Connect with us
"
"

Educație

Interviu cu directorul Școlii Internaționale Heritage, Robert Ford: „O societate care investește în educație pune bazele prosperității și păcii, fiind pregătită să facă față provocărilor viitorului”

Publicat

pe

Ce v-a determinat să alegeți domeniul educației? Ați putea să ne dați câteva date biografice?

La fel ca toți cei are devin profesori buni, am fost influențat de mari pedagogi, cărora am avut norocul să le fiu elev și student și care nu doar mi-au cultivat pasiunea pentru materii precum Istoria, Sportul, Literatura, Matematica, Științele, Arta sau Designul, dar mi-au arătat puterea transformatoare a educației și a cunoașterii. Curiozitatea intelectuală, care a fost o caracteristică atât de pregnantă a școlii și a universității mele, este ceea ce m-a făcut să înțeleg sensul lumii și locul meu în ea, să descopăr ce vreau să le transmit elevilor și propriilor mei copii.

În luna septembrie se vor împlini 25 de ani din momentul în care am absolvit universitatea din York și am început să predau într-o școală internațională incredibil de motivantă în același oraș antic din nordul Angliei. Pe parcursul întregii mele cariere, a fost întotdeauna un privilegiu absolut să lucrez cu tinerii și cu comunitățile școlare. Educația este bunul public suprem și orice societate care crede în tineri și investește în educație pune bazele prosperității, păcii și este pregătită să facă față provocărilor viitorului. Eu vin dintr-un mediu al clasei muncitoare britanice, din extraordinara regiune de la frontiera dintre Anglia și Țara Galilor, de aceea cunosc perfect importanța identității, a muncii asidue, a educației și a aspirației.

Să contribui la conectarea sălilor de clasă din întreaga lume este o mare bucurie în cariera și vocația mea. De aproape 20 de ani colaborez cu cea mai importantă organizație a guvernului britanic, de renume mondial, British Council (Consiliul Britanic), am consiliat și am vorbit la conferințe dedicate școlilor, consiliilor școlare și ministerelor de profil din întreaga lume. În luna mai a acestui an, am avut onoarea să mă adresez în plenul Parlamentului Regatului Unit parlamentarilor și lorzilor cu privire la educația globală, fiind unul dintre cei doar doi lideri școlari care au fost invitați la Londra în acest scop. Am implementat International Baccalaureate (Bacalaureatul Internațional) într-o serie de școli internaționale, am oferit consultanță, în special în SUA, și am creat grupul școlilor din sud-vestul Angliei, pe care l-am și condus. Sunt autorul numeroaselor articole pentru publicații specializate și contribuții pentru cărți despre educația internațională, leadership și curriculum.

Sunt foarte mândru de cei patru ani în care am fost director al Școlii Wyedean (în care a studiat cândva și scriitoarea J. K. Rowling) din Marea Britanie, unde, împreună cu o echipă genială de colegi, elevi și o comunitate extinsă, am transformat instituția pentru a deveni una dintre cele mai importante școli din Marea Britanie, recunoscută pentru inovațiile noastre în educația digitală, globală, creativă și durabilă.

Prin ce v-au atras Heritage și Moldova? De ce ați acceptat provocarea de a vă muta aici și de a lucra în sistemul educațional local?

Am lucrat cu țările din Europa de Est de câțiva ani timp de  aproape 20 de ani, iar unul dintre primele mele succese a fost la sfârșitul anilor 1990, când am colaborat cu diverse școli din Rusia. Încă din timpul studiilor în istorie și politică, a devenit parte din mentalitatea mea să văd mereu ceea ce avem în comun pe acest continent și nu diferențele artificiale dintre noi. Am început să lucrez cu pedagogi și școli din Moldova acum aproximativ 6 ani. Am fost într-adevăr impresionat de elevii și profesori de aici, de angajamentul solid al Moldovei în ceea ce privește educația, dar și de impactul educației și oportunitățile oferite de aceasta. Standardele înalte, în special în studierea limbilor străine, sunt un aspect pentru care vă invidiez, în contextul unui declin îngrijorător în studierea unei a doua limbi în Marea Britanie.

