Uluitoarea Catedrală Mitropolitană din centrul Iaşiului este vizitată zilnic de sute de credincioşi. În ziua în care-şi sărbătoreşte unul dintre hramuri, la 14 octombrie, de Sfânta Parascheva, numărul pelerinilor ajunge şi la un milion. Şi de celelalte două hramuri – de Întâmpinarea Domnului (2 februarie, stil nou) şi de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie, stil nou), catedrala devine neîncăpătoare. Pe distanţe de sute de metri, timp de ore bune, oamenii aşteaptă cuminţi să le ajungă rândul de închinare la moaştele Cuvioasei Parascheva.
Şi-n ziua în care am trecut pe la Catedrală Mitropolitană de la Iaşi, mai mulţi creştini se apropiau cu evlavie şi atingeau moaştele făcătoare de minuni. De altfel, am discutat cu mai mulţi creştini care au spus că ori de câte ori au venit şi s-au rugat şi închinat au simţit ajutorul Cuvioasei Parascheva, au simţit cum sufletul li s-a umplut de lumină. Sunt impresionat de cuvintele pe care le citesc „Viaţa Cuvioasei Parascheva” – „Câte minuni a săvârşit prin cetăţile prin care a trecut, numărul stelelor şi nisipul mării nu le poate număra”. Vindecări miraculoase de şchiopi, de surzi, de ologi, de boli crunte – toate s-au întâmplat prin mijlocirea Cuvioasei Parascheva. Mai sunt şi mărturii despre averi recâştigate, moşteniri recăpătate, duşmani îmblânziţi şi multe altele.
Moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Catedrală Mitropolitană din 1888. Până atunci însă au fost în diferite locuri. Acestea. descoperite în mod miraculos, mai întâi au fost depuse în biserica din Epivata, baştina Sfintei. La 1238, sfintele moaşte au ajuns la Târnovo, peste 120 de ani – la Belgrad, iar la 1520 – la Constantinopol. La 1641, datorită domnitorului Vasile Lupu, racla cu moaştele Cuvioasei Parascheva este adusă în Moldova. Din acel an şi până 1888 sfinţenia s-a aflat la Biserica „Trei Ierarhi”, una din ctitoriile de seamă ale Voievodului. Incendiul de la sfântul locaş a lăsat intacte moaştele, însă s-a decis mutarea lor în noua Catedrală Mitropolitană.
De altfel, impunătoarea Catedrală, impresionantă prin arhitectură şi pictură, apare în arealul spiritual în secolul al XIX-lea, iar decretul de înălţare a edificiului îl semnează domnitorul Ioan Sandu Strudza (1826). Construcţia, însă, începe cu şapte ani mai târziu prin contribuţia majoră a mitropolitului de atunci Veniamin Costachi. Totuşi, Catedrala, din cauza unor probleme de ordin tehnic, este sfinţită la 23 aprilie 1887, în prezenţa regelui Carol I al Românei.
Mulţumesc Centrului de Pelerinaj „Emaus” al Mitropoliei Basarabiei (www.emaus.md) pentru susţinere.
