Portalul Deschide.md a publicat mai multe opinii ale experților în securitate informațională despre inițiativa Chișinăului de a combate propaganda rusă.
Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning este de părerea că inițiativa PD este una balansată, care face un echilibru între componenta de liberă exprimare și componenta informațională. Artiom Filipenko, expert ucrainean din Odessa, autorul studiului „Primul război hibrid: conflictul transnistrean în contextul conflictului ruso-ucrainean” a explicat, pentru Deschide.MD, că stoparea propagandei ruse în R. Moldova este vitală mai ales pentru alegerile parlamentare din 2018. Pe de altă parte, fostul consilier al președintelui Traian Băsescu, Cristian Hrițuc consideră că inițiativa PD este în strânsă legătură cu intenția SUA de a aloca 250.000.000 de dolari pentru combaterea propagandei ruse în Ucraina, Georgia și R.Moldova.
Iulian Chifu, consideră că proiectul PD de combatere a propagandei ruse nu are legătură cu finanțarea promisă de către SUA, Ucrainei, R. Moldova și Georgiei în vederea opunerii rezistenței față de propaganda rusă.
„Este vorba despre instrumente naționale de combaterea războiului informațional și este un instrument de natură juridică, normativă. Este un prim-pas important, ca instrument de apărare în războiul informațional, dar care nu face decât să suplimenteze celelalte categorii de instrumente. Este un instrument real, dar destul de balansat, care face un echilibru între componenta de libera exprimare și componenta informațională”, a declarat Iulian Chifu pentru Deschide.MD.
Totodată, referirea directă la o prevedere europeană (n.r. Convenția europeană pentru televiziune transfrontalieră) face ca inițiativa să fie legitimă, să nu încalce principiul accesului la libera informație.
În aceeași ordine de idei, Iulian Chifu consideră că Guvernul ar trebui să facă un studiu al nivelului de impact asupra combaterii războiului informațional pentru a înțelege dacă proiectul de lege va fi unul eficient.
„Studiul trebuie realizat pentru a vedea care sunt instrumentele de impact, iar pentru fiecare instrument ulterior trebuie construite instrumentele de contracarare. E natural să existe instrumente de contracarare și o instituție care să pună funcțiune acest instrument. Evident că linia este extrem de fragilă între accesul la informație și lupta cu propaganda rusească. Instituția însă, urmează să fie pusă sub control civil, astfel încât să nu fie admise excesele”, continuă Chifu.
Pentru a balansa lipsa emisiunilor informative din Rusia, Iulian Chifu consideră că nu este necesar în mod neapărat să aducem altă media din occident, ci să lăsăm să se dezvolte media care deja există pe piața din Republica Moldova: „Există probleme mari în ceea ce privește, de exemplu, televiziunea publică română – TVR, postul de radio românesc. Nu au acoperire națională și se merge pe un segment destul de îngust”.
De asemenea, Iulian Chifu consideră că este foarte important ca să se facă regulă pe segmentul publicității, în contextul în care cea mai mare parte a reclamei se duce la posturile care retransmit televiziunile rusești. Este nevoie să se facă regulă și la nivelul de măsurare a audiențelor care dirijează piața publicității.
„E natural ca publicitatea să meargă și către televiziunile de limbă română dacă audiența se împarte în mod egal între posturile de limbă română și rusă”, a conchis Iulian Chifu.
Artiom Filipenko opinează că inițiativa Partidului Democrat privind limitarea propagandei ruse este actuală, îndeosebi în contextul viitoarelor alegeri parlamentare. El zice că Ucraina a testat pe pielea sa ce înseamnă agresiunea informațională din partea Rusiei și a luat anumite măsuri pentru a limita influența informațională rusească. Potrivit expertului, amenințarea pe care o poartă operațiunile informativ-psihologice a fost conștientizată și de către statele europene unde se pregătesc măsuri pentru a contracara propaganda.
„Rusia folosește cu mult succes deschiderea și principiile societăților occidentale. În mod formal, Rusia se ascunde după scutul libertății de exprimare, iar informația denaturată o prezintă ca fiind alt punct de vedere”, spune Filipenko.
Totodată, menționează expertul, nu doar statele din spațiul post-sovietic, dar și Occidentul nu au fost pregătite din punct de vedere moral pentru a face față fluxurilor de dezinformare, și chiar minciunilor, pe care le răspândește mass-media rusească.
„Este vorba despre un terorism informațional, care se realizează cu suportul statului rus. De aceea, în lupta cu terorismul internațional, statele occidentale adoptă un șir de măsuri restrictive, inclusiv interzicerea unor canale media, pentru a-și asigura securitatea. Cu toate acestea, trebuie să înțelegem mai multe lucruri. În condițiile dezvoltării televiziunii prin satelit, existenței programelor de evitare a blocării în Internet, noi putem vorbi nu atât despre o blocadă, cât despre o limitare a accesului în masă la canalele de informare rusești”, a declarat Filipenko.
Pe lângă acestea, consideră Filipenko, nu trebuie să uităm că, pe lângă interzicerea canalelor și programelor propagandistice, mai urmează să compensăm absența acestora cu un produs mediatic de calitate. Trebuie să înlocuim show-urile TV rusești, serialele propagandistice cu alte produse, să realizăm reportaje externe de calitate, programe analitice, talk-show-uri. Canalele rusești atrag prin varietatea de programe și calitatea acestora. În acest caz, de exemplu, pentru Ucraina este mai ușor să meargă pe calea înlocuirii produsului informațional rusesc.
„În acest sens s-ar cere o cooperare între Ucraina și R. Moldova în ceea ce ține pregătirea materialelor informative, programelor. Sunt necesare proiecte comune, care să fie îndreptate spre neutralizarea influenței ruse. Pentru Republica Moldova acest lucru este important și în contextul problemei transnistrene”, a conchis expertul.