Am cunoscut comunitatea Școlii Internaționale Heritage din momentul fondării în 2017, colaborând cu colegii și elevii de acolo în proiecte eTwinning și comunicând online aproape săptămânal între Marea Britanie și Moldova. Viziunea fondatorilor de a crea o școală cu adevărat internațională în Moldova m-a atras imediat. Impactul unei școli de talie mondială în țară și dezvoltarea viitorilor lideri reprezintă o misiune extrem de importantă. Din viziunea fondatorilor școlii transpare un puternic simț al responsabilității sociale, mai ales în contextul migrației și globalizării, când este vital să le oferim tinerilor motivația de a rămâne în țara lor și de a găsi un echilibru în problema identității. În acest sens misiunea națională a Moldovei este similară celor ale țărilor precum Irlanda și Țara Galilor. O școală dedicată educației internaționale, care aplică curriculumuri acreditate internațional este benefică pentru întreaga societate, de aceea chiar nu am stat mult pe gânduri când mi s-a oferit ocazia de a lucra într-o astfel de organizație. Este un privilegiu să conduc această comunitate școlară fantastică.

Care credeți că este rolul directorului Școlii Internaționale Heritage și care este misiunea școlii pe care o conduceți?

Conducerea unei școli poate fi interpretată în multe moduri, este văzută mai mult ca un rol managerial, decât un rol de leadership strategic. Am lucrat cu sisteme școlare din întreaga lume, în care contextul național înseamnă adesea că nu există un adevărat lider în organizație și, prin urmare, ideile, inovația și dezvoltarea viitorilor lideri stagnează, în detrimentul instituției. Cred cu tărie în oameni – angajați, elevi și părinți. Promovez ideea că liderul este în serviciul comunității, încrederea reciprocă, dezvoltarea oamenilor și a echipelor, delegarea, smerenia în conducere și sunt pregătit să-mi asum propriile greșeli și să spun celorlalți când greșesc. Învățarea se întâmplă doar atunci când reflectăm asupra experienței și, deseori, asupra eșecurilor.

Rolul meu este să conduc Heritage fiind un exemplu elocvent al etosului și al culturii noastre școlare internaționale, să folosesc experiența și strategia mea pentru a face din Heritage o școală excepțională de clasă mondială, unde elevii și potențialii angajați stau la coadă pentru a intra în comunitatea noastră, dorindu-și să fie parte dintr-o poveste de succes. Rolul meu, la doi ani de la fondare, când școala este în curs de dezvoltare, este să o duc la nivelul următor și, astfel, să ne afirmăm drept o școală-model, de impact, fiecare membru al comunității Heritage fiind mândru de cultura educațională și valorile pe care le reprezentăm.

Heritage s-a poziționat deja ca o școală internațională de prestigiu și singura Școală Cambridge din țară. Care sunt direcțiile de dezvoltare pentru anul școlar următor în ceea ce privește activitățile academice, curriculare și extracurriculare?

Pe măsură ce intrăm în al treilea an de activitate, trebuie să consolidăm eforturile enorme pe care le-am făcut în primii doi ani. Suntem încântați că am reușit să recrutăm atât la nivel local, cât și internațional, profesori care doresc să lucreze în Moldova, și anume la Heritage. Trebuie să continuăm să ne definim și să ne modelăm ca o școală orientată spre exterior. Nu suntem prea departe de lansarea claselor liceale, de aceea purtăm discuții cu International Baccalaureate Organisation (Organizația Bacalaureatului Internațional), care doresc să ne sprijine direct în implementarea sistemului IB în Moldova, ceea ce ne-ar plasa pe harta rețelei formate din 5000 de școli internaționale din întreaga lume.

Colaborările noastre constante în rețelele globale de școli și organizații, precum și parteneriatele pe care le avem cu America House și British Council se vor intensifica în noul an școlar. În clasele primare vom continua dezvoltarea International Primary Curriculum (IPC) împreună cu partenerii consacrați din România și Marea Britanie. Noul nostru centru de susținere a studenților va oferi modele inovatoare de mentorat și abordări unice pentru bunăstarea elevilor, demne de o școală internațională la începutul deceniului 2020. De asemenea, vom continua să punem accent pe STEM și vom aduce în școală mai multe oportunități pentru coding și educație cibernetică.

