Catedrala Mântuirii Neamului, cel mai grandios proiect al Bisericii Ortodoxe Române, va fi inaugurat în anul centenarului Marii Uniri. Aceasta va fi sfinţită peste 2 ani, de Ziua Naţională a României.
Termenul a fost anunţat chiar de Preafericitul Daniel în Pastorala Învierii:
“În mod deosebit, mulţumim tuturor celor care au sprijinit până acum şi celor care vor sprijini, prin cuvânt şi faptă, moral şi financiar, construirea Catedralei Mântuirii Neamului (ajunsă la 70% din volumul cantităţilor de lucrări), pentru ca aceasta să poată fi sfinţită la 1 decembrie 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire a românilor într-un stat independent.
Această Catedrală este în acelaşi timp o necesitate practică şi un simbol al credinţei, libertăţii şi demnităţii poporului român.”
Prima slujbă la Catedrala Mântuirii Neamului, care este programată şi dorită de mai mult de o sută de ani, va fi oficiată doar după ce va fi pictată catapeteasma, scrie presa de peste Prut.
Proiectul a costat până în prezent 46 de milioane de euro. Acum urmează cea mai grea parte a construcţiei – turlele şi acoperişul, pentru care costurile estimate sunt de cel mult 45 de milioane de euro.
În acest context este de menţionat aportul boierului basarabean Vasile Stroescu, primul preşedinte al Parlamentului României Mari, care încă în 1906, când Vechiul Regat sărbătorea 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, a donat 200.000 de lei pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului.
Atunci Vasile Stroescu vizitase marea expoziţie retrospectivă de la Bucureşti şi decise să facă marea donaţie. Peste doi ani, acesta va mai dona în acest scop încă 100.000 de lei.
Originar din satul Trinca, judeţul Hotin (în prezent raionul Edineţ), Vasile Stroescu a contribuit cu peste 200.000 de lei la fondarea a 30 de şcoli primare în Moldova de peste Prut.
Cele mai multe donaţii au fost făcute pentru românii din Transilvania, în special pentru înfiinţarea unor şcoli săteşti în limba română. „Carte şi iar carte, şcoli şi iară şcoli, biserici şi iară biserici – prin ele ne vom ridica sufletul şi vom fi stăpâni pe cunoştinţe, bogăţii ce nu se pot fura şi nu se pot gâtui“, spunea boierul.
În aprilie 1910, fiind creştin ortodox, a trimis bisericii greco-catolice din Ardeal o sumă imensă pentru a contracara efectele unei legi a învăţământului din 1907, prin care se urmărea maghiarizarea învăţământului confesional românesc din Transilvania.
Câte donaţii a făcut nu se ştie, pentru că multe erau anonime, dar din presa vremii putem deduce că sute de şcoli şi biserici din spaţiul românesc au beneficiat de ajutorul său. Nu întâmplător a fost supranumit „Mecena Românilor“.
