării „Dor de Codru”

Publicat

pe

Trei localități din centrul țării, Ciorești, Dolna și Micleușeni, au creat traseul de turism rural „Dor de Codru”. Locuri pitorești, codri seculari, meșteri populari și pensiuni agro-turistice sunt printre cele 20 de obiective incluse în traseu.

Traseul conține șase căi turistice: ecologică, piscicolă, culturală, gastronomică, istorico-religioasă și sportivă.

Turiștii vor mai putea testa la Ciorești tehnica olăritului la casa lui Zaharia Triboi, singurul meșter popular din Republica Moldova care creează obiecte din ceramică neagră. În satul Vulcănești din aceeași comună, locuit preponderent de romi, turiștii vor putea afla mai multe despre obiceiuri și tradiții la un muzeu de tip tabără amenajat sub cerul liber.

În localitate sunt mai multe monumente istorice, printre care și Cimitirul eroilor români. Pe același traseu turistic, la Micleușeni, oaspeții vor putea gusta din renumita miere de albini de la „Casa Mierii”, cunoscută pentru proprietățile curative.

Un flux mai mare de turiști va stimula locuitorii din cele trei comunități implicate să dezvolte servicii și produse adiționale, astfel generând venituri suplimentare. „Dăm start unui motor funcțional care va aduce venituri și oportunități economice pentru cei 6.000 de cetățeni din cele trei localități. Acest proiect este special, deoarece reflectă cum pot fi obținute rezultate remarcabile prin implicarea activă a băștinașilor în dezvoltarea locală”, a menționat Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă a ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.

Cartea de vizită a satului Dolna este Conacul-muzeu și beciul boierului Zamfirache Arbore-Ralli, precum și izvorul și poiana Zamfirei. Potrivit legendei, în aceste locuri, poetul rus Aleksandr Pușkin a întâlnit-o pe iubita sa Zamfira.

Pentru a putea primi turiștii și pentru a le oferi servicii complete, unii localnici au amenajat și deschis din surse proprii pensiuni agro-turistice, unde oaspeții vor putea face popas, precum și gusta din bucatele tradiționale.

Crearea traseului „Dor de Codru” este un proiect inițiat de autoritățile locale și băștinași, cu sprijinul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”. Pentru dezvoltarea traseului turistic, Guvernul Elveției a acordat 50 mii USD, administrațiile locale au alocat circa 22 mii USD, iar băștinașii au donat peste 8.000 USD.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com