Mai mult, analizăm noi modalități prin care putem implica școala mai mult în comunitățile noastre locale, aplicând principiile programului nostru de responsabilitate socială „GO Heritage”, în sprijinul școlilor și proiectelor locale.

Pregătim și programul vorbitorilor externi care vor veni la Heritage pentru a împărtăși marea varietate de experiențe din comunitatea noastră școlară extinsă, deoarece pentru a pregăti elevii pentru lumea secolului XXI trebuie să mergem dincolo de educația teoretică și abstractă.

Directorul Colegiului Somerville, Universitatea din Oxford, baroneasa Jan Royall, a adresat personal o invitație studenților noștri din clasele mai mari să viziteze Universitatea Oxford, (este colegiul la care a studiat Margaret Thatcher) și vom accepta cu drag oferta Parlamentului Marii Britanii, pentru a vizita Westminster și Londra. Crearea mai multor oportunități de acest fel este parte din abordarea noastră holistică, prin care schimbăm domeniul educației. Interacțiunea cu lumea largă prin asemenea activități nu este doar ambiția oricărei școli internaționale, ci este chiar obligatorie pentru cele mai bune.

Prin ce este deosebită Școala Internațională Heritage și de ce părinții ar trebui să ia în considerare această opțiune pentru copiii lor?

La Heritage, abordarea unică a învățării „aprinde scânteia” imaginației, încurajează curiozitatea intelectuală și incită ambițiile tinerilor noștri extraordinari. Nu există nimic obișnuit sau banal în procesul de studii la Heritage. Avem standarde academice înalte, iar faptul că părinții ne încredințează educarea și dezvoltarea copiilor lor nu lasă loc de compromis. Copiii au o singură șansă de a primi educația potrivită, iar misiunea noastră este să le depășim așteptările.

Ziua ușilor deschise la Heritage este în fiecare zi, de aceea eu și întreaga echipă invităm potențialii elevi și familiile lor să viziteze școala noastră incredibilă, să se întâlnească cu profesorii și elevii noștri, să vadă totul cu ochii lor și să se convingă de puterea educației internaționale. Veniți să aflați cum reușim!

Dacă vă doriți ca copilul dvs. să fie echilibrat, să aibă o atitudine pozitivă față de școală, să adore învățarea, să fie cetățean global mândru de identitatea și comunitatea sa, să poată studia, munci sau locui oriunde în lume, atunci Heritage este pentru dumneavoastră. Dacă vă doriți ca copilul dvs. să fie motivat și provocat să învețe mai multe, printr-o cultură școlară pozitivă și un mediu de învățare respectuos, care să-i permită să progreseze prin experiențe educaționale și să studieze cele mai bune programe internaționale, atunci școala noastră este pentru dumneavoastră. Dacă vă doriți ca copilul dvs. să fie parte a unei școli cu valori globale, care are grijă de necesitățile individuale ale fiecărui elev, crezând în el și oferindu-i profesori de excepție, toate în cadrul unei școli internaționale de talie mondială, proiectată special, demnă de secolul XXI, atunci Heritage este pentru dumneavoastră.

Viitorul începe aici!

Interviul complet în limba engleză îl puteți citi aici: http://heritage.md/en/news/interview-with-heritage-director-robert-ford/

Educație

Cum școala s-a mutat pe internet (III). Ce spun elevii

Publicat

pe

De către

La 25 martie, Elvira Drangoi, o elevă în ultimul an la un colegiu din Cahul răbufnește pe pagina ei de facebook. „Nuuu mai pot!” Regimul de studii este atât de încărcat și haotic, încât simte că nu mai poate face față acestei perioade. Temele pentru acasă se adună în tot mai multe mape care împânzesc desktop-ul calculatorului și pe care reușește să le facă până după miezul nopții, ca a doua zi să afle că începe o nouă rundă de sarcini și powerpoint-uri. „Înțeleg că profesorii vor să fie cât mai multe lucrări ca să le arate șefilor dacă îi vor verifica. Dar nu mă mai pot concentra să fac teme, pentru că sunt prea multe. «Carantina e o perioadă bună de stat cu familia.» Serios? Eu nu am mai mâncat împreună cu ai mei de câteva zile. Învățăm pentru noi, nu pentru note. Sunt doar o adolescentă, NU SUNT ROBOT!”. 

Învățământul de acasă

După această postare, mulți au criticat-o că denigrează sistemul de învățământ care și așa a fost lovit dur de pandemie. Însă, la scurt timp, reprezentanții Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC) au organizat mai multe discuții online cu învățătorii și elevii pentru a afla cu ce dificultăți se confruntă în această perioadă. „După aia orele nu mai erau așa de încărcate și nouă ni s-a făcut mai ușor”, spune eleva. 

Cu toate acestea, Elvira consideră că educația la distanță este ineficientă, deoarece „nu facem lecții online, ci scriem referate, hărți conceptuale, prezentări powerpoint şi apoi le trimitem profesorilor pe poșta electronică. Facem aşa, deoarece mulți dintre profesorii mai înaintați în vârstă nu au abilități de folosire a calculatorului. Unii profesori pot să te pună întâmplător în așteptare sau să oprească microfonul. Iar o parte din elevi nu au internet și fotografiază temele pe care le trimit doar când găsesc undeva puțin internet”, povestește eleva. 

Conform Biroului Național de Statistică, peste 330 de mii de elevi din școli și licee și aproape 100 de mii de tineri care fac parte din sistemul de învățământ tehnic și superior au fost afectați de nevoia de a face față pandemiei care ne-a zguduit în acest an. După ce la 11 martie toate școlile au fost închise, elevii au fost nevoiți să studieze de acasă, stând în fața calculatorului sau mereu lângă telefon. 

Ce ar trebui să schimbăm

În perioada 20-25 aprilie, Institutul de Politici Publice a realizat un sondaj online, la care au participat 34 de mii de elevi, peste 22 de mii de părinți și 5000 de cadre didactice. Respondenții au declarat că sistemul educațional tradițional ar trebui resetat radical, și să se pună accent nu atât pe respectarea prevederilor curriculumului scris, cât pe necesitățile reale ale copilului și dezvoltarea propriilor abilități și competențe. În același timp, părinții au declarat că învățătorii trebuie să dea mai puține teme și sarcini complicate și să pună accent pe cele care dezvoltă creativitatea și ingeniozitatea copilului. Iar elevii s-au plâns că profesorii au ales diferite platforme online, ceea ce uneori i-a zăpăcit.

Cu toate acestea, problemele enumerate de sondaj nu sunt singurele, spun reprezentanții grupului „Părinți Solidari”, care au lansat o petiție în care cer Guvernului să asigure acces la studii pentru toți elevii. „Din cauza pandemiei, procesul educațional obișnuit a fost înlocuit cu cel de la distanță. Ceea ce înseamnă că toți elevii ar trebui să aibă internet și calculator. Însă, la nivel național există un număr considerabil  de copii care nu au acces la internet și nici nu dispun de tehnologii informaționale necesare pentru a participa la astfel de lecții”, susțin autorii petiției. Aceștia atenționează că, potrivit sondajului „U-Report”, efectuat de CNTM la sfârșitul lunii martie 2020, la care au participat 5247 de tineri din toate regiunile țării, 45% din cei intervievați au menționat că știu elevi care nu au acces la tehnologii informaționale și/sau internet și nu pot participa la lecțiile online. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a Republicii Moldova (ANRCETI), de acces la Internet fix în bandă largă dispun 48,7% de gospodării, dintre care 61% sunt din mediul urban şi doar 39% – din mediul rural.  

„Accesul limitat la tehnologii informaționale și internet, în special în localitățile rurale, este un obstacol important în asigurarea educației la distanță pentru toți elevii. Prin urmare, unui număr considerabil de elevi nu le este asigurat accesul la procesul educațional online, fie din cauza costului ridicat al serviciului de internet, fie din cauza lipsei infrastructurii/echipamentelor”, spun reprezentanții grupului „Părinți Solidari”. 

Fără internet

Daniela are 13 ani și este dintr-un sat din mun. Chișinău. Ea nu are calculator și nici telefon performant la care să poată participa la cursurile online. Mai mult, ea împarte telefonul părinților cu fratele mai mic ca să primească lecțiile de la învățători și anumite explicații. În rest, trebuie să se descurce singură. 

Nu are internet și calculator nici Ionela, de 14 ani, dintr-un sat din sudul Moldovei. Pandemia și impunerea stării de urgență i-a închis nu doar ușile școlii, dar și accesul la educație. În toate aceste două luni nu a mai auzit deloc vocile învățătorilor și nici nu prea și-a văzut colegii. Este dintr-o familie social vulnerabilă, care nu are în casă nici calculator, nici internet și nici telefon mobil. Singurul care sună prin casă este telefonul fix cu care mai discută cu rudele, dar nu și cu învățătorii. Ea spune că de când a fost interzis să iasă oamenii din casă și copiii să meargă la școală, nu a primit nicio lecție, nu știe ce se întâmplă și ce va urma. Astfel, Ionela percepe această perioadă ca pe o vacanță prelungită când stă acasă, se uită la televizor, vorbește la telefon cu unii prieteni și mai face ordine prin curte. Ea știe că până la sfârșitul anului nu va merge la școală, dar nici nu prea vrea, pentru că de mai multe ori s-a simțit marginalizată. Spune că dacă ar avea internet ar participa și ea la ore, dar așa, nu prea știe cum să-și facă temele. 

Igor Șarov, ministrul MECC recunoaște că știe despre această problemă, „dar situația nu e atât de gravă, sarcinile sunt transmise prin sms, iar orele pierdute vor fi recuperate cu ore particulare când acești elevi vor reveni la școală”. 

„Vor recupera la anul”

Potrivit MECC, 95,6% de copiii participă la procesul educațional la distanță, iar alți 7 mii de elevi nu o fac pentru că nu au calculator sau internet și nici telefon prin care să țină legătura cu cadrele didactice. 

Cătălin Voinu este elev în clasa a XI-a din Chișinău. El spune că lecțiile online sunt o descoperire plăcută, pentru că poate învăța liniștit singur, ceea ce-i place, deși adesea întâlnește unele neclarități, iar unii învățători nu se arată dispuși să le explice. El recunoaște că deja i s-a făcut dor de colegi și de prieteni, dar evită să se întâlnească cu ei în această perioadă, când numărul cazurile de infectare continuă să crească în țară. 

***

În acest an, Elvira trebuie să susțină examenul de absolvire la Colegiul la care studiază, însă, din cauza pandemiei nu știe când acesta va avea loc, iar această instabilitate și incertitudine nu o macină doar pe ea, dar și pe învățătoarea din nordul Moldovei care vrea să-i ajute pe cei mici să descâlcească ecuațiile matematice și să le urmărească privirea, directoarea care vrea să redeschidă poarta școlii și să audă sunetul clopoțelului, dar și pe fiecare dintre noi, care vrem să ne dezlipim măcar puțin de laptopuri și să urmărim cum natura a reînviat, oamenii zâmbesc sau se încruntă în viața reală, departe de cea digitală. 

Acest material face parte din seria de articole despre educația la distanță și cum s-au adaptat învățătorii, elevii și părinții

Material realizat de Mirela Gandraman și Tatiana Beghiu

Citește mai departe

Educație

Cum școala s-a mutat pe internet (II). Ce spun părinții

Publicat

pe

De către

După ce școlile s-au închis, lecțiile au trecut pe online, părinții s-au trezit cu copiii acasă, pentru care trebuie să gătești, după care să strângi, dar și să încerci să înlocuiești învățătorii pe care pandemia i-a mutat în spatele ecranului calculatorului sau le-a lăsat doar vocile care se aud zilnic la telefon. 

„Războiul” din casă

Ziua începe devreme pentru Cristina. Se trezește dis-de-dimineață ca să gătească micul dejun pentru copii. Cei mici se trezesc de dată ce aud cum mama se mișcă somnoroasă prin bucătărie. Nu vrea să facă zgomot și să-i trezească. Inspiră adânc și gustă cu poftă din liniștea matinală.

Cele două luni de pandemie, care i-a adunat pe toți în casă și i-a lăsat acolo să lucreze și să învețe au stors-o de orice putere și entuziasm. „Pentru mine această perioadă este un șoc emoțional”, oftează Cristina Rus, mamă la trei copii de vârste diferite, de la preșcolari – la elevi de clasele primare. „Eu sunt absolut epuizată. Pentru că într-o zi lucrătoare eu trebuie să fiu mega multifuncțională: mamă, bucătăreasă, educatoare, învățătoare, angajată și studentă. Îmi vine uneori să fug de acasă. În timp ce explic tema unui copil, altul face ce vrea. Copilul din clasa a III-a își bagă mereu nasul în temele fratelui mai mic, din curiozitate, dar și pentru că exercițiile sunt mai ușoare. Între timp, copilul de clasa întâi își închipuie peste fiecare două secunde că creioanele sunt avioane. Preșcolarul caută joacă și atenție și îi sustrage mereu pe cei mai mari. Am impresia că mă aflu la război, pe fronturi diferite”, povestește Cristina. 

Pe lângă haosul care îi dă târcoale de la primele ore ale dimineții, trebuie să se mai gândească cum să-i ajute pe copii să participe la lecțiile online atunci când nu are tablete sau telefoane pentru fiecare. Iar singurul laptop din casă i-a devenit biroul ei de lucru, la care încearcă să se concentreze în timp ce creioanele zboară prin casă, cel mic caută mai multă atenție, trăgând-o de haină, iar fiica mai mare o roagă să-i explice cum poate să rezolve o ecuație. 

Lecțiile online

Cristina spune că în această perioadă de educație și de lucru la distanță a descoperit mai multe platforme și tehnologii. A reușit să remarce eficiența evaluărilor făcute prin Google Forms și să se indigneze din cauza fișelor cu exerciții transmise de către învățători prin viber. „Mi se înnegrește în fața ochilor când ni se transmit link-uri pe YouTube, pentru că de calculator am eu nevoie pentru a lucra, nu pentru a-l transforma în tablă interactivă pentru copii”, oftează ea. Iar momentul ei ușor de răgaz îl inspiră cu poftă atunci când cei mici se adună în fața televizorului și privesc entuziasmați lecțiile explicative, realizate de Ministerul Educației. „Este minunat pentru cei care nu reușesc să se conecteze la lecțiile online prin Zoom”, remarcă ea. 

Pentru a-i face mai responsabili și pentru a nu le permite să se distragă atât de ușor de la ore, femeia a cumpărat și un clopoțel cu care sună de fiecare dată când începe sau se încheie lecția. „Dar nici asta nu ajută”, constată ea. Mama spune că nici studiile pedagogice nu o ajută, când în casa transformată clasă are elevi de diferite vârste. „Eu nu sunt robot transformer”, râde ea.

„Îmi vine să fug de acasă”

Cu aceeași situație se confruntă și Ludmila Ignat care spune că această perioadă, pe lângă grija pentru sănătatea copiilor și a celor apropiați, a consumat-o cu orele la care trebuie să participe activ împreună cu cei trei copii ai ei. „Îmi vine să-mi iau lumea în cap și să fug de-acasă”, recunoaște ea, criticând într-un fel declarațiile unor învățători sau educatori care le spun că această perioadă le va permite părinților să înțeleagă cât de greu este să lucrezi cu cei mici. „Dar noi, acum, trebuie să învățăm o grămadă de teme ca să le putem explica copiilor și nu mi se pare corect că trebuie să facem munca în locul cuiva, atâta timp cât trebuie să ne concentrăm și la serviciul nostru”, adaugă ea. 

Cel mai ușor trec peste această perioadă preșcolarii, care nu simt nicio tensiune, în timp ce părinților cu elevi mici le este foarte greu, pentru că într-o clipă au trebuit să-și atribuie și mai multe roluri: să lucreze, să devină pedagogi și să mai facă și treburile casnice, este de părere Corina Vasilache, psihologă la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor „Accept”. Cu toate acestea, ea le recomandă părinților să-și păstreze calmul, iar atunci când simt că încep să se enerveze să-și spună „stop!” și să iasă din odaia în care copilul continuă să facă nazuri. „Tensiunea se resimte atunci când ai mai multe activităţi, iar dacă le ordonezi într-o oarecare măsură atunci e mai uşor să faci faţă lucrurilor”, subliniază specialista. 

Învățătorii din casă

Maricica Panas este mamă a doi copii: unul de 18 ani și altul de 10 ani. Ea povestește că în această perioadă de învățământ la distanță încearcă continuu să împartă singurul calculator din casă cu cei patru membri din familie și de multe ori, nici internetul nu a mai făcut față solicitării mult prea mari. „Sunt teme care pot fi foarte greu explicate la distanță și rezultatele sunt verificate prin fotografii sau video. Lecțiile online sunt practic imposibil de desfășurat”, spune femeia. Cu toate acestea, un plus al învățământului online, susține Ala Revenco, una dintre fondatoarele Grupului „Părinți Solidari”, este că au fost create biblioteci de lecții video pentru toate clasele. Însă, unii părinți și pedagogi susțin că imposibilitatea de a pune întrebări creează dificultăți în asimilarea materialului predat în filmulețe.

Diana Anghelenici este mama unui elev de clasa a III-a. Ea spune că lecțiile și exercițiile sunt transmise de profesori pe viber, iar copilul trebuie să le facă singur. „În cazul orelor de muzică, copilul învață cântecul și eu îl filmez cât cântă, iar la orele de artă plastică fotografiem desenul și-l trimitem profesoarei”, explică Diana. Însă, această metodă de predare, spune o altă mămică, Carolina Lungu, nu este gândită până la capăt. „Da, unii profesori se străduie să facă ore online, la fel de bune ca cele reale, să le explice elevilor temele noi. Dar, sunt prea puțini de aceștia. În rest, îți transmit pagina, exercițiul și încearcă să-i explici singură copilului ca după aceasta nici măcar să nu verifice cât de corect le-a făcut”, constată ea. Galina Tugulschi recunoaște că vrea ca lucrurile să funcționeze ca înainte, atunci când copiii mergeau la școală. „Acum copilul stă lipit de calculator și în fiecare seară are ochii roșii și obosiți”, remarcă mama. 

Plusurile pandemiei

Cu toate acestea, pandemia, spun unii părinți, le-a oferit posibilitatea să petreacă mai mult timp cu cei mici și să descopere pasiunile comune, de a comunica și face schimb de păreri. „Acum fac bucate împreună cu copilul. Se implică și ne distrăm împreună. Organizăm programul zilei în funcție de dispoziția și poftele celei mici. Rezolvăm exerciții, învățăm lucruri noi și citim mult”, povestește entuziasmată Ela Gheiceanu-Păunescu. 

„Carantina are şi plusuri, nu numai minusuri. Minusurile ar fi că copiilor le-ar lipsi socializarea, dar plusurile sunt că ne face mai responsabili pe noi şi pe copii noştri. Copiii vor deveni mai independenţi. Doza de independenţă trebuie oferită celui mic. Da, nimic nu se face într-o zi. Treptat învățăm unele lucruri care ne vor fi de mare ajutor în viitor”, subliniază psihologa Corina Vasilache. Totodată, ea spune că copiii trebuie să primească și responsabilități casnice, nu doar cele ce țin de școală și să iasă la plimbare, pentru a interacționa cu natura. 

Obosiți, dar responsabili de educația și sănătatea celor mici, părinții trebuie să continue să facă singuri față acestei perioade instabile și fără o percepere clară a ceea ce va fi în următoarele săptămâni sau luni.  

Material realizat de Mirela Gandraman și Tatiana Beghiu

Citește mai departe

Educație

Cum să fii un tată mai bun? Explicăm/Episodul 1

Publicat

pe

De către

Moldova.org te provoacă la o discuție despre rolul tatălui în societatea de azi. În primul episod din seria „Cum să fii un tată mai bun? Explicăm” educatoarea parentală Adriana Boroș și psihoterapeutul Maxim Moșnoi vorbesc despre cum s-a transformat rolul tatălui în familie și ce înseamnă acest rol acum.

Episodul 1

Care este rolul tatălui în ziua de azi?Prieteni, dăm startul proiectului „Cum să fii un tată mai bun? Explicăm”. În primul episod educatoarea parentală Adriana Boros și psihoterapeutul Moşnoi Maxim răspund la întrebarea de mai sus. Voi care credeți că este rolul tatălui?

Geplaatst door Moldova.org op Vrijdag 8 mei 2020

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social11 ore în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

PoliticăO zi în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

SocialO zi în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

SocialO zi în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură2 zile în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

Lifestyle2 zile în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

Cultură2 zile în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930